Page 28 - Drumul_socialismului_1970_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
Consiliul (Ir Stat al

Republicii Socialiste Romania

D E C R E T

pentru convocarea Marii Adunări

Naţionale

In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie. Consiliul dc
Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
ARTICOL UNIC - Se convoacă Marco Adunare Naţională in a
cin cea sesiune a celei de-a şosea legislaturi, în ziua de 17
decembrie 1970, oro 10 dimineaţa,
PREŞEDINTELE
CONSILIULUI DE STAT,
N1C0LAE CEAUŞESCU
ANUL XXII. Nr. 4953 JOI 10 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI » 30 BANI
Bucureşti, 7 decembrie 1970

Calitatea—condiţie hotărî toare pentru creşterea
preşedineeie nico iae salueae

eficienţei economice

Deşi Ja prima vedere pro­ ducţiel. Astfel, la prepararea c u e m u DE POPULm PROVINCIEI
dusele întreprinderii de pre­ betoanelor nu s-a făcut nici
fabricate din beton de la Bîr- o verificare a respectării re­
cea nu par a se caracteriza CONTROL EXIGENT 81 EFICACE ţetei prin analiza betoanelor
printr-o tehnicitate ridicată, proaspete, iar controlul den­ m m s / A ORASUIUI CASABIANCA
calitatea acestora prezintă o sităţii aparente şl al consis­
însemnătate hotârîtoare pen­ tenţei produsului se face la
tru rezistenţa, durabilitatea TOATE FAZELE PRODUCŢIEI intervale de aproape 4 ori Miercuri, în cea de-a treia rocane îl salută pe preşedin­ Atlantic. Coloana trece podul şedintele Nicolae Ceauşescu şi
şi siguranţa construcţiilor în mai mari decit cele admise. zi a vizitei oficiale pe care o tele Nicolae Ceauşescu, urîn- înălţat peste Uedul Youem şi Maiestatea Sa Hassan al II-
care sînt încorporate. Grinzi­ Din încercările făcute un ma­ întreprinde în Maroc pre­ du-i drum bun în călătoria pătrunde pe teritoriul pro­ iea.
le sau stîlpii din beton armat re număr de probe au dat şedintele Consiliului de Stat, pe care o întreprinde prin vinciei Kenitra. Locuitorii şa­ Oaspeţii români ajung in
trebuie să însumeze aseme­ rezultate sub marca prescri­ Nicolae Ceauşescu, a fost oas­ ţară. lelor Skhirat, Bouznika şi oraşul şl portul Industrial
nea calităţi şi proprietăţi $n- DE PREFABRICATE să în proiect. La confecţiona­ petele provinciei Kenitra şi In programul vizitei figu­ ai altor localităţi salută cu Mohammedia, unde le este
cît să corespundă pe deplin rea armăturilor metalice se al oraşului Casablanca, cen­ rează importante obiective e­ urale, cu emoţionante gesturi rezervată aceeaşi călduroasă
scopurilor pentru care sint înlocuiesc unele mărci de trul vieţii economice maroca­ conomice, care oglindesc efor­ de prietenie, trecerea oaspe­
destinaţi, în cazocontrar, ori­ oţel fără avizul proiectantu­ ne şl important port oceanic turile şi hărnicia poporului ţilor români. Sînt STborate primire. Aici, şeful statului
ce abatere putîndu-se solda la depozitarea şi livrarea pro­ lon nu s-a făcut nici o veri­ lui, plasele şl carcasele nu al continentului african. marocan, preocuparea sa in­ drapelele celor două ţări, por­ român este salutat de guver­
cu pagube ireparabile. duselor. Fără exagerare, lista ficare a inădirilor şi îmbină­ sînt sudate la intersecţiile La ora 10,00 convoiul ofi­ tensă pentru dezvoltarea ţâ­ tretele celor doi şefi de stat natorul prefecturii Caaa-
Datorită acestor cerinţe şi deficientelor constatate este rilor sudate efectuate la ba­ barelor şi se montează în ele­ cial părăseşte palatul rezer­ rii. sînt aşezate alături pe faţade­ btanca.
