Page 29 - Drumul_socialismului_1970_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4953 9 JOI 10 DECEMBRIE 1970

unor rezultate

superioare i atatirea

intreoii

Organizaţia de partid a mi­ secretarul organizaţiei de ba­ marea directă a organizaţiei
nei Lupeni s-a prezentat la ză din sectorul II — ne-am de partid s-au organizat Intîl-
conferinţa pentru dare de sea­ concentrat atenţia asupra ce­ niri ale tinerilor cu activişti
mă şi aiegerl cu un palmares lor mal importante probleme de partid, cu cadre de condu­
bogat. Deţinător al drapelului ale sectorului printr-o plani­ cere şi şefi de brigăzi frunta­
de fruntaş pe ramură pentru ficare cît mai judicioasă a şe In care s-au dezbătut pro­
remarcabilele rezultate obţi­ muncii şi apoi respectării în­ bleme privind sarcinile tine­
nute in anul 1969, colectivul tregului program de activităţi retului de la mină, aportul
minei, in frunte cu comuniştii, stabilit prin planurile de mun­ pe care trebuie să-l aducă ti­
a realizat pînâ la data confe­ că, pregătirii' temeinice a adu­ neretul la reiUizarea plimului,
rinţei o depăşire a planului nărilor generale, ridicării ni­ ridicarea calificării ; de ase­
de producţie cu 57 800 tone de velului lor. In acest sens s-a menea, s-au organizat nume­
cărbune, un spor de producti­ dovedit eficientă participare»! roase concursuri ,,Cine ştie
vitate de 77 k&/post, beneficii la fiecare adunare a unui clştigă", expuneri, excursii şi
peste plan in valoare de 8,9 membru al comitetului de alte acţiuni care au dinami­
milioane lei şi economii la partid pe mină şi a unui to­ zat activitatea tineretului de
preţul de cost de 3,8 milioane varăş din comitetul de direc­ la mină. Atelierele mecanice ale CS. Hunedoara, înzestrate cu maşini-unelte de înaltă tehnicitate, aduc o contribuţie importantă Io creşterea şi diversificarea producţiei
lei (angajament anual i depă­ ţie al minei, care dă răspun­
şirea planului de producţie cu suri concrete asupra modului Relevînd experienţa poziti­ de piese de schimb necesare marilor agregate siderurgice.
In fotografie: Maistrul Cornel Zasioţi, de la Atelierul mecanic nr. 1, rerîficfnd parametrii funcţionali la o modernă maşină de frezat.
45 000 tone, depăşirea planului vă. rezultatele obţinute In ac­ Foto : V. ONOIU
productivităţii muncii cu 40 tivitatea economică pe baza
k&Zpost, obţinerea de economii intensificării muncii politice,
la preţul de cost In valoare de Conferinţa mai mulţi participanţi la dez­
2,5 milioane lei). Ca urmare bateri s-au oprit asupra defi­
a rezultatelor bune obţinute organizafiei cienţelor existente, analizind
an de an mina şi-a realizat cu exigenţă cauzele şi căile de — De 31 de ani vin zi de lectiv, deasupra tuturor se
indicatorii planului cincinal lichidare a lor. PRODUCŢIEI IN C o i Io zi tn secţia asta. De 31 de ridică personalitatea unui
oncâ la data de 0 noiembrie de partid — Rezultatele . obţinute — ani jac, in fiecare zi, ace­ virstnic, veteran al secţiei şi
1970. arăta în cuvîntul aâu tovară­ create — respectiv legumelor, ee constaţi că dacă (n ultimii laşi lucru : fabric sulfură al preparaţici. La 75 de ani,
Lucrările conferinţei au de­ şul Alexe Furdui, secretarul porumbului şi lucernei. 5 ani de cultura legumelor se de carbon. Retortele acestea Mihai Meinzenbach lucrează
