Page 26 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 26
3
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I © N r. 4952 © M IER C U R I 9 DECEM BRIE 1970
Box
CASIUS CLAY L-A ÎNVINS
PE BONAVENA
Luni seara, s-a disputat meciul DIVERSE 3 DIVERSE ■ Dl
dintre boxerii din categoria grea
Coslus Clay >1 Oscnr Bonavcna,
doi dintre pretendenţii la titlul
mondial. CINE A INVENTAT această mare unitate Industrială din Eforie Nord. Produsul este
Comcnifnd această intllulrc. a fost Introdus dc curind un pro folosit sub formă de creme In
corespondentul agenţiei France CREIONUL ? cedeu tehnologic nou pentru fa aplicaţii externe. Indicate îndeo
Presse scrie : „Caslus Clny n-a bricarea ceruclurllor, denumit sebi peniru tratarea unor tulbu
reuşit sa-$l vadă realizat propriul V-Ap întrebai vreodată cine a „pollmlxt“. El permite prepara rări de circulaţie pcvlferice şl
pronostic dc a-1 învinge prin K.O. Inventat creionul? Banalul obiect, rea unor nuanţe stabile de cu trofice ale pielii : varice, ulcere
In repriza a 9-a pe argentinianul cu care ne-am obişnuit din pri lori, In orice cantitate dorită, varicoase, artrite reumatice etc.
„Partid iubit, meros public - pârinţ! şl copil. bume în care var strînge docu nr, 1 din Brad au ascultat cea Bonavena. După 14 reprize, dc mii ani al vieţii, e destul de b.\* pentru Imprimarea ziarelor, re Tratamentul „peloblol* şl sub
formă Injectabilă va fl extln* Ia
La reuşita spectacolului, prof.
multe ori confuze
$1 dezolante
vistelor, cărţilor, pliantelor, bro
partidului
mente din
trln. In 1732, Inginerul francez
Istoria
mal ţnflâcâratâ lecţie de Isto
Morio Teaha ji prof. Silvia nostru. Tot akl o avut loc rie. Le-a fast doscâl, pentru dlo punct de vedere al boxului J. Conte a avut ideca de a ames şurilor. planşelor şl hărţilor. Pro Eforie Nord, Îmbogăţind astfel
potenţialul terapeutic ol colecti
cedeul are avantajul câ,
prin
pur, Cray l-a învins pe adversa
teca grafit cu argiJA şi de a în
copiii tăi Colţon şi-ou adus o frumoaso monifestoieo „Din Inimâ te citeva minute, cunoscutul ghid rul său de-abla In ultima repri veli bastooaşele confecţionate din folosirea lui, se obţin culori de vului policlinicii.
contribuţie. cînt partid Iubit", Eo înmânun- popular de Io Complexul mu za, Fără sA etaleze uşurinţa şl aceasta compoziţie cu bucAţelc bază, care se pot nuanţa In In
cheozâ cele mal frumoosecîn- zeistic din Jebeo, Tooder Dra mobilitatea carc-t caracterizau cu de lemn de codru, In aceeaşi finite tonuri. Uzina va puica ast O NOUA VARIANTA
ani In urm i, in fn(a unui boxer
fel livra poligrafiilor cerneluri In
maniera au f09t apoi fabricate
A DRUMULUI SINAIA —
te cîntă“ tece s> poezii care l-ou inspirat goşo. Intîlnireo a fost precedo cu stil dezordonat, fostul cam creioanele eolorato, a căror corn- culorile principale, maeştrii tipo COTA 1 4(10
File din pe compozitorii sl poeţii noştri tâ de vizite la Şcoala generale pion mondial a reuşit lovitura poziţlo a fost realizata din argi grafi putlndu-şl etala nestlnghc- In masivul Bucogi, pc noua
declslvA cu numai un minut îna
rlţ 1 Întreaga lor artă dc prepara
Copiii — pionieri şl elevi de In anii construcţiei socletâţii nr. 1 din Brad, Io Muzeul ou inte dc sflrşitul meciului. In Urni» lă, diverşi oxl2l metalici şl gumA re a nuanţelor. variantă a drumului Sinaia —