în scopul garantării calităţi­ atît de lungă, Incît greu şi-ar rele de rezistentă montate în mentele de beton armat fără, vat şefului statului român, Străjuită de palmieri şi de le clădirilor — ca un simbol
lor necesare, în fabricarea e­ putea face loc intr-un articol. elementele prefabricate. Iar a se face controlul de calita­ îndreptîndu-se spre Casa­ pini, autostrada pe care o al relaţiilor trainice ce leagă
lementelor de beton armat apa folosită pentru prepara­ te. Capacitatea portantă a blanca. In aceeaşi atmosferă, parcurge coloana oficială de cele două popoare, relaţii (Continuare In peg a ( o)
s-au impus norme şi reguli In procesul de aproviziona­ rea betonului nu este supusă prefabricatelor este afectată de entuziasm şl sinceră sim­ maşini coboară spre sud, de-a consolidate acum prin con­
tehnice restrictive de la care re sînt foarte dese cazurile analizei pentru determinarea şi de faptul că pentru pozi­ patie, locuitorii capitalei ma­ lungul ţărmului Oceanului vorbirile purtate între pre­
nu se îngăduie nici o aba­ în care se primesc cantităţi caracteristicilor chimice. ţionarea armăturilor în tipa­
tere. Cum sînt însă acestea apreciabile de ciment neco­ Inexistenţa controlului de re nu sînt folosiţi distanţieri,
respectate şi cum se reflectă respunzător din punct de ve­ fixatoare permanente sau Dineul oficial oferit de preşedintele Nicolae Ceauşescu
în calitatea elementelor pre­ dere calitativ. întreprinderea calitate în faza de aprovizio­ demontablle. întreprinderea
de
nare este confirmată şi
fabricate din beton armat ? îşi permite totuşi să efectue­ faptul că acestui comparti­ deşi are în dotare dispozi­
Răspunsul la întrebare ni-1 ze o singură probă de cali­ ment nu-i este destinat nici tive destinate înregistrării şi
oferă un colectiv format din tate la 234 tone de ciment a­ un controlor C.T.C., materiile urmăririi regimului termic în onoarea Maiestăţii Sale Regele Hassan al II-lea
11 ingineri specialişti din ca­ provizionate, deşi normative­ prime şi materialele ce intră pentru accelerarea betonului
drul Inspectoratului General le In vigoare stabilesc ca a­ în întreprindere de la diverşi la tuburile premo nu le fo­ După cum s-a mai anunţat, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu,
ceastă operaţiune să se facă
de Stat pentru Controlul Ca­ la 50 de tone. Sorturile de furnizori nu se recepţionează loseşte. lgnorînd astfel una a oferit marţi seara, cu prilejul vizitei sale in Maroc, un dineu oficial în onoarea M aiestăţii Sale Regele Hassan al II-
lităţii Produselor, Ministeru­ agregate aprovizionate de la în conformitate cu normele din cerinţele de bază ale pro­ lea. Cu acest prilej, şefii celor două state au rostit toasturi.
lui Industriei Materialelor de balastiera Săuleşt! conţin to­ stabilite, notele de intrare- cesului tehnologic.
Construcţii şi alţii, care la lerante granulometrice care receptie fiind semnate de ce­ Exemple de acest gen aînt
jumătatea lunii trecute au multe la număr, chiar şl în
controlat tehnologia de fabri­ nu se încadrează în prescrip­ le mai multe ori de o singu­ TOASTUL PREŞEDINTELUI TOASTUL MAIESTĂŢII SALE
ră persoană, In speţă maga­
ţiile normelor.