monstrat în mod convingător a minei Lupeni organizaţiei de bază din sec­ (Uinaic dm p In ceea ce priveşte produc­ ocupau 75 de cooperative agri­ patru sfnt uneltele melc. umăr la umăr cu tinerii,
că rezultatele economice nu torul IV — se datoresc fără ţia animală, criteriul principal cole, care realizau produc­ Mă ascultă. Munca nu-i u­ conducînd cu pricepere şi e­
apar întlmplâtor, că ele sînt îndoială in mod hotărâtor ac­ avut în vedere la profilare a ţii medii de 5-12 tone la hec­ şoară aici. A fost şi mai grea videntă autoritate echipa de
rodul eforturilor depuse de în care a-au rezolvat proble­ tivităţii bune desfăşurate de resursele de sporire a pro­ fost concentrarea producţiei tar, In viitorul cincinal produ­ atunci, in 1939, ctnd se ridi­ la ciururi vibrante. De mai
întregul colectiv de muncitori, mele ridicate în adunarea pre­ organizaţiile de bază. muncii ducţiei, printr-o mai bunft or­ In complexe zootehnice de tip cerea legumelor se va concen­ cau primele hale. Ar fi fost mulţi ani la rind, chipul său
ingineri şi tehnicieni, ca ur­ cedentă şl asupra altor pro­ politice desfăşurate în rîndul ganizare a muncii şi aplica­ tra în 29 de cooperative, pre- normal, deci, ca după alifia zimbeşte satisfăcut de la pa­
mare a preocupărilor comite­ bleme. colectivului. Dar în desfăşu­ rea tehnologiilor înaintate, pot industrial realizate prin Ínter- conizlndu-se ca recolta la hec­ ani lucraţi in acest mediu, noul fruntaşilor in producţie.
cooperare, asociere sau coope­
tului de partid, organizaţiilor La rîndul 5âu, şeful de briga­ rarea vieţii de partid au exis­ şl trebuie să fie mal bine rare cu unităţile agricole de tar să se dubleze. De aseme­ să mă bucur că ies la pensie Iată doi oameni pentru
de bază pentru mobilizarea dă Vasile Ruşitoru, secretarul tat şi deficienţe privind ţine­ fructificate. Desigur, pe lingă stat. Fiecare specie de animale nea, numărul unităţilor culti­ Dar mi-a părut rău in urmă care munca este suprema
comuniştilor şi prin el a tu­ organizaţiei de bază din sec­ rea şi pregătirea adunărilor extinderea mecanizării în se va dezvolta în zona cea vatoare de cartofi se va redu­ cu 8 ani sd părăsesc fabrica preocupare, suprema mulţu­
turor salariaţilor la realiza­ torul VI, a relevat preocupa­ generale, activizarea membri­ toate sectoarele de activitate mai favorabilă, valorificînd ce la jumătate, fiind stabilit M-am obişnuit intr-atit cu mire. Doi oameni cărora
rea sarcinilor de producţie. rea sporită a organizaţiei de lor de partid, disciplina. Noul şi aplicarea tehnologiilor de toate resursele materiale exis­ ca producţia medie 6ă se ridi­ ea că acasă îmi lipseşte ceva, scurgerea anilor nu le-a al­
Sub acest aspect, conferinţa a bază pentru întărirea rîndu- organ ales va trebui sâ ţină lucru avansate, pentru reduce­ tente în condiţiile locale ale ce la 14-16 tone la hectar. mă plictisesc. îmi lipseşte terat pasiunea muncii — a-
constituit o veritabilă tribună rilor partidului, pentru îmbu­ seama de aceste deficienţe, asociaţiei sau cooperativei, co- In ceea ce priveşte sectorul zumzetul dsta de retorte, fmi ceastd pasiune care-i fnno-
rea cheltuielilor pe
unitatea
a experienţei pozitive în mun­ nătăţirea calităţii şi creşterea sâ militeze cu mai multă per­ de produs s-a avut în vedere relîndu-se cît mai bine dez­ zootehnic, numărul unităţilor lipsesc oamenii de aici. Aşa bilează pe oameni.
