Page 3 - Drumul_socialismului_1970_12

3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4945 • MARTI 1 DECEMBRIE 1970

„DE IA 1ATÏG

înfipt odinc în glio acestui pâ- „duetul" lui Drogomir Lozor o gre prinse la umăr, core ne-au
mint străbun — loc de geneză o stăruit mai mult in prim pionul oferit o oltă variantă a „căluşu­
limbii şi o neomului românesc micului ecran, realizatorii au lui", o învîrtitelor şî jocurilor
- folclorul hunedoreon ne pri­ făcut-o tocmai spre a ne oferi ansamblului „Haţegana", forma­
lejuieşte, Io fiecare întîlnire, cli­ o autentică pereche o jocului ţia orchestrală, dirijată moestru
pe de mulţumire şl mindrie pen­ moţesc. de Paraschiv Opreo de law,Rap­
tru tot ceeo ce a dăruit şî o păs­ Cu fiecare chemare a tulni­ sodia română", pe al cărei fun­
trat viaţa spirîtuo'lă a meleagu­ celor - loitmotiv atît de bine dal muzical s-a desfoşurot în­
rilor noastre. Aceste sentimente inspirat — răspunsurile s-ou În­ treaga suită folclorică de dumi­
le-am încercat încă o dată, du­ trecut în frumuseţe, pentru că nică seara. Iar acel colind din
minică seara, cînd, prin mijloci­ le-ou dat formoţii şi ortişti ama­ final, al duboşîlor din Almaş Să-
rea micului ecran, am parcurs, tori ale căror talente se confundă, lişte : „Mulţumim la gazdo
in cîteva minute, itinerarul fol­ de multe ori, cu cele ale profe­ nost’/ Că ne-o găzdălit frumos/
cloric „De Io Haţeg pin-la Brod". sioniştilor. Ne-a dovedît-o, du­ Cu coloc şi cu răchle / Şi cu
Ne-a purtat spre el glasul bu­ minică seara, jocul viguros, în- mare omenie J îl odresăm cu
ciumelor din Apuseni, ţesînd prin tr-o execuţie perfectă, ol dansa­ drog realizatorilor emisiunii :
chemarea lor o rapsodie o me­ torilor Clubului „Sideru-rgistul" Virgil Comşo, redactor, Gheor­
losului şî jocului românesc de pe din Hunedooro, formoţie câştigă­ ghe Mlolea, regizor, suitei de o­
aceste plaiuri atît de bogate în toare o numeroase concursuri peratori în frunte cu Beatrice La sfîrşitul acestui an, cunoscuta formaţie a dubaştlor din Almaş-Sălişte îşi va aniversa 30 de ani de existenţă. Faima acestei echipe, ^ păstrătoare a
comori spirituale Au sunat din în ţară şi chiar dincolo de gra­ Drugă, carului de reportaj con­ unui vechi obicei local, a trecut de mult hotarele judeţului Hunedoara. Recent, spectatorii din toată ţara î-au putut urmări pe talentaţii artişti amatori în ca­
tulnice mooţele din Bulzeştii de niţele ei. dus de ing. Constontin Laures- drul emisiunii televizate „De la Haţeg pîn-la Brad". Foto s V. ONOIU
Sus şi le-au răspuns duboşil din Cine or putea spune care răs­ cu, lui M. Avram, şef producţie,
Aimaş Săllşte prin „Colinda vî- puns a fost mai oproape de acelora care ne-ou găzduit rap­
nătoruluî'*, obicei al sărbători­ inimile noastre ? Cel al Octa- sodia „De Io Hoţeg pîn-la Brad". re diferă foarte mult.