Laboratorul
caţie şi calitatea produse­ întreprinderii nu a efectuat zinerul. Ing. C. ŞTEFANE5CU
lor IP B . BSrcea Concluzia
finală a controlului : grave determinări privind aspectul Deficienţele privind urmă­ NICOLAE CEAUŞESCU REGELE HASSAN AL ll-LEA
deficienţe tehnice, tehnologi­ granulelor şi rezistenţa la va­ rirea calităţii în procesul de (Continuare in pag. l-o)
ce şi organizatorice în pro­ riaţia de temperatură. aprovizionare se continuă şi
ducţia de elemente prefabri­ De asemenea, la otelul-be- se amplifică în cel al pro- Maiestate, colaborării şl păcii va învin­ Stimate domnule preşedinte, alitate, nu faci decît sâ treci
cate din beton armat. ge, că naţiunile se vor înţe­ alături de tine însuţi. Pentru
Şirul acestor abateri începe Domnilor, lege, vor colabora paşnic în­ Sînt cu atit mai emoţionan­ acest motiv, Marocul, întoc­
cu recepţia materiilor prime Pentru combaterea eroziunii solului, Aş dori să-mi exprim satis­ tre ele. In spiritul acesta do­ te cuvintele pe care le-aţi mai ca şl România, s-a hotâ­
şi materialelor şi se derulează facţia pentru că în seara a­ rim noi sâ dezvoltăm relaţiile pronunţat cu cît ele au fost rît sâ ţeasâ în mod laborios,
pe tot fluxul productiv, pînâ regularizarea scurgerii apelor ceasta vă aflaţi la dineul ofe­ cu Marocul. spuse într-un mod care nu cu sîrg şi cu răbdare, o pînzâ
Ca ţâri aflate pe calea dez­
------------------------------- N rit de România, deci, intr-un voltării economice şi sociale, este protocolar şi care, sînt de umanism, de fraternitate,
sens, pe teritoriul României.
convins, răspunde
aceste
sentimen­
de fiecare dată cînd
Sper ca nu peste mult timp
Manifestări in şi corectarea torenfilor să avem onoarea de a vă sa­ dorim să folosim resursele telor reale pe care le nutriţi. mijloace, compatibile cu suve­
noastre pentru bunăstarea po­
Sâ vă spun că stimez Româ­
ranitatea şi Independenţa sa,
luta realmente pe
pâmîntul
poarelor. Dorim colaborare cu
nia. Aşa este, într-adevăr. Sâ
i-au permis acest lucru. Sau
Avînd în vedere volumul că, precum şi prin credite pe lui Agriculturii şi Silvicultu­ patriei noastre. toate popoarele — şi cu cele vă spun că avem admiraţie au încurajat să se facă acest
intîmpinarea mare al lucrărilor de comba­ termen lung acordate de stat. rii, ale consiliilor populare de cînd ne aflăm în Maroc, am în curs de dezvoltare şi cu cele pentru şeful statului român. Şi lucru.
In cursul acestor două zile
judeţene, precum şi de către
Pentru a veni în sprijinul
acest lucru este adevărat Tre­
de
dezvoltate — cu toate statele
tere a eroziunii solului,
Domnule preşedinte, dacă e-
de
regularizare a scurgerii ape­ cooperativelor agricole nece­ asociaţiile unităţilor agricole avut convorbiri asupra proble­ şi forţele care doresc sincer ca buie sâ vă mărturisesc ci de xistâ o bucurie pe care o nu­
melor privind relaţiile dintre
socialiste care beneficiază de
producţie, materialele
semicentena­ lor pe versanţi şi de corec­ sare acestora în vederea exe­ astfel de lucrări. . ţările noastre şi asupra unor în lume sâ se instaureze pacea ieri aceste sentimente ta\a de tresc, ea este aceea de a sim­
şi cooperarea. Cred că această
România şi faţă de şeful sta­
tare a torenţilor, prevăzute a
ţi eu însumi bucuria pe care
probleme internaţionale. Am
Ministerului Agriculturii şi
cutării lucrărilor de comba­
se realiza în viitorul cinci­
baza
dorinţă, care a stat la
tului român nu au făcut decit
dumneavoastră.
