Page 31 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 31
4
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4953 • JOI 10 DECEMBRIE 1970
PREŞEDIlUItlE CfAUHU INTENSA ACTIVITATE LA 0. N. II.
Consiliul de Securitate condamnă energic
SAMIÎAi CU MIM UE PROVINCIEI RENIERA Portugalia pentru invazia din Guineea
NEW YORK 9 (Agerpres) sînt chemate să acorde asis cere guvernului portughez sâ
La încheierea dezbaterii pe tenţă morală şî materială aplice, fără nîcl o întîrziere,
autodeterminării
marginea raportului misiunii
principiile
Guineei. Rezoluţia declară că
Şl A de anchetă a O.N.U. care s-a „prezenţa colonialismului por şi independenţei conform re
deplasat la Conakry, Consi
zoluţiilor Consiliului de Secu-'
tughez pe continentul african
liul de Securitate a adoptat
ritate şi ale Adunării Gene
constituie o ameninţare se
o rezoluţie în care condamnă
rale Guvernul portughez este
energic Portugalia pentru in rioasă la adresa păcii şi secu avertizat in mod solemn că,
independente
rităţii statelor
vazia din Guineea şi cere gu africane" şi cere tuturor ţă dacă va mai organiza atacuri
niei, şi de alţi conducători ai 6tatului român este invitat asupra procesului de produc militare prezintă onorul pre vernului portughez sâ com rilor sâ se abţină de a furni armate împotriva statelor a
rafinăriei. apoi în sala consiliului de ţie. şedintelui Consiliului de Stat penseze integral pierderile za guvernului portughez aju fricane independente, Consi
In ţinuta tuaregilor pustiu- administraţie, unde directo La încheierea , vizitei, pre al României, care trece în re provocate. Rezoluţia solicită tor militar sau material ce
rilor sahariene — uniformă rul general al rafinăriei pre şedintele Nicolae Ceauşescu a vistă garda de onoare. concursul secretarului gene i-ar permite sâ continue acte liul de Securitate va lua în
de paradă a gărzii municipa zintă istoricul aceslui impor semnat în cartea de aur a în înalţii oaspeţi români, în ral, U Thant, la evaluarea de le sale represive împotriva considerare imediat adopta
Călătoria continuă spre ra- le — o companie prezintă o tant obiectiv al economiei treprinderii. către guvernul Republicii rea dispoziţiunilor sau măsu
linăria Samir (societate ano norul şefului statului român. marocane, preocupările actua Convoiul oficial părăseşte soţiţi de Seddik Abou Ibrahi- Guineei a daunelor pricinui populaţiilor din teritoriile a
şi
flate sub dominaţia sa
nimă marocano-italianâ), un La sfîrşitul acestei scurte ce le şi perspectivele lui de dez apoi rafinăria Samir, îndrep- mi, guvernatorul prefecturii rilor eficace corespunzătoare
de şeful statului român ,$i remonii, gazdele îşi exprimă voltare. tîndu-se spre Somaca, între maritime, şi Bouayad Abder- te de atacul armat de la 22 împotriva statelor africane în baza prevederilor Cartei
persoanele oficiale române si gratitudinea pentru înalta o Oaspeţii români sînt invitaţi prindere marocană ce montea rahmane, directorul portului, 23 noiembrie. Toate statele independente. Totodată, se O.N.U.
marocane care il însoţesc fac noare ce li s-a făcut, urînd apoi sâ parcurgă în maşină a ză autovehicule de diverse se urcă la bordul unei vedete
primul popas. La intrarea în un călduros bun sosit pre leile de-a lungul cărora se mărci, printre care Simeni, a marinei militare. Momentul
rafinărie, preşedintele Nicolae şedintelui Nicolae Ceauşescu. înalţă siluetele dantelate ale este marcat prin salve de tun Rezoluţii adoptate de Adunarea
Ceauşescu este înlîmpinat de în persoana căruia salută pe instalaţiilor de rafinare, con Fiat, Renanii, Opel. trase de pe o navă de luptă,
Mohammed Bargach, admi reprezentantul ilustru al unui ducerea întreprinderii prezen Preşedintele Consiliului de în timp ce marinarii, aliniaţi
nistrator delegat al Compa- popor şi ţâri prietene. Şeful tând, cu acest prilej, detalii Stat Nicolae Ceauşescu este pe punţile vaselor ancorate în Generală şi în comitete
intîmpînat aici de Mohammed
port, dau onorul.