arabică. Confecţionarea creioane
la Şcoolo generali din Haţeg socialiste. ruluj din localitate, de con ce aproape 20 0CX1 de spectatori lor a născut o Industrie, In care Cota 1 400, a fost dată In folo
ou pregâtit prîn ver$, cînt $1 )oc, istoria P. C. R. cursuri de cîntece $l poezii in aflaţi tn Jurul ringului de la Ma- au excelat doar citeva (Ari, În EXTRACTUL DE NĂMOL sinţă cabana „Brâdet***, cu o ca
pacitate de 40 de locuri, prevă
dlion Square Gardeo credeau cft
deosebi Franţa, Germania, Ceho
un imn închinat acelui orhitect titulate „Cel mai bun Inter Mohamcd AU se îndrepta spre slovacia. In ultimii an), In rlndul DE TECHIRGHIOL zută cu Instalaţii de încălzire
al prexentulul $1 viitorului ţâ- Numeroose }\ cu un profund Sub gorunul preţ". Intîlnireo, care a lega: n victorie la puncte, Caslus CJay marilor producători do creioane Extractul dc nămol de Techlr- centrală şl de apă caldă, cantină-
l-a expediat la podea pe solidul
restaurant, bar do zl şl de noap
rll - Partidul Comuni* Român fior patriotic slnt acţiunile pe o nouâ prietenie intre elevii boxer sud-amerlcan prlotr-un re a Intrat şl Industria romflneasoa, ghlol, denumit „peloblol*, obţi te. O altă cabană, „Colţii mora
caro beneficiază dc materii prime
— care de aproape cine) de care le orgonizeazâ, în întîm- celor douâ ^coll, se înscrie în marcabil croşeu de stingă Ia autohtone de înaltă calitate. Sor nut şl experimentat cu rezultate rului**, avtnrt o capacitate de 50
bune dc un colectiv de specia
bărbie. Bonavena s-a ridicat „la
cenii poortâ sus drapelul Inte pinarea sărbătoririi a 50 de ani legendar Şirul manifestărilor pe care u 8“, dar era groggv clnd a reluat timentul do creioane româneşti lişti al Institutului dc balneolo locuri, funcţionează Inceplnd cu
acest sezon la Buşteni, lingă Că
de la crearea Partidului Comu sc lărgeşte continuu, nccent, un gie 9) fizioterapie <1ln Bucureşti,
reselor maselor populore. Ele nitatea de pionieri de Io Şcoa lupta. Seslzlnd situaţia dificil A a colectiv de speciallvii.de la Fa minul alpin. Oc asemenea, vila
nist Român. şi elevii Liceului adversarului său, Caslus Clay a brica dc cicloane din Sibiu n n fost realizat dupA o tehnică a „Cota 1 400* a fost complet reno
vi) jl-ou Intitulat spectacolul din Câlan. Cei din closa a Vl-a Acolo, sub gorunul legendar Io generală din Vaţo de Jos le Insistat In atac şl, prlntr-o alta realizat, pentru prima nară in ţa semănătoare şi cu acclcnşl pro vată.
prietăţi. şl la Policlinica balneară
„Partid Iubit, copiii tâi de eîn- B au organizot un concurs de de la Jebea, pionierii clasei o organizează In întimplnareo lovitura bine plasatA, l-a trimis ră, seturi dc creioane colorate
din nou la pAmlnt pe Bonavena.
pentru desen artistic, In 36—72 de
tâ* $1 l-au prezentat în salo recitări închinat partidului si Vl-o B de la Şcoolo generalâ sărbătoririi a cinci decenii de In acel moment, arbitrul a In- nuanţe. Slnt puţine întreprinderi Vaslle IJac; Sulta pentru orches
• ervcnll
(argentinianul era încă
mare a Casei de culturâ din potrlei, iar elevii din clasele o din Voţa de Jos, şî colegii lor la creoreo Partidului Comunist la podea). Ilpslndu-l pe Clay de In lume care deţin asemenea per RADIO tră de Llviu lonescu; „Burlesca*
de Ştefan Mengolanu; 12.30 Se-
formanţe.