ca de partid. (Partlcipînd activ eficienţei Snvâţâmîntulul de severenţă pentru lichidarea lărgirea cooperării şi a asoci­ voltarea efectivelor cu posibi­ care vor creşte vaci cu lapte cd am rdmas să lucrez in Acesta este polul pozitiv al
la dezbateri, numeroşi secre­ partid, a muncii politico-e­ lor deoarece mal devreme sau erii între unităţile cooperatis­ lităţile de asigurare a bazei se va reduce cu 22, iar al ce­ continuare. Tovarăşii mi au muncii, in jurul căruia gra­
tari de organizaţii de bază, ducative de masă. Anul acesta mai tîrziu ele 6e vor râsfrîn- te, Intre unităţile agricole de furajere. lor cu ovine se diminuează acordat această încredere. vitează majoritatea covirşi-
membri ai comitetului, comu­ — a remarcat vorbitorul — un ge negativ asupra activităţii stat şi cooperativele agricole. Ca rezultat al acţiunilor simţitor, fapt care va permite Iar eu nu le-am inşelat-o ni­ toare a oamenilor. Dar exis­
nişti cu răspunderi în condu­ număr însemnat de salariaţi economice. De asemenea, la profilare s-a de profilare întreprinse se re­ sâ se concentreze eforturile ciodată. In 31 de ani lucraţi tă şi un pol negativ, unde
cerile organizaţiilor de masă urmează cursurile fără frec­ La rîndul său tovarăşul Ion ţinut seama de unele criterii marcă faptul că unităţile din pentru sporirea considerabilă zi de zi in secţia sulfură de se adună cei ce nu iubesc
ori în aparatul tehnico-admi- venţă pentru completarea Predoşan, arâtînd câ nu B-a specifice sectoarelor de pro­ lunca rîului Mureş îşi vor a producţiei totale şl marfă. carbon eu nu ştiu ce-i aia munca, cei care sondează
nistrativ au relevat în cuvîn- studiilor generale, medii şi su­ reuşit sâ se determine activi­ ducţie. Spre exemplu, ponde­ orienta eforturile, pe lingă Crearea consiliilor lntercoo-
tul lor experienţa dobîndită perioare, îşi îmbogăţesc cu­ zarea tuturor membrilor de cultivarea cerealelor, spre peratlste de cooperare şi spe­
In munca de educare şi mobi­ noştinţele profesionale în di­ partid, antrenarea lor la o ac­ rea culturilor de bază s-a sta­ dezvoltarea fermelor zooteh­ cializare, care au menirea să
lizare a maselor, experienţă ferite cursuri de ridicare a tivitate concretă, permanentă bilit în funcţie de gradul de nice, îndeosebi a creşterii va­ asigure unirea In comun a e­
care 6tâ la temelia activităţii calificării c pot spune că ma­ pentru realizarea sarcinilor de favorabilitate, urmărindu-se cilor cu lapte, cît şi spre cul­ forturilor mai multor coope­ LA PO LII 0 PU­
viitoare şl au analizat — în joritatea tinerilor urmează partid a subliniat necesitatea obţinerea de producţii supe­ tivarea legumelor. In unităţi­ rative, folosirea raţională a
lumina acestei experienţe — aceste cursuri. ca noul comitet de partid, bi­ rioare la hectar cu cheltuieli le din. zona de deal, unde e­ pâmîntului, a fondurilor de
deficienţele care mai există, In continuarea acestei idei, rourile organizaţiilor de bază cit mai scăzute. In acelaşi xistă suprafeţe mari ocupate investiţii, a mijloacelor meca­
timp, culturile complimenta­
căile de îmbunătăţire In con­ tovarăşul Petra Pâlivan, se­ sâ pună în centrul atenţiei în­ cu pajişti naturale, şe găsesc nice, a cadrelor tehnice şi for­ A I MUNCII
tinuare a activităţii generale cretarul comitetului coordo­ tărirea răspunderii şl a disci­ re s-au ales cunoscînd cerin­ condiţii optime pentru creşte­ ţei de muncă va avea, fără în­
a minei. nator U.T.C. pe mină, a arătat plinei de partid — premisa ţele de rotaţie şi necesitatea rea animalelor de carne şi a doială, un rol hotărftor în fi­
de
folosirii aceloraşi sisteme
— In activitatea noastră — câ pe linia educării şi califi­ întăririi disciplinei sub toate maşini, iar terenurile arabile ovinelor. In plus, o dezvoltare nalizarea acţiunilor iniţiate