Bellarbi, diiector general şi Preşedintele Consiliului de
administrator delegat al în Stat, Nicolae Ceauşescu, şi
Intflnire cu deputaţii marocani treprinderii. Oaspeţii români ceilalţi oaspeţi români vizi gerpres). — In cadrul dezba deră „o violare a principiilor conomic şi social a fost a-
NAŢIUNILE UNITE 9 (A-
viziteaz.â secţiile de asambla
autodeterminării", şi
doptatâ cu 47 de voturi pen
reco
re, vopsi tone şi finisaj, pri tează apoi marele port de pe terilor de marţi, Adunarea mandă ruperea de către toate tru, 4 împotrivă şi 41 de ab
coasta de vest a Africii. Di
In seara zilei de 9 decem marocan a avut loc o scurtă interes de către deputaţi, ca mind explicaţii în legătură cu rectorul general, Bouayad Ab- Generală a O.N.U. s-a pro statele a relaţiilor oficiale cu ţineri. In document se atrage
brie, s-au redeschis lucrările întrevedere, care s-a desfăşu re au aplaudat-o cu căldură, fluxul tehnologic al acestei derrahmane, expune şefului nunţat favorabil asupra mai guvernul de la Pretoria. atenţia asupra faptului că
Camerei Reprezentanţilor din rat într-o atmosferă deosebit exprimindu-şi astfel înalta uzine, a cărei producţie anu statului român principalele as, multor rezoluţii adoptate an Intr-o altă rezoluţie, Adu mulţi criminali de război
Maroc, prilej cu care pre de cordială. preţuire pentru politica ex ală este de peste 20 000 de pecte ce caracterizează acti terior în cadrul comitetelor sa narea Generală cere secreta şi-au găsit refugiu în anu
şedintele Nicolae Ceauşescu a ternă promovată de România, autovehicule. • vitatea industrială şi comerci le. Primul document, aprobat rului general, U Thant, sâ mite state şi se bucură de
fost invitat să rostească un Apariţia preşedintelui Con stima şi respectul deosebit Muncitorii adresează semne ală a acestei mari întreprin cu *17 de voturi pentru, 22 adopte. în colaborare cu Or protecţia acestora.
discurs în fata deputaţilor siliului de Stat al Republicii faţă de personalitatea pre de salut înaltului oaspete ro deri, care asigură ţârii impor contra şi 50 abţineri, se re ganizaţia Unităţii Africane, In consecinţă, rezoluţia cere
marocani. Socialiste România în sala mân, care se interesează de tante beneficii. Vedeta trece feră la situaţia refugiaţilor toate măsurile necesare în
înaltului for marocan este sa şedintelui Nicolae Ceauşescu. sâ ia măsuri în conformita
De-a lungul bulevardului lutată de întreaga asistentă, Şeful statului român este preocupările actuale şi de de-a lungul danei de încărca palestinieni, care, se arată în vederea acordării unei asis te cu principiile recunoscute
Mohammed al V-lea, în drep care. în picioare, aplaudă în invitat apoi sâ semneze în perspectivele întreprinderii. re a fosfaţilor. una din prin rezoluţie, „au dreptul la e tenţe multilaterale mişcării ale dreptului internaţional,
tul sediului Parlamentului, delung. Cartea de aur a Camerei Re La despărţire, preşedintele cipalele bogăţii naturale ale galitate şi autodeterminare, de eliberare naţională din A sâ aresteze asemenea persoa
este aliniată o companie mi prezentanţilor. Nicolae Ceauşescu, adresîn- Marocului (peste 11 milioane conform Cartei O.N.U.". In frica de sud. ne şi sâ le extrădeze ţâri
litară care prezintă onorul. Deschizînd lucrările sesiu La ieşirea din Palatul Par du-se membrilor consiliului de tone extrase în 1969). Se esenţă, rezoluţia apreciază că ★ lor Sn care ele au comis cri
Preşedintele Nicolae Ceauşescu nii, preşedintele Parlamen lamentului. o mulţime de oa de administraţie, a sp u s: vizitează apoi dana citricelor, soluţionarea problemei refu NEW YORK. 9 (Agerpres). me de război sau crime îm
Abdelhadi
Boutaleb.