Haţeg în prezenţa unui nu Vl-a C |i A au confecţionat al de on de la Şcoala generalâ Român, o victorie pHn K.O., care l-ar fl lecţlunl din opereta „Robert şl
satisfăcut şl pe el şl pe specia*
• ori. Argentinianul suferi prima COLONII DE CORALI PROGRAMUL I: 6,00 De la 6 Elisabeth" de Ron Grainer: 13.U0
Infrlngere înainte de limită din la fi,30; 9,30 Viaţa cânilor; 10.03 Concert de prlnz; 14,08 Solişti dc
cariera sa, In 54 de meciuri. întinse colonii dc corali au Orchestre de muzică populară ; muzică populară; 14.30 Cartea
fost descoperite recent pc cres 10,30 Vreau să ştiu; li,05 Muzica ştiinţifică; 14.40 Piese instrumen
tele masivului RarAu. Vestea pa uşoară; 11,15 Itinerar glorios; 11.35 tale; iS.00 Muzică uşoară; 15,20
flamuri — ctntece
re senzaţională, dar profesorul Sub mlndre 12,00 Muzică uşoară; 363 de clntece; 13.30 Radlo-şcoalâ;
a-
Ieşean Iile Turculeţ. autorul
16.00 Radiojurnal; 16,15 Muzică u-
patriotice ;
la cotele înaltei put in acest an construcţia cestel descoperiri, consideră fap 12,10 Un Interpret şl rolurile sa şoarâ: 16.25 Lexiconul compozi
In comuna Ralşa a înce
torilor români; 16.50 Pe teme me
tul cit se poate dc firesc, r.a • n-
le. Nlcolue Herlea In rolul Iul
— emisiune de folclor; 17,30 Tea
planetei noastre, suprafeţe Întin
unui pod peste Valea Bâlşii, I.C.F. şi-a asumat testă că, In trecutul geologic al Figaro din opera „Bărbierul din dicale: 17,00 De la lume adunate
Scvllla“ de Rosstnl; 12,30 Melodii
care face legătura între cele se ale platformei contlnentalo populare; 13.00 Radiojurnal; 13.10 tru 9erial; 18.00 Publicitate radio;
Avanpremieră
cotidiană ;
13,22
18.20 Concert din opere: 19.03 Mo
europene se aflau sub apele ti-
exigenţe calitative două părţi ale satului de un angajament. nor mări calde, populate de ctr- MuUcâ uşoară: 13,50 Sport şl m u zaic In cheia sol; 19.30 Meridiane
copii;
dur) de peşti, pc care omul dc
lirice; 19,30 Noapte bună,
zică; 16,00 Radiojurnal; 16,15 Cln-
centru şi înlesneşte trans
20.00 Melodii populare
stllntA II găseşte astăzi doar sub
tecul săptfimlnll: „Sub cupola ţă
lemnos
portul materialului
din parchetele forestiere. forma unor fosile Incrustate in rii- de Doru Popovicl; 16,30 Or
chestra de muzică uşoară a Ca
roci. Străvechile funduri de ' ape
Compararea rezultatelor pe Consiliul popular comunal semeţite din adincurl In lungi şi sei dc discuri Electrecord; 16,50
11 luni cu sarcinile şi anga a mobilizat cetăţenii la exe De ce nu şi«! respectă? ruri de munţi, In frâmlntaicu ci Publicitate radio; 17,00 Antena U- L O T O
ne. ştio cărui cataclism, păstrea
(Urmarţ din £ 0 9 .; 1) jamentele pe întregul an re cutarea săpăturilor pentru ză In piatră, ca pc nişte vcrltu- neretulul. Studioul elevilor; 17,30
populară;
de muzică
Concert
levă şl alte concluzii de ma fundaţie, transportul a 184 bile documente geologice, o su 18,00 Orele serii; 20.00 Tableta de Rezultatele tragerii ex
re Importanţă pentru activi mc de piatră şi executarea lucrările de construcţie i: făşoară lucrările se pare că medenie de fosile ale unor ani seară; 20.05 Zece melodii prefe cepţionale din 8 decembrie
P.C.R. şi a guvernului, pri tatea lunii decembrie. Deşi pe tuturor muncilor necalifica podului se desfăşoară ane angajamentul a fost uitat. male şi plante ce au fost o daiA rate; 20,40 Bijuterii muzicale; 1070 :
vil.
20,SS Ştiinţa la ii; 21,00 Muzică
vind intensificarea eforturilor 11 luni unele unităţi se pre te. S-au prestat pină acum voios. Aceasta din cauză că Dc aceea ne-am gindit să le de café-concert; 31,30 Revista şla Extr. I : 63, 31, 20, 85.
şi punerea în valoare a tu zintă cu planul depăşit, pro întreprinderea de construc aducem aminte tovarăşilor CERNELURI TIPOGRAFICE gărelor; 22.00 Radiojurnal; 22.20 Extr. a I l- a : 70, 13, 65,
turor rezervelor pentru în centul efectiv realizat din mai mult de 1 000 ore mun ţii forestiere care s-a anga de la I.C.F. că anul se apro lNTR-O GAMA MAI LARGA Sport; 84. 42, 46.
PROGRAMUL XI: 9.00-8,10 Pro
cheierea In cele mai bune planul anual arată că pentru că patriotică. jat prin contract să execute pie de sfîrşit. Vă pregătiţi gram muzical de dimineaţă; 7.00 Extr. a IlI-a : 2, 38, 51.
condîtiuni a ultimului an al luna în curs există pe alocuri Dar cu toate eforturile de podul nu se grăbeşte să-l un nou angajament pentru L*n dezldornt mai vechi al In Radiojurnal; 8.10 Tot înainte; 8,23 46, 75, 17, 64, 40.
cincinalului şi pregătirea con pericolul de a nu îndeplini dustriei noastre poligrafice — re Mari Interpret!; Clara Hasklli 9.00 Extr. a lV-a : 56. 73. 77.
alizarea dc nuanţe de cerneluri
Ctntece pentru cel mici: 9,10 Curs*
diţiilor de realizare cu suc prevederile anuale. In aceas puse de consiliul popular termine. DupA cum se des anul viitor? tipografice Intr-o gamă foarte <1e limba germană; 9.30 Ansam 84, 32. 41. 33. 3.
ces a sarcinilor pe primul an tă situaţie se află „Vjdra" O- largă — va fl satisfăcută de uzi blul „Doina Gorjulul* din Tg. Fond de premii 1692010
al cincinalului viitor. râştie şi I.I.L. Brad, unde în na bucurcşteană „Pollcolor-, In Jiu; 10,00 „Tmpre9ll din Banat* de lei.