a relatat tovarăşul Ion Suclu cării tineretului, sub indru- aspectele în producţie. mai accentuată va cunoaşte pentru profilarea producţiei nemotivată sau foaie de boa-
irigate s--au destinat cu prio­ doar terenuri şubrede, nfun-
Sintetizînd experienţa etapei pomicultura şi cultivarea car­ agricole şl dezvoltarea econo­ j Id. Aii-a plăcut întotdeauna dindu-se In nesiguranţă, a-
parcurse de la ultimele ale­ ritate acelor culturi care răs­ tofilor. mică a unităţilor cooperatiste * sd muncesc, să-mi văd fami­ coperindu-se de oprobriul o­
Acţiuni de sistematizare geri conferinţa comuniştilor de pund cel mai bine condiţiilor Potrivit lucrărilor efectuate, din judeţul nostru. lia fericită... piniei publice. Aici, la acest
la mina Lupeni a relevat cu Interlocutorul este un băr­ pol, l-am aflat deunăzi pe
a localităţilor rurale pregnanţă câ obţinerea unor sănătos, viguros. Se numeş­ /oh Ciurea din Petroşani. A ­
bat la aproape 70 de ani,
rezultate economice superioa­
i re impune îmbunătăţirea în­ OL EXIS te Toma Nicolaescu. La cest. om a umblat hoinar prin
viaţă mulţi ani la rind, nc-
In urma discuţiilor care dlu administrativ, staţionar \ tregii munci- de partid, ridi­ F.F.A. „Vlscoza“ Lupeni lu­ găsindu-şi nici acum, la 6â»,
: au avut loc în adunările pentru adulţi şi copii, ca- | carea ei la parametri superi­ crează din 1939, de ctnd trlneţe, busola liniştei şi a
! populare din sate, ţinfnd binet de consultaţii şi sto- ! ori, corespunzător creşterii funcţionează fabrica. Ingine­ traiului fără griji. A colin­
: seama de propunerile făcu­ matologie, cămin cultural, | complexităţii sarcinilor puse rea de prefabricate din beton controlori de calitate bine ra Ana Tatulici, directoare a dat multe oraşe ale ţării, a
! te de cetăţeni, sesiunea ateliere de servicii şi preş- • Bîrcea este confirmată între pregătiţi profesional, iar a­ „Vlscozei", tehnicianul Ti- lucrat in „rate“ prin multe
Consiliului popular Balşa tatii, bufet, staţie pentru de partid. In acest context se altele de un aspect conclu­ ceştia să-şi facă datoria cu beriu Farcaş, şeful secţiei întreprinderi, lăsind tn urma
a adoptat varianta de siste­ autobuze, baie comunală, impune şi la mina Lupeni dent. O parte din elementele maximă responsabilitate. De preparare şi sulfură de car­ lui amprente ale necinstei şi
matizare a comunei. parc de odihnă şi agrement, sprijinirea mal concretă a bi­ de beton armat din depozitul asemenea, comitetul de direc­ bon, alţi muncitori din uzi­ regrete tirzii. In 22 de ani
citeva locuinţe tip. conduc­ fazele de depozitare şi des­ de produse finite deşi poartă ţie, al cărui preşedinte este
Pentru centrul elvic al rourilor organizaţiilor de ba­ nă, cu care am discutat au (intre 1948—1970) n fost pri­
te pentru alimentarea cu facere a producţiei. Slaba „semnătura C.T.C." prezintă tovarăşul lng. Carol Szabo, auut numai cuvinte de apre­
comunei, schiţa de slstema- apă, canalizare menajeră, ză In planificarea şi organiza­ activitate a personalului res­ neregularitâţi de execuţie r este obligat sâ manifeste o vat de 11 ori de libertate pc
I tlzare prevede construirea staţii de epurare şi dispen- 1 rea muncii, ridicarea nivelului ponsabil — în primul rind a denivelări locale, muchii ştir­ mei mare receptivitate faţă ciere despre cel mai vechi termene variind intre 7 luni
maistru din uzină, despre
şi 7 ani, pentru furt, abu2
! următoarelor edificii : se- sar veterinar. adunărilor de partid, activiza­ conducerii — pentru calita­ bite, fisuri, crăpături, goluri, de problemele ridicate de or­ „părintele* uzinei — cum ti de funcţie. înşelăciune (de 5
zone de beton segregat, aba­ ganele C.T.C., sâ le rezolve
Î _____ rea întregii mase de comunişti. tea producţiei la întreprinde- teri la poziţionarea plăcuţe­ operativ şi eficace. spun toţi lui Toma Nicolaes­ ori). Ajungind la virsta pen­
cu.