lor de iarnă care. în fiecare o- viei Igna, elevă Io Liceul pe­ Iar semnatarilor coregrafiei - V. — Ce aveţi de spus In le­
notimp olb, prinde în frumuse­ dagogic din Deva, care cu vo­ Chevereşon, V. Erzion, V, Oros Rezervele de sporire a productivi­ gătură eu aceste exemple? — Program nou şi
ţea lui întregul sat. Au sunat ceo-i fluidă şi caldă îşi cînto do­ — metodiştilor Casei judeţene a l-am întrebat pe ing. loan
tulnicele şi au răspuns ponturile rul după satul natal sou al că­ creaţiei populare, activiştilor Pozinârea, directorul între­
fecioreşti printr-un joc de bîtă luşarilor din Romos, a căror va­ Consiliului Judeţean ol sindica­ prinderii. sporit pentru
pe care interpreţii — arhitectul riantă de joc in suita acestor telor şi oi Comitetului judeţean — Chestiunea pe care noi
pentru cultură şi artă, un cu-
liviu Oros, inginerul Eduard genuri e considerată co ceo mai vînt de laudă care să fie în­ tăţii muncii-valorificate intr-adevăr trebuie s-o ana­
Wurm şi maistrul Gheorghe valoroasă? Ne-am prins în ritmul lizăm se referă la baza de | cursele TAROM
Munteanu — l-ou încununat, la alert ol „Ceardaşului" dăruit de demn spre realizărt noi desprin­ întocmire a normelor. Deşi se
întrecerile artistice pe ţară, cu tinăro formaţie o căminului cul­ se din frumuseţile spirituale ale aplică noul sistem de norma­
titlul de laureat. A răspuns Mo- tural din Devo (instructor Elisa­ meleagurilor noastre. prin randamente re, există pe undeva ceva în­ | din Deva
rio Tudor, îndemnîndu-şi, „iubi­ beta Both), ol căluşarilor din vechit. Trebuie să 0acţionăm
tul" prin frumuseţea cîntecului Geoogiu, flăcăii cu năframele ne­ LUCIA LICIU mal operativ în direcţia ac­
local t „Cînd vil bade de la lizat-cu un minus de 0,27 pe primele 10 luni cu peste tualizării normelor, a punerii Incepînd cu data de
Deva / Să-mî aduci şi mîe ce- tone. 63 000 tone, dar cu preţul lor pe baze reale, corespun­ I I decembrie 1970, numă-
vo / Să-mi aduci un chişchî- prestării In abataj a unui nu­ zătoare dotării eu utilaje şi | rul curselor cu avioanele
neu / Că nu pot de dorul tou...v Acţiuni educative — Nu văd o mare deficien­ măr de 2 304 posturi în plus. instalaţii moderne le toate TAROM înspre şi dinspre
şi glasul răscolitor ol viorilor şî ţă în aceasta, situaţia a fost Surprinde deci părerea şefu­ locurile de muncă. ! Bucureşti va spori cu una
taragootelor (Interpreţi V. Stă- Duminică, 29 noiembrie a.c., tn sala căminului cultural din zeazâ în mod direct folosirea impusă de condiţiile de lucru, lui serviciului tehnic care — Cum vedeţi soluţionarea | sâptfimînal.
dar la Teliue s-a obţinut o
nescu, V. Muzur, P. Lupoş, I. Su- lila, a avut loc un simpozion care a dezbătut probleme ac­ raţională a forţei de muncă. producţie suplimentară de pretinde că, pe măsură ce celorlalte probleme legate de ! Noul orar dupfi care cir-
tuale ale politicii Interne şi externe a partidului fl statu­
gor). lui nostru, susţinut de Lctiţia Pctreseu, bibliotecara la şcoala In acest an, numărul de pos­ minereu — ne-a spus ing. O- producţia este mai mare, tre­ creşterea productivităţii mun­ i culă avioanele TAROM pe
lor cînd şi-o făcut o.pariţio de conducători auto tlln lila şl Ionel Codrcanu, activist la turi prestate In abataj la E.M. vidiu Popa, şeful serviciului buie să sporească şi numărul cii ? i această rută este : marţi,
„Jonna", adusă de dansatorii cabinetul judeţean de partid. salariaţilor In acest caz se — In acest sens vor conti­ j joi şl simbâtă.
Simpozionul a fost urmat dc un concurs „Cine ştie, răs­ Teliue a fost depăşit, în timp tehnic.