o simţiţi şi
sâ sporească şi sâ se înzeceas­
rului partidului nal, Consiliul de Miniştri a tere a eroziunii solului vor fi Silviculturii îi revine sarcina putut cunoaşte ceva din viaţa discuţiilor noastre din aceste că. Deci, în mod unilateral, mă Să vă spun că este vorba, de
de a face propuneri de plan
livrate la preţurile practica­
şi preocupările poporului ma­
reglementat printr-o hotârire
zile şi le-a animat, corespun­
fapt, de bucuria şi a mea şi a
anual şi de perspectivă pen­
rocan.
te pentru unităţile de stat.
de intereselor tuturor celor ce
finanţarea,
proiectarea, exe­
declar
prietenul
României
.Vpiupiciuj evenimentului cu cutarea şi administrarea a­ Hotârîrea prevede ca în­ tru lucrările de combatere a Aş dori să sintetizez impre­ doresc sâ trăiască liber şi in­ şi prietenul preşedintelui dumneavoastră, cumulate. Da­
că în formularea lor, ele nu au
largi rezonanţe in întreaga cestora. treţinerea, exploatarea şi pa­ eroziunii solului, de regula­ siile deosebit de plăcute pe dependent. Ceauşescu.
viaţa politica u ţarii — ani­ za lucrărilor de combatere a rizare a scurgerii apelor pe carele am. In primul rînd, în Vreau să exprim sentimen­ suficientă forţă, sînt convins
versarea a SU dc ani de la Potrivit prevederilor holâ- După cum aţi subliniat, că cumulul acestor sentimen­
crearea P.C.H. — csie iiuim- rîrii, lucrările de interes ge­ eroziunii solului, de interes versanţi şi de corectare a to­ cadrul discuţiilor pe care le-am tele prieteneşti pe care le nu­ domnule preşedinte, în zilele te şi senzaţii este de natură
puiuu, pe iot cuprinsul jude­ neral, care servesc la apăra­ general, realizate din fondu­ renţilor, consultîndu-se in a­ avut cu Maiestatea Sa Hassan trim faţă de poporul marocan, noastre complexitatea intere­
ţului, prin ample manifestări rile centralizate ale statului, cest scop cu Uniunea Naţio­ al II-lea, am ajuns la o în­ siV ducă pe braţe cele două
ce antrenează un însemnat rea şi conservarea teritoriilor impresiile deosebite pe care selor, întrepătrunderea lor fac ţâri ale noastre către un vii­
număr tic participanţi. Astfel, agricole şi silvice pe versanţi, să se facă de către unităţile nală a Cooperativelor Agrico­ ţelegere comună că există ni le-au lăsat 'munca şi preo­ sâ nu existe nici ţâri mici nici
in comuna Pui au fost pre­ a lucrărilor de irigaţii, de în­ de specialitate ale Ministeru­ le de Producţie. largi posibilităţi pentru a co­ cupările sale îndreptate spre ţâri mari. Nu poţi fi mare de- tor de cooperare şi fraterni­
zentate ,,Momente din peri­ labora şi coopera larg pe plan tate Pe legea mea, domnule
oada Congresului al X lc a al diguiri şi desecări, a altor dezvoltarea ţârii, spre prospe­ cît prin participarea pe care o
P.C.K.*. Tot aici, dc curind, a obiective, precum şi la îm­ Prelungirea termenului scutirii bilateral şi, totodată, că inte­ ritate. Trebuie sâ vă spun că aduci la edificarea păcii, Ia preşedinte, fiindcă aţi vorbit
fost prezentata expunerea bunătăţirea regimului hidro­ resele popoarelor noastre cer sînt deosebit de satisfăcut de- consolidarea civilizaţiei. Eşti
„Kolui conducător nl P.C.R. in sâ facem totul pentru ca In de extrateritorialitatea acestei
construirea societăţii socialis­ logic al cursurilor de apă, se vizita în Maroc şi de discu­ mic atunci cînd duci o poli­ încăperi şi aţi afirmat că ne