lor. analize ce depăşesc tole­ La şedinţa Comitetului E­ sionării şi-a adunat cu greu
puţinii ani munciţi, primind
ranţe, scobituri şi denivelări, xecutiv al C.C. al P.C.R. şl a In secţia mecanică a pre- totuşi o pensie de 900 lei pe
număr maxim de elemente guvernului din 25 noiembrie paraţiei Coroeşti am avut o lună. Dar încă nu a ajuns
depozitate suprapus etc. De 1970 s-a subliniat cu tărie ne­ discuţie revelatoare in ace­ la o înţelegere cu sine. Con­
altfel, la stîlpi, din patru în­ cesitatea îmbunătăţirii cali­ laşi sens — al preţuirii m un­ tinuă să străbată vechile că­
cercări făcute la standul de tăţii producţiei, problemă de cii — cu maistrul Aristică rări.. Zilnic caută (şi găseş­
probă, una a dat rezultate importanţă esenţială pentru Lăţea. In această secţie —
nesatîsfâcâtoare, Iar la che- ridicarea eficienţei economiei. cea mai mare a uzinei, cea t e /) oameni naivi, chilipir­
soane la a treia bucată încer­ Răspunzător de producţie, de mai importantd in înnobila­ gii, pe care-i cscrochează
cată s-a obţinut rebut. calitatea mărfurilor este în­ rea cărbunelui — lucrează prin cuvinte frumos ticluite.
Pentru asemenea fapte va
Sancţiunile date de orga­ treg colectivul de muncă din peste 100 de oameni. Marea apărea a 12-a oară in faţa
nele de control factorilor răs­ întreprindere, în frunte cu majoritate sînt tineri şi este instanţei de judecată Aces­
punzători de slaba activitate conducerea, care este obligată firesc să-i preocupe tehnica, tea sint — acestea au fost
pe linia urmăririi calităţii sâ acţioneze cu măsuri ener­ să caute idei novatoare care întotdeauna — principiile
producţiei date în prima ur­ gice pentru ridicarea carac­ să le facă munca mai uşoa- despre muncd şi viată ale
genţă sînt minimale. Trebuie teristicilor tehnico-funcţiona- rd, mat utilă. De altminteri. lui Ion Ciurea.
însă sâ se pună capăt de ur­ le ale produselor ce poartă In ultima vreme s-a aplicat
genţă neglijenţelor şi lipsei marca unităţii. In acest spi­ aici un mare număr de ino­ l-am aşezat faţă tn faţă pe
de răspundere pentru calita­ rit se aşteaptă din partea în­ vaţii şi raţionalizări. Aşa se aceşti trei oameni, aflaţi (n
tea producţiei, sâ se organi­ treprinderii de prefabricate face că treburile merg din amurgul vieţii, pentru a
zeze şi intensifice controlul din beton un răspuns con­ ce In ce mat bine aici, sec­ constitui un motiv de reflec­
pe toate fazele de producţie. cretizat în. produse de bună ţia mecanică realrzîndu-şi ţie in rîndul tinerilor...