Simptomatică din aceste această lună trebuie realiza
puncte de vedere se prezintă tă o producţie globală echi-
şi situaţia de la „Marmura" valînd cu 15,4 şl respectiv Pentru îmbunătăţirea C1NKMA
Simeria. Şi aici conducerea 10,5 la sută din planul anual.
s-a lansat in repetate rinduri La marfă vîndută şi încasată, DEVAi Aurul („Patria*);
în promisiuni privind recu procentele ce trebuie obliga activităţii economice Comisarul X şl banda „3 clini
verzi („Arta*); SIMERIA;
In
perarea rămînerilor In urmă toriu realizate în decembrie arşiţa nopţii („Mureşul");
şi încheierea anului cu re sînt de 14 la sută la între HUNEDOARA: Ultimul mohi
zultate normale. La adăpostul prinderea de industrie ali a C. A. P. can („Slderurgls(ul') ; Copiii ORAŞTIE
Iul Don Quljote
acestor promisiuni defecţiu mentară Deva, 12,3 la 9utâ la torul“); CALAN; („Construc
Acuzatul
nile de organizare şi condu I.I.L. Brad, 10,1 la sută la („11 Iunie-); TELIUC: Slngc-
cere a activităţii economice a U.M.M.R. Simeria, 10 la sută troduce acordul global care roasa nuntă macedoneană
(„Minerul-)) GIIELAR;
Mica
întreprinderii au fost împinse la „Vidra" Orfiştie. La pro (Urmate,tfin pag. 1) stimulează Interesul şi răs 18.00 Deschiderea emisiunii. U- romanţă de vară („Minerul«);
treptat spre scadenţa finală. ductivitatea muncii, în afara punderea cooperatorilor pen nlveraal şotron — enci PETROŞANI: Ambuscada („7 ANGAJEAZĂ
După 11 luni, nu numai că sarcinii de creştere aferente tru obţinerea de producţii su clopedie pentru copil) Noiembrie*) 1 Cu dirijabilul
sarcinile n-au fost îndeplinite lunii decembrie sînt necesare tinde irigaţiile de la 12 la perioare şl că se va realiza 18.30 Cabinetul economic TV : spre Polul Nord („Republi
ca*);
LUPENI:
Intîlnireo
dar faptul că pentru ultima eforturi de recuperare a unor 100 de hectare şl se vor efec o mal mare stabilitate a for Îmbunătăţirea folosirii („Cultural*); Crima din pă DE T7RGBNŢA
forţei de muncă In vll-
lună au mai rămas de reali restanţe de 3,1 la sută la în tua lucrări în scopul înlătu ţei de muncă prin asigurarea loruJ cincinali dure („Muncitoresc*); LO-
zat din pionul anual 18,8 la treprinderea de Industrie ali rării excesului temporar de unui venit lunar minim ga 19,10 Tragerea concursului NEA : Jocul care ucide
PAROŞEN1:
( „ M i n e r u l * ) ;
sută la producţia globală şi mentară. 1,7 la sută la C.E.I L. umiditate pe alte 100 de hec rantat ţăranilor cooperatori. Pronoexpres t Clnd se aud clopotele UN INGINER CONSTRICTOR PHNTR0 POS
37.7 la sută la producţia mar Deva, 10 la sută la întreprin tare. Aplicarea măsurilor preco 19.20 1001 de >*rt — emisiune („Energia«) ; PETRÎLA: Dra
viteză
fă vîndutâ şi încasată, arată derea de legume şl fructe Cu nas clnd avantajele certe nizate pentru îmbunătăţirea pentru col mic!; goste şl VULCAN: („Munclto- TUL DE ŞEF SERVICIU INVESTIŢII.