Clubului sindicotelor din Deva, punde“, pe teme de circulaţie, Ia care au participat elevii La Telîuc, intr-adevăr sar­ ignorează una din cerinţele nua acţiunile de mecanizare — Decolare de pe Bănea­
om avut revelaţia originalului şcolii dc conducători auto din localitate. Clştlgătorilor le-nu ce randamentul pe post pla­ cina de plan a fost depăşită elementare ale economiei — a locurilor de muncă, precum I sa la ora 7.10. aterizare în
nificat la 5,22 tone, s-a rea­
joc coborît din „Joro de Piatră", fost acordate premii. creşterea continuă şi în ritm şi folosirea intensivă şl ex­ i Deva Ia oro 8,40.
însoţit de strigături care, în A­ Io după-amlaza aceleiaşi zile, formaţiile artistice dc ama­ ascendent a productivităţii tensivă o maşinilor In abo- I — Decolare din Deva Ia
puseni, înfrumuseţează de atiteo tori ale cfimlnulul cultural din lila — taraful, soliştii vo­ muncii. taje. S-au întocmit documen­ | ora 9,10 şl aterizare pe ae-
ori învîrtitele moţeşti. Şi dacă cali şl dansatorii — au fose oaspeţii satului Bacea, unde au Jn prezent, la minele «păr­ taţiile în vederea extinderii
prezentat spectacolul folcloric „CInt şi Joc hunedoreair. A a p ă r a t tinind întreprinderii se pier­ metodelor de mare producti­ reportul Băneasa la ora
de foarte mult timp din cau­ vitate atît la minereuri de 10,40.
za numărului mare de ab­ fier cît şi la nemetalifere, tot­
odată fiind sistematizate toa­
senţe nemotivate, precum şi
Vast program de afirmare a potenţialului agri­ A lm anahul a slabei aprovizionări cu ma­ ja aplicate. La uzina de pre­
te metodele de exploatare de­
teriale a locurilor dc muncă,
din subteran.
Pe întreprin­
ploatare două linii de prâji-
dere, numărul nemotivatelor parare au fost puse în ex­ CINEMA
se ridică Ia 6 594 zile. ceea ce re magnetizantă care asigu­
culturii cooperatiste şi de fructificare largă „ S C I K T î l A" reprezintă o nercalizare de ră o creştere a productivită­ tria“); Ora hotărftoare („Ar­
(„Pa­
DEVA : Ambuscada
ţii muncii în acest comparti­
36 000 tone minereu. Ponde­
rea cea mai mare în acest
Operaţiunea
ta“);
SIMERIA j
sută.
sens o deţine mina Ghelar, ment Sn medie, de 25—30 la „Leonllne“ („Mureşul“); HU­
care a acumulat 3 382 om-zile Utilizarea cît mai producti­ NEDOARA : Afurisitul de bunic
(„Constructorul”) ; Mireasa era
Partidul Comunist Român, forţa propulsoare a societăţii absenţe nemotivate, aici exîs- vă a tuturor tehnologiilor de In negru („Casa de cultură”) ;
a rezervelor de creştere a producţiei Printre secretele operoţlel „organizare" tînd şi deficiente serioase în lucru, a mijloacelor mecani­ Ticerea bărbaţilor („Sldcrur-
noastre socialiste
Fami­
CALAN :
glstul”) ;
aprovizionarea locurilor
de
zate, a timpului de lucru şl
TE-
(„11 Iunie“);
lia
Toth
Din cronlco unul deceniu ; „Exploziile ştiinţifice" muncă cu materiale. Deşi s-a a forţei de muncă constituie L1UC i Petrecerea („Minerul");
Terra la zl 1971 cut necesitatea întocmirii ţi­ şi pentru întreprinderea mi­ PETROŞANI : Frunza do viţă
semnalat încă din anul tre­
O noapte
(„7 Noiembrie“) ;
Omul — acest demiurg — înfruntă natura dezlănţuită
Măsuri de importanţă excepţională Din arsenolul posibilităţilor nelimîtote nui studiu de organizare a a- nieră Hunedoara o necesita­ furtunoasa („Republica*); LU-
te de cea mai mare importan­
Tandreţe
(„Muncito­
PENI :
Tineretul în faţa problemelor lumii contemporane, lumea
provizionăriî în subteran, nici
(„Cultural”) ; LONEA : O nun­
contemporană în faţa probleme lor tineretului pînă în prezent problema nu ţă economică. Nu pot fi ad­ resc“) ; .Căsătorie In stil grec
mise, la ora actuală, dere­
pentru progresui agriculturii Breviar juridic a fost soluţionată, iar la ser­ glări în funcţionarea utilaje­ tii cum n-a mal fost („Mine­