Se impune cu acuitate acope­ calitate, într-o exigenţă şi lună de lună planul de pro­
Un nou ansamblu arhitectonic întregeşte peisajul citadin al Devei *£ort1eru1 „Dacia*. Foto : N. GHENA răspundere sporită faţă de ducţie. Dar şi in acest co- DAN VRINCEANU
rirea tuturor locurilor de
muncă şl a schimburilor cu calitatea producţiei.
un element care ar trebui sâ
modern iarnă (II) aşa vom putea obţine eficienţa
ne stea In atenţie, căci numai
dorită.
Aş vrea sâ fac şl o obser­
vaţie In general, noi ne plîn-
gem câ La unele aşezăminte
Fireşte, despre ceea ce se sâ se completeze veraul cu mu­ Florin Izdrăllă t — Privitor maţii artistice ce-şl desfăşoară prin acţiunea respectivă. doar un simpozion sau o con­ farâ de zootehnlştl — alnt alţii culturale nu participă lumea.
zica, lucruri apropiate ca pro­ la eficienţă, şl la Casa de cul­ activitatea aâptâmlnal, nu sînt Ca sâ fim cinstiţi, de foar­ ferinţă deapre un subiect oa­ care n-au tangenţă directă cu Dar nu avem nevoie sâ parti-
va face in actuala stagiune cLpe de flecare dată sute de
fil de sărbătoarea semicente­ tură din Hunedoara, această trecute doar pe hlrtrle, şl dau te multe ori activiştii noştri recare. Acţiunile trebuie sâ sectorul zootehnic, oameni ca­
ar fi foarte mult de vorbit. narului. problemă s-e pus întotdeauna. spectacole In municipiul Hune­ se gin dese prea puţin asupra meargă în şir, In Lanţ, să se re lucrează In legumicultura, oameni la aceste activităţi. Este
doara şl In judeţ. acestui deziderat. Casa de cul­ nască una din alta. Asta în­ pensionari, elevi etc., că­ bine aâ se iacă şi acţiuni la
— i m k — u m Maata (n satele aparţinătoare mu­ tură sau căminul îşi propun seamnă câ activistul cultural rora trebuie să le vor­ care aâ participe un grup re-
nicipiului se auaţln expuneri sâ organizeze o acţiune, dar trebuie sâ gindeascâ şl să sta­ c-ar trebui sâ ae meargă pc li­ fftrlns de oameni — 10—15—20
bim şl despre altceva.
Cred
— cărora te poţi adresa cu niş­
bilească un şir continuu de a­
• Criteriile eficientei locuitorilor de acolo i Iernatul scop urmăreşte prin aceasta, semenea manifestări. funcţie de preocupări, catego­ te lucruri care-t Interesează,
dacâ-i Întrebi pe director ce
munca
privitoare la viaţa şl
nia diversificării activităţii tn
specifice, şi care la rindu) lor,
Aş vrea să mal pun In dis­
puţin.
ştie sâ răspundă mal
animalelor, seri de Întrebări
din această acţiune au tras o
9 şi răspunsuri, şezători cu fe­ De aceea, cînd se preconizează cuţie un aspect i cfnd vorbim rii de virstâ, gradul de cultu­ învăţătură. Nu e vorba declt
ceva, este foarte necesar sâ fie
despre partid şl Istorie, noi fa­
ră. Numai aşa se poate obţine
meile etc.
manifestărilor culturale pare că ne îndepărtăm de ţin­ bine definit scopul. De exem­ cem foarte multe referiri la eficienţă şl nu prin manifes­ legere globală, sau monumen­
de a renunţa la această înţe­
Constandin Clemente : — Se
tări eterogene pentru toată lu­
trecut SIntem tentaţi să vor-
plu, ari, la casa de cultură.
tală a activităţii.