resc->;
O şansă
că s-a ajuns la un punct ire Deva, şl 0,3 la sută la I.I.L. ale intercooperărll, unitatea organizării, planificării şl 19.30 Telejurnalul de seară 1 dlntr-o mie („Muncitoresc*);
versibil. cînd neîndeplinirea Haţeg. noastră este asociată la com conducerii agriculturii va de 20.00 Tele-clnemsteoa t Portret URICANI: in flecare scară la CONDIŢII: să albă o vechime de minimum 8
planului anual se anunţă ca Rămînerlle tn urmă de ori plexul de creştere şl îngră- termina cu siguranţă folosi Paul Newmano; ora li („7 Noiembrie“); nA n-
un regretabil fapt împlinit. ce fel trebuie să constituie şere a mieilor de la Simeria rea mai Judicioasă a poten 21,13 Poşta TV 1 BATENI: Taina leului („6 Au ani In funcţii tehnice.
gust“);
Colonia
ORAŞTIE:
Dcsiuur. şi în acest caz se un puternic semnal de alar şi va participa şl la realiza ţialului uman şi material al 21,33 Cadran Internaţionali Lanflerl („Patria"); Intrusa
pot invoca motive şi cauze mă pentru conducerile tutu rea complexului de tineret cooperativelor agricole şi spo 22.20 Telojurnalul de noapte) („Flacăra“); HAŢEG: De şap SALARIZAREA : conform H.CM. 914/1988
din; -cele? mai diverse. Dar ror întreprinderilor şl com bovin care se va construi la rirea aportului acestor uni 22.30 Baschet. Cupa eupelor : te ori şapte („Popular"); de la 2 800 la 3 600 Iei.
repriza a 2-a a Intllnlrll
BRAD; Marele semn albastru
chirir acceptînd prin absurd partimentelor In care se ma Orfiştie. De asemenea, deoa tăţi la realizarea belşugului dintre Steaua şl Galeta- („Steaua roşie«); GURABAR- INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA SERVI
toate justificările şi lâsînd la nifestă. Obligativitatea reali rece avem condiţii propice de produse agroalimentare saray Istanbul (masculin). ZA: O noapte furtunoasă
(„Minerul-);
Ultima
TU A:
o parte faptul eâ lansarea in zării integrale a planului şl cultivării plantelor medicina necesare satisfacerii nevoilor 23.00 Inehiderca emisiunii. dragoste („Lumina*); GEOA- CIUL PERSONAL ŞI INVAŢAMINT.
promisiuni nefondate, gratui angajamentelor impune în a le. în cooperare cu C.A.P. Si- poporului şl ale economiei Gru-BAI: Ferestrele timpului
te şi neonorate afectează grav ceste zile decisive de decem blşel şl întreprinderea de noastre naţionale. („Gcoaglu-Dâl")._____ ----------------------- * ..................................................
autoritatea conducerii, trebuie brie luarea tuturor măsuri plante medicinale din Orfiş-
precizat că pentru economia lor pentru a imprima proce tle, pe baza contractelor în
naţională este absolut de ne- selor de producţie, activităţii cheiate, s-au destinat acestor
încăduit ca în împrejurările economice pe ansamblul ju culturi 31 de hectare.
actuale activitatea unei în deţului ritmuri pe măsura re * înfăptuirea obiectivelor pro PUBLICITATE
treprinderi să fie menţinută zervelor si posibilităţilor rea puse este pe deplin posibilă PUBLICITATE • PUBLICITATE • PUBLICITATE
le. capabile să asigure In ul
de proprio-i conducere !n- timul an al cincinalului un dacă avem în vedere că la
tr-nn hăţiş de neajunsuri şl bilanţ final pozitiv în toate baza organizării muncii stau
dificullâţi. secţiunile şi capitolele sale. noi principii, că se va In La Întreprinderea de industrie locală Hunedoara
Ridicarea conţinutului învăţa Se impune luarea celor mai hotărîte CETĂŢENI
£ Acordaţi toată atenţia
mîntuiui de partid Sa sate măsuri peniru prevenirea incendiilor Înlăturării tuturor cauze
lor care pot provoca incen
dii la locurile de muncă
sau în gospodăriile persona
cerinţele eticii socialiste. nant rolul şi locul pe care * o J | s © lei
In desfăşurarea invăţămîn- l-a avut şi ii are partidul în in perioada sezonului rece
A M M M h .f i« * O tului de partid la sate se pu viaţa noastră socială, să ex O Supravegheaţi şl edu
ne încă în mod imperios în plice aprofundat politica par caţi permanent copiii, pen
unele cercuri şi cursuri pro tidului nostru — expresie fi tru a nu se Juca cu focul
din şî cu nivelul său. unele blema ridicării nivelului teo delă a năzuinţelor celor mai sau cu chibriturile, (n acest
corniţele comunale de partid retic al activităţilor desfăşura fierbinţi ale maselor —, să Comisia tehnică de preve Dar sâ dăm cuvintul... In piua, organizarea pazei linia pazei şi prevenirii In fel îl feriţi de primejdie şî
nu pornii de la începui pe o te. Peniru un anumit număr reliefeze clar perspectivele, nire şi stingere a incendii constatărilor din teren. contra incendiilor la locuri cendiilor. Dar... Am găsit vă ocrotiţi căminele!