PETRILA :
Afurisitul
rul") ;
Care e urmarea logică ? (teste, anecdote)
viciul tehnic nu se cunoaşte
lor. Dimpotrivă, acestea tre­
bunic
de
(„Muncitoresc“) ;
O explorare fantastică în lumea de peste 3 decenii că ar fi existat o astfel de buie să producă cu maximum VULCAN : întoarcerea dr. Ma­
peratîstă, specialiştii, mecaniza­ progresul agriculturii, Io dezvol­ Schiţe ştiinţifico-fantostice de Mia Vanşavskî, Myrtille Ancei, cerere din partea minei Ghe­ de randament şi eficienţă. In buse („Muncitoresc"); ORAŞ-
torii, toţi lucrătorii din agricul- tarea economiei şi ridicarea te r acest sens, există posibilităţi TIE : Salariul groazei („Pa­
(Urinore din pog. 1) turo judeţului nostru îşi vor o- nivelului de trai al întregului Fredric Brown Numărul celor care lucrea­ multiple, care fructificate în tria") ; Adclhcld („Flacăra");
GEOAGIU-BAl : Al 8-leA| HA­
Crepusculul zeilor
duce o contribuţie de seamă Io nostru popor. îngrijirea Inimii ză în acord atît la Teliue ori perioada care a mai rămas ŢEG : Bfileţll din atr. P aI
Plantele medicinale (o călăuză in lumea „doctoriilor" na* Ghelar, precum şi ta celelalte din acest an vor crea con­ („Popular“); BRAD : O Intim-
Un loc esenţial în codrul mă­ turii) mine, este mare. Dar normele diţii prielnice pentru atinge­ plaro („Steaua roşie*)) GURA-
surilor preconizóte îl ocupă îm­ Consiliile intercoopsratiste - Apele minerole („Fişierul" unei avuţii a sănătăţii) de producţie nu au în multe rea unor randamente pe sea­ BARZA ; Moli Flanders („Mi­
bunătăţirea organizării muncii şi Unde există vioţă există şl speronţâ I cazuri o bază reală, existînd ma cărora să fie asigurat în­ nerul”); ILiA : Intr-o eearft un
a producţiei în C.A.P., precum Universul de miracole al unui prodigios loborator : creierul locuri de muncă vecine la tregul spor de producţie al tren („Lumina") r BARBA-
şi introducerea unui nou sistem organe cu sarcini multiple uman care nivelul lor de îndeplini- anului viitor TENI t Iluzii („fl August").
de plată a muncii. Elementul
nou care apore în privinţa or­ Curiozităţi ştiinţifice, Jocuri distroctîve
Umor — schiţe de James Thurber, Tristan Bernard, Achîile
ganizări» este posibilitatea for­ condiţiilor de aprovizionare a
mării de echipe sou brigăzi spe­ (U rm oredin pag. 1) populaţiei. Campanile, Art Buchwald
cializate, ocestea fiind formaţii Este actuală şi se impune Circulaţia rutieră Fond de m a rfă există
de muncă permanente şi omo­ rezolvarea problemei concen­ Iniţiere în enigmistică
gene cărora le revine sorcina Consiliilor Intercooperatiste trării producţiei de legume Olimpiada ’72 a început
să execute toote lucrările ogri- le revin importante sarcini şi prin crearea, de exemplu, de In culisele fotbalului ; Mexico ’70 şi München ’74
cole dîntr-o fermă. Aplicoreo în privinţa aprovizionării teh- ferme specializate în jurul Din cele moi frumoase goluri ale anului contractările şi achiziţiile de maistru la producţie, ne-eu
noii forme de organizare oferă nico-materiale a C.A.P, pre­ complexului de sere de la Gimnastica elementară. lapte de la populaţie. In ultima 9pus că deşi fabrica înlîmpinâ
posibilitatea introducerii acor­ cum şi in organizarea unor Sîntandrei, precum şi în zo­ m i u m n im i . « .. vreme s-au luat măsuri ca a- unele greutăţi cu linia de Im-
dului global şî retribuirii fiecă­ lucrări de interes comun în­ nele C.A.P. din Dobra, Geoa- ceastâ activitate să fie inten­ butellere, au luat măsuri şi
rui lucrător în roport direct cu dreptate spre sistematizarea giu, Aurel Vlaicu şi oiţele. De sificată şi organele comunale vor livra 80 la iută din lapte