ta întrebării — eficienţa. Mal
No1 am recomandat şl cfcdar
înttl sâ precizăm ce înseamnă mea Mia Ardelean : — Referin-
eficienţa. Aceasta nu se mă­ am experimentat nişte forme du-mă la eficienţă şl perma­
Ne-ar interesa eforturile Ghenrghe Armâşescu: — în­ Printre obiectivele propuse, soară — cum greşit cred unii de activităţi diferenţiate, oare nentizarea acţiunilor, aş accen­
care se fac pentru alegerea suşi regulamentul celui de-al cele de râspîndtre a cunoştin­ activişti culturali — prin obţi­ se adresează unor grupuri mal tua şl eu necesitatea organiză­
rii manifestărilor In ciclu şl
profilului manifestărilor şi X-lea Concurs al formaţiilor ţelor cultural-ştllnţlflce noi le nerea unor rezultate fn pro­ restrînse. Activitatea aceasta
întărirea eficienţei educa­ artistice de amatori recoman­ realizăm prin curaurlle Univer­ ducţie. Eficienţa muncii cultu­ de mlcro-grup ar trebui gtndl- In alte domenii ale educaţiei.
tă şl soluţionată de activiştii
tive a manifestărilor cultu­ dă axarea In repertoriu toc­ sităţii populare de curtnd des­ rale trebuie măsurată prin Mă refer la educaţia ştiinţifi­
atlt
rale a căminelor şi caselor mai a acelor piese care chise. Să dau cîteva exemple prisma rezultatelor fn muncă, organizâm un simpozion pe te­ bvm numai despre lupta Ilega­ culturali. De pildă, acele „Con­ că, unde ee impune cu unor
care
mal mult organizarea
vorbiri hunedorene", pe
de cultură. vorbesc de9pre trecutul glo­ de cursuri cu mare eficienţă t în viaţa de toate zilele, In ceea me de etică, pentru că In lo­ lă a partidului, despre unele
rios al partidului, ai is­ două cursuri de radlo-tehnlcâ ce priveşte ridicarea nivelului calitate e necesar sâ se discute evenimente care s-au petrecut noi le vom continua, se adre­ manifestări bilunare sau chiar
Constandin Clemente: — Pro­ toriei patriei, al realizărilor şt un curs de electronică; nor­ de conştiinţă, de cultură ge­ despre unele probleme de e- cu mult timp în urmă. Dar sează unei categorii de cetA- sfiptâmînale. S^a iniţiat un ci­
filarea manifestărilor culturale marea tehnică şi salarizarea In nerală, care, Implicit !şl aduc ticâ : despre participarea mem­ vremea noastră ne oferă exem­ ţenl, şl anume Intelectualităţii clu de manifestări, „Pâmîntul
este o preocupare ce a existat de azi şi al perspectivelor de combinat ; legislaţia muncii i aportul la realizarea exempla­ brilor cooperatori la munca ple suficiente, care ne pot sta de la oraşe. Nu Închidem uşfle în lumina cercetării ştiinţifi­
şi pînâ acum Vom insista însă mfine. In discuţiile noastre cu ră a sarcinilor, la participarea clmpului, vom discuta doar a­ la fndemlnâ pentru a face edu­ şi nu punem bariere şl pentru ce“ , care cuprinde aproximativ
pe unele aspecte care mi 6e conducerile căminelor culturale ştiinţa organizării şl conduce­ plenară a cetăţeanului la În­ colo unde aceştia nu participă caţie politică, patriotică a ce­ alţi oameni, dar viaţa a de­ 5-7 teme ce ac vor organiza la
par deosebite. De exemplu, în a stnt tocmai problema aceas­ rii producţiei; protecţia şi teh­ făptuirea sarcinilor trasate de Ia muncă ; sau ne propunem tăţenilor. Această uriaşă mun­ monstrat câ el sînt publicul cel căminele culturale. Nu-l de a­
repertoriul formaţiilor corale ta a repertoriului care va fl nica securităţii muncii ş.a. A­ partid. sâ dezbatem cu lucrătorii din că de construcţie socialistă. în­ mal Interesat. Sau „Memoria Juns a se vorbi despre zborul