te «Un Români«“. De o largă proiectează şi se execută de de taxe vamale pentru unele lume sâ triumfe cauza păcii ţiile pe care le-am avut cu tică de izolare şi cînd vrei cu
audienţă s-a bucurat şi infor­ unităţi specializate şi se fi­ şi cooperării. Maiestatea Voastră. Sînt con­ orice preţ sâ dovedeşti celor­ găsim în România, permite-
marea expusă iu satele Fi- Trăim o asemenea epocă în
zeştl şi Huşi, „România, factor nanţează din fondurile cen­ categorii de bunuri sosite din vins că acestea vor contribui lalţi că poţi sâ te dispensezi ţi-mi sâ vă spun din adîncul
activ in lupta pentru pace*. tralizate ale statului, fără a care trebuie sâ apună pentru la dezvoltarea şi mai largă a de toată lumea ; atunci, în re­ inimii t „Trăiască România!“.
In comuna Vnţa dc Jos a ti­ mai fi recuperate de la deţi­ totdeauna politica de domina­ relaţiilor dintre România şi
vul loc simpozionul „Condu­ străinătate ţie, de forţă, politica colonia­ Maroc şi că, pe această cale,
cerea dv cătic partid a tine­ nătorii terenurilor.
retului in anii grevelor 1929— Lucrările interioare de După cum s-a mai anunţat, ţeni străini, conducerea mi­ listă ; în epoca noastră, orice popoarele noastre vor învăţa
1933“. printr-un ordin al ministru­ nisterului a hotârît recent încercare de a perpetua for­ sâ se cunoască mai bine şi sâ
Momente pline de semnifi­ combatere a eroziunii solu­ mele de dominare a unui stat colaboreze tot mai rodnic. «
caţie din lupta dusă de partid lui — terasâri, înierbâri, lui comerţului exterior, s-a prelungirea termenului sus­ F O) lin a a lll-a
de-a lungul anilor au fost e- plantaţii de protecţie, canale aprobat scutirea de taxe va­ menţionat privind scutirile de către altul este sortită e­ Cu aceste sentimente, do­
vocatc in cadrul Intilnirii de male pentru unele categorii de taxe vamale pentru cole- şecului. Popoarele doresc sâ resc sâ ridic paharul în să­
In Unrn, dintre localnici şi etc. —, care se execută pe fie stâpîne la ele acasă, do­
vechi membri dc partid. Re- terenuri proprietate de stat, de bunuri sosite din străină­ tele ce vor sosi în ţara noas­ nătatea Maiestăţii Sale Has­
llcciind succesele înregistrate se finanţează nerambui săbii tate pe adresa Crucii Roşii, tră, pînâ la data de 30 apri­ resc sâ trăiască în prietenie, san al II-lea.
pu meleagurile noastre dc a organizaţiilor obşteşti sau lie 1971. sâ-şi dezvolte organizarea şi Pentru prosperitatea, ferici­
Ile^x'ultarea noii societăţi, In tot din fondurile statului, iar să-şi ducă viaţa aşa cum ho­ rea şi independenţa poporului
iioşorod a fost susţinută ex­ cele care se efectuează pe te­ a persoanelor particulare pî­ Această măsură constituie
punerea „Dezvoltarea multila­ renurile cooperativelor agri­ nâ la 31 decembrie a.c. o nouă contribuţie pe linia tărăsc ele însele Iată de ce marocan, 11Salo;j cu c itito rii
terală şi intensivă a Judeţului Râspunzînd cererilor pri­ ajutorării populaţiei afectate România are convingerea că, Pentru dezvoltarea relaţiilor
Hunedoara“. cole de producţie se realizea­ în ciuda tuturor greutăţilor ca­
La Sintămâria-Orleo a fost ză prin aportul propriu al a­ mite din partea unor asocia­ de calamităţile naturale din de colaborare dintre ţările
evocată zilele trecute intr-un cestora. în bani şi in mun­ ţii, precum şi a unor cetâ- primăvara acestui an. re mai există în lume, cauza noastre,
cadru festiv personalitatea c- Pentru pace în lume.