eforturile depuse la realizarea şi gospodărirea satelor. asemenea, condiţiile prielnice zionat atît cantitativ cit şi de partid şi de stat vor da un îmbuteliat. In ce priveşte deri­
producţiei agricole. Astfel apare Acţiunile intercooperatiste din zona Haţegului pentru sortimental decît magazinul nr. ajutor mai substanţial repre­ vatele din lapte, fabrica este
necesară evoluorea în bani, la realizate pinâ acum şi în ju­ dezvoltarea pomiculturii, cul­ 12 din O.M. Acelaşi lucru se zentanţilor întreprinderii res­ la zi cu livrările şl ele con­
preturi de stat, a muncii depu­ deţul nostru constituie numai tura cartofului şi creşterea a- poate spune despre magazinul pective care se ocupă de con­ tinuă să se facă In conformi­
se. precum şi retribuirea numai un început. De aceea, consilii­ nimelelor au făcut ca organe­ cu autoservire nr. 5 din Gojdu, tractări şi achiziţii, atît la tate cu prevederile contracte­
în boni sau în bani şi în natu­ le intercooperatiste care vor fi le Direcţiei agricole şi Uniunii care dispunea de o gamă sor­ lapte cît şi la carne. Sînt însă lor şi graficelor încheiate cu
ră a cooperatorilor. formate trebuie să analizeze judeţene a C.A.P. să-şi propu­ timentală mult mal bogată de­ unele greutăţi care provin din comerţul. De asemenea, în
Alături de aceste măsuri, toate condiţiile ce le oferă ca­ nă ca în zona respectivă să cît magazinul alimentar de pe faptul că laptele nu se aduce magazine există un sortiment
asigurarea unui venit lunar mi­ drul natural şi pe cele econo­ iniţieze In viitor, împreună cu strada Horla din Deva Aceas­ Îmbuteliat la sticlă, ci in bi­ destul de bogat de brînzeluri.
nim gorantot cooperatorilor, mo- mice pentru extinderea lor. consiliile intercooperatiste, or­ ta se datoreşte pe de o parte doane. Astfel, laptele venind Am vrea ca în Încheiere să
jorareo pensiilor ţăronilor coope­ Astfel, aş aminti că în anii ganizarea unor asociaţii pen­ faptului că unii gestionari fac în bidoane la magazine vinza- aducem la cunoştinţa cetăţeni­
ratori, la core se odaugă per* 1971-1972, pe calen întercoope- tru dezvoltarea imediată a for­ comenzi mtcl, Iar pe de altă rea decurge greoi, se creează lor că factorii de răspundere
fecţîonorea activităţii orgonelor rării, asociaţia intercooperatis- melor avansate de specializare parte aprovizionării In salturi aglomeraţii. Fabricile de lapte de la toate nivelurile cnrc se
agricole centrale şi judeţene şi tă de creştere şi îngrâşare fl şi profilare a producţiei în a magazinelor de către comer­ de la Simeria şi Petroşani dis­ ocupă şi răspund dc aprovizio­
îmbunătăţirea planificării produc­ tineretului ovin şi taurin de la domeniile amintite mai sus. ţul cu ridicata. In viitor se pun de linii d£ îmbuteliere a narea populaţiei au în perma­
ţiei în C.A.P., reprezintă pîrghii Simeria vr realiza şi pune în Acţiunea de cooperare cu Impune o mal mare atenţie la laptelui dar acestea nu sînt nenţă în atenţie această pro­
de bază şî stimulente puternice exploatare un complex de tip I. A.S., întreprinsă în ţara întocmirea comenzilor de către folosite aşa cum trebuie. în­ blemă deosebit dc importantă
de afirmare a eforturilor lucră­ industrial la Orâştie pentru noastră, va constitui pe viitor gestionarii magazinelor alimen­ treprinderea trebuie să-şi res­ şi sc depun toate strădaniile şi
torilor din ogricultură pentru creşterea şi îngrâşarea tinere­ o preocupare pentru consilii­ tare, avtnd în vedere în primul pecte obligaţia asumată prin eforturile pentru n sc asigura
creşlereo simţitoare a produc­ tului taurin, obiectiv în care se le intercooperatiste şi orga­ rlnd cerinţele şi preferinţele contract de a livra comerţului in permanenţă o cît maî bună
populaţiei care se aprovizionea­
80 la sută din lapte îmbuteliat.