trebuie să-şi găsească un loc ales, fireşte, în funcţie şl de cestea urmăresc In primul rfnd Eficienţa înseamnă că noi a­ zootehnie o problemă privind făptuirile la care stntem toţi pâmîntului natal" este o acţiu­ în Cosmos, fără ca cetăţeanul
corespunzător, firesc şl nece­ posibilităţile artistice ale for­ eficienţa. In al doilea rînd, se vem In oraşe, sate, oameni îngrijirea animalelor în timpul martori sînt în fond nişte acte ne care se adresează in primul să albă cunoştinţe elementare
sar, clntecul despre partid, cel maţiilor respective. Mal mult, adaugă cercurile de iniţiere care au o comportare civili­ iernii, pentru câ dorim să-î în­ de eroism pe care le Înfăptu­ rînd tineretului. Vom vorbi despre Univers. Acum, mai mult
revoluţionar ; în teatru, în a- mai pregnant, aceasta poate fi muzicală (acordeon, mandolină, zată, corectă, câ cetăţeanul x văţăm sâ facă mai bine acest iesc oamenii contemporani, ca­ aici nu numai despre daci şl ca oricînd, fn întlmplnarea se­
farâ de piesele clasicilor, cele realizată la întrecerea brigăzi­ chitară) şi de foto. Un alt o- sau y posedă un larg orizont lucru declt îl fac în prezent. re continuă, pe un ptan supe­ romani, ci şi despre greva din micentenarului, socot câ esle
obişnuite în repertoriu, trebuie lor artistice de agitaţie. La u­ bîectlv ar fl valorificarea tra­ de cunoştinţe cultural -şt i i n t i fi - Al treilea element este per­ rior. ceea ce au început alţii. 1929, participarea comuniştilor necesar sâ se meargă pe forma
sâ avem in vedere piesele ce nele case de cultură, montajele diţiilor folclorice locale în sto­ ce, care 11 permit sâ participe manentizarea activităţii. O ma­ Eficienţa este şi — intrăm în din Hunedoara la actele isto­ aceasta de cicluri. Noi am dat
oglindesc lupta partidului in reprezintă iarăşi un teren pro­ pul ridicării nivelului artistic activ la înfăptuirea unor idea­ nifestare sporadică nu poate alt domeniu — diversitate. In rice înfăptuite după 1944. Sau mereu Indicaţii în acest sens
ilegalitate, realizările istorice pice pentru introducerea nou­ al formaţiilor noastre de ama­ luri. sarcini în etapa actuală. sâ ducă la eficienţă De aceea, general, In aşezămintele noas­ acele activităţi pe care le or­ directorilor de cămine cultu­
obţinute de poporul nostru. tori. ^ Dacă vorbim despre eficienţă, noi am preconizat să organi- tre se merge pe acţiuni desti­ ganizează comisia de râspîndi- rale
lui. Avem materiale în canti­
Trebuie sâ mergem pe linia Permanentizarea unor activi­ trebuie sâ avem în vedere sco­ 7.ăm activităţi în ciclu care sâ nate general" locuitorilor. re a cunoştinţelor, cum este (Va urma)
constituirii unor colective de tăţi suficiente, editate de Casa tăţi cultural-ortistice la sediul pul fiecărei acţiuni sau mani­ se desfăşoare continuu. Eu nu Stringem oamenii din sat şl le „Caleidoscopul ştiinţific" şi al­ Masă rotundă realirată de
recitatori artistici, de inter­ Centrală a Creaţiei Populare şi casei de cultură şi câmine-fi- festări. cc-şl propune fiecare cred că un aşezâmînt cultural ţlne^ n conferinţă despre în­ tele, se adresează unei catego­ C. DROZD
preţi de montaje literare, unde de noi. llale este eficientă. Avem for­ activist cultural sâ realizeze şl-a făcut datoria dacă piezintâ grijirea animalelor. Dar în a- rii de cetăţeni. Deci acesta e M. BODEA