cale comodă, creînd un nu de propagandişti de la sate contururile mereu dinamice lor, pe întreprindere — pre SECŢIA PREFABRICATE le de muncă este total defi personal care habar n-are
măr mic de cercuri cu un nu trebuie să fie clar câ Invă- ale României socialiste. şedinte. inginerul şef Ioan citară. Salariaţii nu sînt in de sarcinile de p.c.L, reşouri ® In caz do Incendiu n-
măr mic de cursanţi, care sâ ţămîntu) de partid este, prin Asigurarea în toate cercu Barbu — se poate spune că Aici şeful secţiei, tovară struiţi, iar sarcinile specifice . instalate defectuos, direct pe nunţaţi imediat pompierii!
(ie însă „siguri*' şi să nu le excelenţă, o activitate de pro rile şi cursurile de învâţâ- desfăşoară o activitate bo şul loan Popa, manifestó o acestor locuri de muncă pe materiale uşor inflamabile O întîriiere cît de mică
deu „bălaie de cap". Tipic in pagare şi însuşire a princi mînl de partid a unui conţi gată, rodnică. Pentru trimes nepăsare condamnabilă faţă linia preîntâmpinării perico Asta chiar în locuinţa şefei poate avea urm&ri grave!
această privinţă este Comite piilor ideologice ale partidului, nut bogat, mobilizator, care trul IV al anului are întoc de felul cum sînt respectate lelor de foc nu sint afişate, de secţie, Maria Drăgan, ca
tul comunal de partid Ură- ale politicii sale şi nicidecum să faciliteze progresul şi spi mit un plan de măsuri am regulile de prevenire şl stin deci nici cunoscute şî res re locuieşte în incinta secţiei.
nişra. El şi-a propus să cu un simplu curs profesional de ritul de emulaţie, să creeze plu. chibzuit, cuprinzător. gere a incendiilor. Iar pen pectate I Aceste pericole sînt cu atît
prindă în învătămintul de însuşire a unor cunoştinţe a cîinp larg de afirmare a ini Sarcinile prevăzute aici şi, tru ca dumnealui să nu spu mai grave cu cit aici există
partid în acest an doar 40 la gricole. A lipsi învâţâmîntul ţiativei, personalităţii umane, mni ales. îndeplinirea lor în nă câ-i aducem acuzaţii ne CARIERA TELIUC 1-2 diferite mărfuri, a căror va
sută din numărul membrilor de partid de substanţa sa teo talentului şi priceperii, dem tocmai. vor asigura buna Nu de mult aici a izbuc loare este de sute de mii dc
de partid. Fireşte că în stabi retică, de forţa şi vitalitatea nităţii şi spiritului de ones desfăşurare a activităţii, pre- întemeiate, vom face cîteva nit un incendiu. (Vinovat lei De aceea, ne exprimăm Se interzice
lirea acestui procent a fost sa intrinsecă ce rezidă în ex titate, stă în puterea organi întîmpinarea pericolelor u precizări. speranţa că şefa secţiei îşi
greu de descifrat atitudinea plicarea politicii partidului — zaţiilor noastre de partid, a că nor incendii, apărarea avu — In secţie nu sint afişa Nicula Frăţilă care a suferit va da seama de pericolul de
comodă a secretnrului comi factorul dinamizator al între ror datorie este de a considera ţiei obşteşti de distrugerea te regulile de pază contra arsuri grave) Cauza : una incendiu ce există aici şi va — folosirea în slai1« de
tetului de partid comunal şi gii noastre activităţi economi activitatea ideologică ca o focului. incendiilor ; singură — neglijenţa! Dar lua măsurile ce se impun. fectuoasă a instalaţiilor şi
a Joctiilorului său. Situaţia a ce şi sociale — ar însemna o sarcină a întregului organ de — Verificarea şi remedie — La tablourile de distri puţine învăţăminte s-au tras De altfel, comisia tehnică dc aparatelor consumatoare dc
fost îndreptată. Comitetul co mare greşeală De aceea, or partid. In lumina acestui a rea deficienţelor ia toate in buţie a energiei electrice se din acest exemplu păgubi pază contra incendiilor va energie electrică, de orice
munal de partid Certeju de ganizaţiile de partid trebuie devăr şi pe baza experienţei stalaţiile electrice ; folosesc siguranţe supradi tor. Şeful carierei priveşte trebui sâ albă mai mult în fel ;
Sus a preconizat Iniţial să se sâ îndrume propagandiştii, pozitive dobîndite în anii pre — Dotarea tuturor postu mensionate ; cu aceeaşi indiferenţă pro atenţie această secţie. — încărcarea întrerupă