tului.
trece în revistă garda de o meni salută cordial pe pre ,,Mi-a făcut o impresie deose a fructelor şj legumelor pe giaţilor constituie „un ele Comisia pentru probleme potriva umanilâţii. Se reco
noare. a transmis preşedintelui şedintele Ceauşescu, care răs bită întreprinderea dv. Vă u care . Marocul le exportă în sociale, umanitare şi cultura mandă, de asemenea, să se in
Ceauşescu, în numele mem ment indispensabil" al stabi
La intrarea în impunătorul brilor Camerei Reprezentanţi punde prin semne prieteneşti rez succes în dezv oltarea ei şi cantităţi însemnate spre di le a Adunării Generale a tensifice cooperarea statelor
edificiu, Iluminat sărbătoreşte lor şi al său personal, un acestei spontane manifestări vă doresc sâ produceţi totul verse ţâri ale lumii. lirii unei păci juste şi dura O.N.U. a adoptat marţi o re în ce priveşte strîngerea şi
în cinstea acestui eveniment, cordial salut. de simpatie. sau aproape totul în ţara dv". Vedeta parcurge apoi dru bile în Orientul Apropiat. zoluţie. care cere statelor sâ schimbul de informaţii, care
şeful statului român este în- Preşedintele Camerei Re Mulţumind pentru această mul pe care îl urmeaza va Celelalte rezoluţii, aproba ia măsuri pentru judecarea sâ contribuie la „descoperi
tîmpinat cordial de Abdel- Intîmpînat cu puternice a prezentanţilor exprimă, în urare, directorul general îşi poarele spre ieşirea din port, te toate cu mari majorităţi sau extrădarea criminalilor rea, arestarea, extrădarea, ju
hadi Boutaleb, preşedintele plauze, preşedintele Nicolae numele tuturor celor prezenţi, exprimă convingerea că Maro de-a lungul digului principal de voturi, denunţă politica de război şi a „persoanelor decarea şi pedepsirea persoa
Camerei Reprezentanţilor. Ceauşescu urcă lo tribună. mulţumiri călduroase şefului cul va dobîndi noi realizări străjuit de farul ale cărui ra care au comis crime împo nelor vinovate de crime de
Intre şeful statului român Cuvîntarea şefului statului statului român, pentru apre pe linia industrializării sale. ze se pot vedea noaptea dm de apartheid a Republicii triva umanităţii". Rezoluţia război şi crime împotriva u-
La
amiază
preşedintele
recomandată de Consiliul e-
larg de la o distanţă de zeci
şi preşedintele Parlamentului român a fost urmărită cu viu cierile făcute la adresa popo Consiliului de Stat, Nicolae de kilometri. Gazdele înfăţi Sud-Africane şi oprimarea manitâţii".
rului marocan.