ţiei agricole şi ridicarea calita­ vor aplica tehnologii de pro­ nele agricole judeţene. De a­ ză în mod curent din unităţi­ Abonaţii plătesc lapte îmbute­ aprovizionare a populaţiei cu
tivă a activităţii cooperativelor . ducţie moderne şi care va con­ semenea, înfiinţarea unor u- le respective, cit şi un control liat, dar primesc lapte de la produse alimentare. Aceste e­
agricole, o randamentului şi e­ tribui la valorificarea superi­ nitâţi de producţie şi valorifi­ mal sistematic din partea con­ bidon. Este o situaţie care poa­ forturi sînt evidente şi toţi
ficienţei muncii în ogricultură. oară a resurselor pe care Ie care prin asocierea C A P. cu ducerilor organizaţiilor comer­ te şi trebuie reglementată. cetăţenii s-au putut convinge
că In magazine găsesc produ­
Militînd cu consecvenţă pen­ are zootehnia în judeţul nos­ unele organizaţii economice ciale locale asupra modulul Şeful fabricii din Simeria, tov. sele de care au nevoie şi le
interesate din sectorul de stat
tru traducerea în viaţă a pro­ tru, la creşterea veniturilor vor fi elemente noi care, pe cum se întocmesc şl se ono­ ing. I. Stîrcescu, şl I. Tonei, vor găsi şi în continuare.
gramului de largă perspectivă cooperativelor asociate, avînd baza avantajului reciproc, vor rează comenzile. Ele trebuie să
preconizot de conducereo porti- tn acelaşi timp influenţe di­ Insiste ca I.C.R.A. 9â respecte
dului şî statului, ţărănimea coo- recte asupra îmbunătăţirii avea urmări dintre cele mal graficele de dirijare a mărfu­
pozitive asupra creşterii efi­
r cienţei întregii activităţi din rilor în reţeaua de desfacere.
Flecare magazin să se aprovi­
agricultură şi din sectoarele
Ateliere pentru secţiile respective şi va duce Sn mod zioneze pe baza studierii cere­ DIRECŢIA JU D EŢEANĂ j
rii de consum cu mărfurile so­
firesc şi sigur la îmbunătăţi­ licitate de populaţie, şl numai
de mecanizare rea condiţiilor de aproviziona­ cu acele mărfuri şl sortimente DE POSTA DEV A I
re a populaţiei.
cere sînt cerute şl căutate de
Desigur, am enumerat doar cumpărătorii din 2ona pe ca­
In vederea îmbunătăţirii mână, Sălaşu de Sus, Geoa- cîteva din posibilităţile ime­ re o deserveşte. ANUNŢĂ |
continue a activităţii econo­ giu, Mărtineşti şi Ostrov. diate ce există în judeţul nos­ S-au făcut şî se fac eforturi
mice a K.M.A. şi a deservi­ Prin construirea ateliere­ tru pentru aplicarea principii­ pentru ca furnizorii să-şi ono­
rii cooperativelor agricole lor se asigură condiţii ca lor îmbunătăţite de organiza­ reze contractele la toate pro­
de producţie, pentru acest reparaţiile curente la utila­ re, planificare şi conducere a dusele, Inclusiv Ia conservele PENTRU TOATE CATEGORIILE DE CITITORI, O ­
an a fost stabilit să se con­ jele agricole să se efectueze agriculturii. de legume. Trebuie însă ca FICIILE, FACTORII POŞTALI, AGENŢIILE P.T.T.R.,
struiască şapte ateliere în la un nivel calitativ supe­ Măsurile adoptate pe linia atît comerţul cu ridicata, cît şi DIFUZORII DE PRESĂ PRIMESC ABONAMENTE
care sfi se repare tractoare rior şi cu cheltuieli reduse. îmbunătăţirii substanţiale a cel cu amănuntul să manifes­
şî maşini agricole. Printre Pe baza experienţei dobîn- retribuirii membrilor coopera­ te o mai mare atenţie faţă de LA ZIARE Şl REVISTE PENTRU ANUL 1971.