organizeze atît la întreprin sâ-i ajute sâ înţeleagă câ în cedenţi trebuie şl de această rilor de incendii cu toate — Tablourile de distribu blemele de pază şi prevenire toarelor şl prizelor peste
deri şl instituţii, în satele a- văţământul cu tematică eco dată repartizaţi cu răspun materialele şi sculele nece ţie a energiei electrice nu a Incendiilor. Nu s-au luat PE ADRESA DUMNEA sarcina indicată ;
parţinătonre, deci peste tot, o nomică din mediul rural tre deri precise, începînd de la sare ; sint închise, prezentînd un toate măsurile pentru a pre- VOASTRĂ, ŞEFI DE — suspendarea corpuri
singură formă de învăţămînt. buie să abordeze în prim deschidere şi pînă 1« încheie — înlăturarea defecţiunilor adevărat pericol şl multe intimpina asemenea întîm- ATELIERE lor de iluminat direct de
Este de la sine înţeles că şl plan tezele teoretice, conţinu rea activităţii cercurilor şi la Instalaţiile de încălzire : altele. plări în viitor. conductorii de alimentare ;
această stare de lucruri n-a tul, direcţiile de dezvoltare, cursurilor membrii comite — Reactualizarea sarcini Vinovaţi se fac şî electri Desigur, am fi vrut să vă — agăţarea sau introdu
putut dăinui, ci s-au creat proporţiile şi perspectivele telor de partid, toate forţele lor pe linie de prevenire şi cienii de la întreţinere. Ke- Am găsit reşouri improvi felicităm pentru Interesul cerea pe şi în interiorul "j
forme de învăţămînt cores politicii agrare a partidului de care dispun comitetele co stingere a incendiilor la toa lemen Francisc şi Amihâlâ- zate. lăsate In priză prin deosebit, atenţia permanentă panourilor a nişelor, ta- jj
punzătoare cu cerinţele reale în etapa actuală. De aseme munale de partid, iar perio te locurile de muncă ; diferite încăperi fără a fi su ce o acordaţi rezolvării cit blourilor electrice etc., a
ale membrilor de partid, ale nea, trebuie subliniată necesi dic aceştia să informeze or — Instruirea periodică a cheofllei Constantin Ei ar pravegheate, instalaţii elec mai judicioase a probleme obiectelor şl materialelor
vieţii. tatea ridicării continue a ni ganul din care fac parte asu- tuturor salariaţilor şî înar trebui să pună la punct a- trice improvizate, fire elec lor de prevenire a incendii de orice fel ;
Cadrul organizatoric dat velului calitativ al activităţii ‘ pra felului în care îşi înde marea lor cu toate cunoştin reste situaţii periculoase trice neizolate, întrerupătoa lor în atelierele pe care le — utilizarea lămpilor mo
învâtămtntulul de partid în din cercuri şi cursuri îndeo plinesc sarcinile încredinţate. ţele teoretice şi practice pe Dar n-o fac, dind dovadă de re sparte etc., sobe metalice conduceţi. Noi nu stntem vi bile de control alimentate
acest an, tematica cuprinză sebi pe plan metodologic, Este necesară întărirea acti linie de pază contra incen o mare doză de neglijenţă. instalate direct pe duşumea, novaţi că . nu vă felicităm, ci la o tensiune mai mare de
toare. puternic ancorată în pe planul ridicării măiestriei vităţii de control şi îndruma diilor sînt citeva dintre sar Dar şeful secţiei nu poate jeratic căzut pe jos. La de vă criticăm peniru dezinte 24 V ;
problemele vieţii noastre coti propagandistului în expuneri re a învâtămîntului dc partid cinile stabilite In planul de invoca scuza că... electricie pozitul de carburanţi tot fe resul pe care-1 dovediţi. Dar — executarea de lucrări
diene creează toate condiţiile le făcute şi în conducerea de la sate la nivelul comite măsuri, pentru finalizarea nii nu fac şi nu dreg. Doar nu putem altfel. Nu ne per de întreţinere şi reparaţii
ca activitatea din cercuri şi dezbaterilor. Este caracteris tului comunal de partid, a cărora se depune strădanie el conduce şi dirijează tre lul de reziduuri şi carburanţi- miteţi dumneavoastră. ale Instalaţiilor electrice de
cursuri să se desfăşoare în tică zilelor noastre o activi cărui răspundere fată de a şi interes major burile secţiei.. pe jos, o dezordine cum rar Astfel, Ioan Rusu, şeful a către personalul necallfi-
nota şi spiritul cerinţelor con tate permanentă de perfecţio rest important sector de acti se poate înttlnî l telierului de întreţinere, cat şi neautorizat ;