minentuiui om tic stat şi pa­
triot, rtr. Petru Groza. De a­
semenea, In mal multe lora-
li^’.ţi au avut loc expuneri Un vast program de fructificare a rezervelor de creştere
privind situaţia politică inter­
nă şi internaţională, despre CU PRIVIRE LA ÎNCHEIEREA TRATATULUI UINTRE
acţiunile întreprinse dc ţara
a producţiei agricole
noastră la O.N.U.
„ E x p u n e r e a tovarăşului REPUBLICA PUPULARĂ POLONĂ SI REPUBLICA FEDERALĂ
Xicolae CeAUşescu la şedinţa
de lucru dc ta C C. aJ P.C.R. A GERMANIEI
cerii agriculturii“ cunoaşte e- Profilarea— acţiune de maximă însemnă­ Ministerul Afacerilor Exter­
din 23 noiembrie 1970, cu pri­
orga­
vire Ia îmbunătăţirea
şl condu­
nizării, planificării
a­
securităţii în Europa. In
cotiri largi fu rindul maselor ne al Republicii Socialiste menţinerii păcii şi înfăptuirii ambele state germane, pentru
primirea acestora în O.N.U.
dc ţărani cooperatori. Prezen­ România este împuternicit cest spirit, România a stabilit şi în alte organizaţii interna­
tări, dezbateri, seri dc între­
bări si răspunsuri pe această tate pentru dezvoltarea agriculturii sâ declare următoarele : in februarie 1967 relaţii di­ ţionale. pentru participarea
temă au avut loc in numeroa­ Guvernul român salută plomatice cu Republica Fede­ lor la soluţionarea tuturor
se localităţi de pc raza Jude­ încheierea Tratatului dintre rală a Germaniei, ceea ce a problemelor care frâmîntă
ţului : Rişculiţa, SSntâmăria-
Orlea, Sarmizcgetusa, Unirea, Republica Populară Polonă contribuit ia cursul favorabil atît continentul nostru, cît şi
Vărmaga, Gurasada. Burjuc, In ansamblul preocupărilor vente şi în cadrul judeţului eze premise pentru punerea execute lucrările de profilare şi Republica Federală a Ger­ luat de evoluţia politică din întreaga lume.