tori, acordarea de către stat a
gospodărirea fondului de mar­
secţiile de mecanizare unde dite, se prevede ca în anul unor importante sume desti­ fă. CONTRACTIND DIN TIMP ABONAMENTE LA
s-au depus eforturi susţinu­ următor să se realizeze ast­ nate acestui scop confirmă In ce priveşte laptele şl pro­ PUBLICAŢIILE DORITE, ASIGURAŢI PRIMIREA
te la finalizarea investiţiilor fel de obiective şi în cadrul încă o dată grija partidului şi dusele lactate sînt încă unele
în valoare de peste 800 000 statului nostru pentru viata şi neajunsuri. întreprinderea ju­ LOR LA DOMICILIU SAU LA LOCUL DE MUNCA. |
lei afectate acestui scop, se altor secţii de mecanizare a munca ţărănimii cooperatiste, deţeană de Industrie alimen­
numără cele din Bretea Ro­ agriculturii.
pentru progresul satului ro­ tară nu şi-a organizat aşa cum
mânesc. trebuie munca în ce priveşte
radio; 17,00 RadloenddopedJe pen­ muzică populară; 14,30 Memoria Tema. „De la laborator Direcţia judeţeană de drumuri \
15,00 Me-
pâmlntulul românesc;
tru tineret: 17,30 Concert de mu­
VREMEA RADIO zică populară; 18,00 Orele serii; cintece; iS.30 Radio-şcoalA; 16.00 la industrie" — film di­ şi poduri Deva
lodU de Sile Dlnicu; 15,20 365 de
dactic;
20,00 Tableta de seară; 20,03 Zece
melodii preferate: 20,40 Bijuterii Radiojurnal: 16.15 Cintece de 18.00 Ateneu — emisiune de ac­
muzicale. Rapsodia I In La m a­ Gheorghe Bazavan; 15.25 Studioul tualitate muzicală;
PROGRAMUL I : 6,00 De la 6 jor de George Enescu; 20,55 Ştiin­ tlnârulul Interpret; 16,55 Sfatul 18.30 Emisiune pentru tineret ;
PENTRU 24 ORE la 9,30; 9,30 Atlas cultural; 10,OS ţa la zl; 21,00 Romanţe; 21.30 Re­ medicului; 17,00 Cintece şl jocuri 19,20 1001 de seri — emisiune STR. DR. PETRU GROZA, NR. 18,
Pe valea Someşului — cintece vista şlagărelor; 22,00 Radiojur­ populare; 17,30 Tezaure; 17.45 Mu­ pentru cei mici;
Vreme rece, cu cerul va­ şl jocuri; 10.30 România contem­ nal; 22,20 Sport; 22.30 Cavalcada zică uşoară: 16,00 Publicitate ra­ 29.30 Telejurnalul de seară; TELEF. 1 41 26-1 36 06
riabil. Local vor cădea preci­ porană (emisiune pentrui tinerii ritmurilor; 22,50 Moment poetic de dio; 18,20 Muzica de-a lungul
pitaţii sub formă de lapoviţâ ascultători). Din nou cronică a seară; 23,00 Cavalcada ritmurilor veacurilor; 10.05 Cintecul e pre­ 20.00 Ediţie specială. Un pro­
Sl ninsoare. Vintul va sufla Tării de Sus. Autor Alecu Ivan (continuare); 0,03-0,00 Estrada tutindeni; 10.30 Ediţie radiofonică. gram realist pentru dez­ ANGAJEAZĂ
slab plnâ la potrivit din nord- Chilia; lO.-iS Interpreţi de Ieri Şi nocturnă. Mlhail Sadoveanu; 10,50 Noapte voltarea agriculturii şl