temporane. ca fiecare comu nare a activităţii ideologice, vitate trebuie să crească. DAR PF. TEREN ATELIERUL DE La locuinţele muncitorilor Mihai Aduculesi, şeful ate — folosirea abajururilor
nist sâ însuşească şi să apli a propagandei şi învăţâmîn- Fiecare cerc sau curs să de LUCRURILE NU STAU CONFECŢII METALICE carierei neregulile cresc în... lierului de tîmplârie, Vlahos de hîrtîe sau din alte ma
ce în activitatea sa ceea ce tului de partid, activitate ce vină o puternică pîrchle He intensitate, toate prezentînd Vasilichi, şeful secţiei ali teriale combustibile, la
e nou şi viabil. însuşirea cu se înscrie consecvent in con influenţare pozitivă a mase TOCMAI CUM AR Nu trebuie să colinzi prin grave pericole de Izbucnire mentare. au în unităţile pc corpuri de Iluminat :
noştinţelor economice şi teh- textul sarcinilor stabilite de lor, să le insufle elan şi spi TREBUI ! tot atelierul pentru a găsi a unor incendii distrugătoa care le conduc stingâtoare — întrebuinţarea radia
nico-şliinţifice este însă strîns cel de-al X-Iea Congres al rit de dăruire pentru îndepli Un raid pe la cîleva ate unde anume nu sînt respecta re care nu pot fi întrebuinţate, toarelor, reşourilor etc. în
legată de însuşirea învăţătu partidului, a activităţii de nirea exemplară a sarcinilor liere şi secţii ale Tntreprin te normele de pază contra in Fără să vrei iţi vine in siguranţe electrice supradi încăperi unde sînt depozi
rii marxisl-leniniste a parti intimpinare a aniversării a ce le revin. Prin intermediul derii dc industrie lorală cendiilor. In biroul lui Oc minte recentul incendiu cc mensionau, reşouri instala tate sau se prelucrează ma
dului nostru, care constituie 50 de ani de la crearea P.C.R membrilor şi al nemembrilor Hunedoara ne-a prilejuit o tavian Stăncel, şeful atelie a avut loc aici. Oare şeful te necorespunzător, personal teriale inflamabile sau ex
baza întregii sale activităţi. Ca atare, în cercurile şi de partid, pregătiţi în cazia de a constata că nu rului. găseşti asemenea as secţiei, ceilalţi salariaţi n-au total neinstruit, necunoscînd plozive ;
In acest spirit o atenţie deo cursurile de partid. în toate cercuri şi cursuri, masele pot toţi factorii- dc răspundere pecte cite vrei. Sâ fim din învăţat nimic din această — folosirea legăturilor
sebită trebuie acordată îmbo celelalte manifestări ce au loc şi trebuie să pătrundă mni acordă atenţia cuvenită fina nou concreţi, expliciţi. So nici cel puţin cum se mînu- provizorii prin introduce
găţirii cunoştinţelor teoretice în această perioadă trebuie bine sensul şi semnificaţia lizării sarcinilor şi obligaţi ba metalică este instalată înlîmplnre ? Dom au dat o ieşte un stingâtor ele. ctc. rea eondifclorilor electrici
şi practice care sâ conducă să se creeze de pe acum o programelor elaborate dc par- ilor ce le au in direcţia pre necorespunzător. în jurul ei dală cu capul de gard, cum în asemenea condiţii dc gra direct în priză (reşouri, fiare
la ridicarea nivelului calita atmosferă laborioasă, de îm 1 îd. a obiectivelor stnbiliie. să venirii şî stingerii incendii sînt aruncate de-a valma tot sc spune... vă lipsă de preocupare, care de călcat, grătare, ciocane de
tiv al activităţii membrilor bunătăţire şi perfecţionare a înţeleagă mecanismul social felul de materiale inflama înseamnă pericol dc incen lipit ele.), fără luarea mă
dc partid, creşterea gradului activităţii de partid, de stat complex al rcperculârii tutu lor. multe asemenea aspecte bile. prezentînd un mare şi S E C Ţ I A c o v o a r e diu. pagube materiale, spu surilor de izolare faţă de
de combativitate a a estorn. şi economice, o atmosferă de ror izbinzîlor socialismului în slnt privite ni uşurinţă, ca clementele combustibile din
cultivarea unui spirit de into entuziasm care sâ proiecteze, creşterea nivelului lor dc trai să nu zicem cu lipsă dc permanent pericol de incen Ne aşteptam ca aici să nu neţi şi dumneavoastră cum încăperi.
leranţă faţă de abuzuri şî a în adevărata sa lumină, mă şi, astfel, să dobîndească o răspundere diu ! găsim aspecte negative pe v-am putea felicita?
baterile de la m mele şi reţul eveniment. Invăţămîn- perspectivă clară a societăţii
principiile de partid, de la tul trebuie să sublinieze preg noastre contemporane.