Cimpuri-Snrduc, toate reflec- nostru. Pornind de la aceste în valoare a posibilităţilor de La întocmirea lor s-a avut în maniei asupra bazelor norma­ Europa, la promovarea co­
tlnd adeziunea, entuziasmul subordonate creării condiţii­ vedere respectarea unor cerin­ Evoluţia pozitivă a relaţi­
eu care poporul Intlmplnă lor necesare realizării sarcini­ considerente, se impune cu a­ specializare şi amplasare raţi­ lizării relaţiilor lor reciproce. existenţei paşnice între state ilor intereuropene evidenţiază
ideile valoroase cuprinse fn lor stabilite pentru agricultu­ cuitate lichidarea neajunsu­ onală a ramurilor de produc­ ţe impuse de actualul stadiu Acest tratat, ca şi tratatul în­ cu oiînduiri sociale diferite. însemnătatea şi oportunitatea
recentele documente. ră de Congresul al X-)ea al rilor manifestate prin stabili­ ţie in concordanţă cu condiţii­ de dezvoltare economică a u- cheiat în august a.c. între Acordul Republicii Populare încheierii unor înţelegeri po­
★ partidului un loc de impor­ rea unor măsuri care sâ per­ le naturale şi economice loca­ nitâţilor şi de Interesele eco­ U.R.S.S. şi R.F. a Germaniei Polone şi Republicii Federale
Pe scena căminului cultural le, iar pe de alta, sâ se stabi­ nomiei naţionale. Intre altele reprezintă verigi importante a Germaniei ca imediat du­ litice bilaterale, în scopul e-
din Brănişca, de un succes tanţă hotârîtoare ¡1 ocupă pro­ mită obţinerea unor rezultate liminârii definitive a oricăror
deosebit s-h bucurat evolu­ filarea producţiei agricole. Re- superioare, utilizarea cit mai lească just volumul investiţii­ s-a urmărit ca numărul cultu­ ale proceselor pozitive ce se pă intrarea în vigoare a tra­ manifestări de folosire a for­
ţia tarafului Trustului dc con­ deplină a potenţialului uman lor şi eşalonarea realizării lor rilor de bază sâ fie redus la manifestă tot mai intens în tatului sâ stabilească relaţii
strucţii din Deva, din al că­ £erindu-se la situaţia existen­ 2—3, iar al speciilor sau ultimii ani în direcţia destin­ diplomatice între ele, aşa ţei sau de ameninţare cu for­
rui program n-au Jipslt cînte- tă pînâ acum, in expunerea şi material existent în fiecare în timp. Numai astfel este ţa, a! reglementării probleme­
cul, antrenantele dansuri popu­ secretarului general al parti- cooperativă agricolă. posibil sâ se întocmească pla­ categoriilor de animale la 1—2. derii. securităţii şi colaboră­ cum menţionează comunicatul lor existente exclusiv prin
lare ş.a. Aceluiaşi eveniment Dacă zonarea are drept scop nuri cît mai reale de dezvol­ Pe ba2a sarcinilor stabilite, în rii pe continentul european. polono — vesl-german dat cu
i-au fost închinate şl specta­ liduîui, tovarăşul Nicolae Tratatul polono—vest-german prilejul semnării tratatului, mijloace paşnice, al dezvoltă­
colele formaţiilor artistice dc Ceauşescu, la şedinţa de lucru să indice proporţiile de dez­ tare în perspectivă a coopera­ lumina măsurilor reieşite din rii largi a cooperării interna­
la şcolile generale din Cărtnă- de la C.C. al P C R. din luna voltare dintre ramuri şi cul­ tivelor agricole. O dată sta­ expunerea tovarăşului Nicolae porneşte de la realităţile sta­ corespunde intereselor celor
zăneşti şi Boiţi de Sus. Pc turi pe zone, prin acţiunea de bilită profilarea, se va ajun­ Ceauşescu, este posibil sâ se tornicite în Europa în ultime­ două ţâri, ale cauzei înţele­ ţionale, în interesul păcii ge­
sccua Clubului sindicatelor din noiembrie a.c., cu privire la extindă activitatea fermelor gerii şi destinderii internaţio­ nerale şi al propăşirii fiecă­
Vulcan, cu concursul cadrelor îmbunătăţirea organizării, pla- . profilare în coperativele agri­ ge ca în fiecare unitate sâ se le decenii, recunoaşte graniţa nale. rui popor.