vest. Temperaturile minime de azj al operetei : Richard Tnu- bună, copil; 20,00 Pagini celebre creşterea bunăstării ţă­
vor oscila Intre minus 5 şl l>er şl Ion Dacian? 11.05 Formaţia PROGRAMUL II r 6.00-8.10 Pro­ dn opere: 20,30 In Intîinpinarea se­ rănimii cooperatiste ; de urgenţa :
minus l grad, iar maximele Florea Mlhal; 11,15 Revista econo­ gram muzical de dimineaţă ; 8,M micentenarului P.C.R. Pe dru­ 20,15 Reflector ¡
între 2 Şi 6 grade. Local — mică; 11,30 Corul Filarmonicii din Tot înainte; 8.25 Mari Interpreţi. mul făuririi socialismului multi­ 22.30 Scară de teatru : „FII cu­ 0 MECANIC AUTOGREDER pentru şantierul
ceaţă. Tg. Mureş, dirijat de Szalman Lo­ Dinu Llpattl; 0,00 Cintece pentru lateral dezvoltat. Conducerea şti­ 10,00 Deschiderea emisiunii dc minte Crlstofor" de Aurel
rant ; 12.00 Melodii lansate în fil­ cel mici; 9.10 Curs dc limba fran­ inţifică a societăţii: 20,50 Mu­ dimineaţă. Telcşcoală. Fi­ Baranga; Brad
me; 12.10 Recital Ion Piso; 12,30 zică uşoară; 21.10 Sulta de balet zică — clasa a v m -a . Te­
PENTRU URMĂTOARELE Melodia populară; 13.00 Radiojur­ ceză; 9,30 Muzică populară; 10,00 „Rodeo“ de Aaron Copland: 21,30 ma : Curentul electric — 22.00 Prim plan. Prof. Petre © mecanic pentru reparaţii auto pentru şan­
Fragmente din opera „Favorita"
Vancca,
membru cores­
DOUA ZILE nal: 13,10 Avanpremieră cotidiană; de Donlzettl; 10,30 Muzică uşoară; Atenţiune, părinţi !: 21,50 Recila- Intensitate — tensiune — pondent al Academiei; tierul PâuJiş
13.22 Rebus melodii; 14.00 Compo­ n.00 La microfon Marla Bararu. lul solistului Corneliu Fînâţeanu; rezistenţi;
zitorul sâptăinînll : Claude De- 22,00 Virtuoşi si Jazzulul; 22,30 22.30 Telejurnalul de noapte ;
Vreme« se va încălzi uşor bussv; 14.42 Cîntă Ana Ispas. Ma­ Cristina Speriosu şl Alexandru Fonoteca dc aur. Ştciori Clobo- 10,20 Biologie. Tema „Micro 22,4S Program dc canţonete In­ © mecanic pentru reparaţii utilaje pentru şan­
Cerul va Ci variabil. Vor că­ na Sadovan şl Marin Buzdugan.- Plniea; 11,20 Muzică uşoară; îl.55 tăraşu; 22,50 CinLă Serglu Ctolu: sa» macrosporogencza" — terpretat dc Ion Fălcu- tierul Pâuliş
dea precipitaţii slabe sub for­ 15.05 Miniaturi Instrumentale ; Şninţa la zl: 12.03 Avanpremieră film didactic; lete;
mă de ploaie. Temperatura — 15.20 Melodii dedicate tinereţii; cotidiană; 12.15 Muzică Instru­ 23,05 Slnt compozitor : Serghei 10,10 Chimic — clasa a XII-«. 23.00 închiderea emisiunii. Salarizarea conform H.C.M. nr 914/1968.
uşor variabilă. IC.00 Radiojurnal; 16.15 Medalion mentală: 12.30 Emisiune muzicală Prokofiev; 23,45 Piese corale ;
de la Moscova: 13.00 Concert de 24,00-1.00 Muzica apelor dc Haen-
Ion Vasllescu; 16,50 Publicitate prinz; 14,08 Tineri interpreţi de del.