didActicc a fost montată şe­ nificârii şi conducerii agricul­ cole se urmăreşte orientarea cultive acele plante şi sâ se specializate care vor deveni de stat apuseană a Republi­
zătoarea literară cu tema: turii se arnlâ că s-a făcut producţiei agricole in perspec­ crească acele specii de anima­ unităţi economice de mare cii Populare Polone pe Odra Guvernul Republicii Socia­ Guvernul român îşi va a­
„Poeţii etntă partidul", urm a­ tivă. stabilîndu-se ramurile le care în condiţiile naturale randament şi eficienţă econo­ şi Nysa, ceea ce are o deose­ liste România consideră că o duce şi în viitor contribuţia
tă dc clotccc susţinute de so­ prea puţin pc linia zonării
lişti de muzică uşoară şi judicioase a culturilor în dc producţie şi proporţiile ce şi economice specifice permit mică. Experienţa pozitivă a- bită importanţă pentru dez­ problemă centrală a norma­ la dezvoltarea relaţiilor din­
populară. Oglindind specifi­ C.A.P. în funcţie de condiţiile se vor realiza în scopul folo­ realizarea de producţii spori­ cumulatâ de fermele zooteh­ voltarea relaţiilor între cele lizării' situaţiei în Europa o tre state pe baza respectării
cul mkiltunt al poeziei lui N. te la hectar şi pe cap de ani­ nice şi horticole create pînâ două state şi, totodată, pen­ constituie recunoaşterea dc neabătute a principiilor su­
Lablş, evocările din cadrul se­ pedoclimatice si economice, sirii cit mai complete şi in­
rilor literare „Albatrosul ucis" pentru specializarea în pro­ tensive a condiţiilor naturale, mal, cu un grad ridicat de acum, îndeosebi a celor de la tru îmbunătăţirea situaţiei de către toate stalele — inclusiv veranităţii şi independenţei
s-au bucurat dc o entuziastă a forţei de muncă şi a altor rentabilitate, capabile sâ sa­ C.A.P. Sîntandrei, Simeria, pe continent, pentru lichida­ de către R.F. a Germanici. — naţionale, .integrităţii terito­
primire din partea cetăţeni­ ducţie şi cooperarea mai strîn- tisfacă in mai mare măsură Orâştie etc., demonstrează că rea unora dintre urmările a Republicii Democrate Ger­ riale. neamestecului in trebu­
lor din Daru. sâ între diferite unităţi. De­ factori economici, pentru ob­ celui de-al doilea război mon­
La Baia de Crlş, In ton cu oarece se planifică prea multe ţinerea unor producţii cit mai cerinţele de produse agroali- Ing. TRAIAN SIMINA mane. stabilirea de relaţii di­ rile interne, egalităţii în drep­
atmosfera entuziastă caracte­ mari cu cheltuieli de muncă mentare ale economiei şi ridi­ dial. plomatice. pe baza dreptului turi şi avantajului reciproc,
ristică Intimpinărit semicente­ culturi intr-o cooperativă, pe director adjunct la Direcţia Republica Socialistă Româ­ internaţional, cu acest stat
narului partidului, ansamblul suprafeţe mici, nu este posibi­ şi materiale cit mai mici. Ne­ carea nivelului de trai al coo­ agricolă judeţeană va continua să acţioneze pen­
artistic „Doina moţilor" a adus lă o amplasate raţională a cesitatea asigurării unei pro­ peratorilor. nia a acţionat şi acţionează suveran şi independent, care tru instaurarea unui climat
prin spectacolul „Cit c Za- In cadrul acţiunilor între­ consecvent pentru statornici­ duce o politică de pace
randu de mare- un plus de producţiei şi folosin t cu efi­ filări cit mai judicioase a pro­ şi colaborare internaţională. de pace, securitate şi încre­
frumuşele Şl pitoresc acţiuni­ cienţă maximă a bazei teh- ducţiei în fiecare C.A.P. este prinse în această direcţie in (Ctintinuore m pog. o t ’O) rea unor raporturi noi şi dere in Europa şi în întrea­
lor locale dedicate 6emlccute- nico-materiale. Asemenea si­ determinată de fafUl că pe judeţ, s-a reuşit ca în toate dezvoltarea colaborării între România st pronunţă pentru
. naruiui. cooperativele agricole sâ •« statele europene, în vederea normalizarea relaţiilor cu ga lume.
tuaţii au fost destul de frec­ de o parte trebuie sâ se cre­