Ceauşescu a fost oaspetele lo şează preşedintelui Nicolae | colonialistă în Africa. Prineî-
cuitorilor marelui oraş mari Ceauşescu programul de dez I palul document din cele su
Cuvîntarea preşedintelui mulţime de oameni a înţesat voltare a portului Casablanca. puse votului reafirmă recu Autorii răpirii ambasadorului
tim Casablanca. O
imensă
chei,
După întoarcerea pe
noaşterea de către Adunarea
[argile bulevarde Hassan al oaspeţii români sînt salutaţi Generală a „legitimităţii lup
II-lea, Mohammed al V-lea, pretutindeni cu cordialitate de Elveţiei în Brazilia şi-au emis pretenţiile
Moulay Ismail, Emile Zola, docheri şi marinari, de mii şi tei poporului din Africa de
Rezistenţei, împodobite sărbă mii de muncitor» ai portului sud pentru eliminarea, prin
m m i c m s i s c i i toreşte cu portretele celor doi Casablanca. ţoale mijloacele disponibile, a RTO DE JANEIRO 9 <A- pitori în vederea eliberării
şefi de stat şi drapelele naţio Miercuri dupâ-amiază pre apartheidului şi discriminării gerpres). — Autorităţile bra sale
Deşi
nale. Harnica şî talentata şedintele Nicolae Ceauşescu ş» rasiale şi instituirea unui gu ziliene au dispus difuzarea pentru masivele cercetări
prin postul naţional de radio
descoperirea locului
populaţie a oraşului Casablan
in Camera Reprezentanţilor ca a salutat cu căldura prie persoanele oficiale române si vern reprezenlaliv". Rezoluţia a unui comunicat prin care în care este sechestrat Bucher
marocane care îl însoţesc s-au
primirea
anunţă
continuă cu participarea
primului
a
teniei pe înaltul oaspete ro
mân, semne de simpatie, în înapoiat la Rahat. condamnă crearea de către mesaj din partea autorilor ră 20 000 de oameni, se aprecia
regimul rasist minoritar
a
ambasadorului Elveţiei
pirii
Domnule preşedinte, trainică. Tocmai pentru că în conformitate cu interesele delungi urale şi aplauze înso ION MARGINEANl aşa-numilelor bantustane — în ţ Brazilia, Giovanni Bu ză că mesajul difuzat de au
torităţi constituie un început
Domnilor deputaţi, ştim şi unii şi alţii cc a în ei naţionale, cu dreptul său la ţind trecerea sa spre port. în PAUL DIACONESCL rezervaţii pentru populaţia de chet. Mesajul primit de auto de dialog cu răpitorii în ve
ADRIAN IONESCU
In piaţa de la intrarea
Este pentru mine şi colabo semnat jugul asupririi străi autodeterminare, inclusiv de port, o companie a marinei CONSTANTIN BENGA ■ culoare — pe care le consi- rităţi cere eliberarea a 70 de derea ajungerii la. un cojn-
ratorii mei o deosebită plăce ne, sinlem hotâriţi sâ luptăm constituire h unui stat naţio deţinuţi politici, ridicarea mă promis care sâ permită eli
re de a fi In această seară oas pentru apărarea independen nal independent. surilor poliţieneşti şi publica berarea diplomatului elve
peţii Camerei Reprezentanţi ţei ţârilor noastre. Vizita mea In silunţiagde astăzi, consi rea manifestelor politice pe ţian.
lor şi de a putea, de la aceas în Maroc, convorbirile cu Ma derăm că e"e necesar sâ se care oficialităţile le-au găsit ★
tă îrtaltă tribună, să vă adre iestatea Sa Hassan a] 11-lea reia cît mai grabnic discuţiile xoun ale semnării i ratatului depuse într-o biserică din BERNA 9 (Agerpres), —
sez dv., înalţi reprezentanţi ai s-au desfăşurat Sn spiritul prin intermediul ambasadoru cartierul Tijuca din Rio de Guvernul elveţian a hotărît
naţiunii marocane, şi poporu principiilor independenţei şi lui Jarring Janeiro. sâ trimită de urgenţă pe am
lui prieten marocan, un salut suveranităţii ţârilor noastre. Onorată Adunare, In acelaşi timp. se anunţă basadorul său în Luxemburg,
cordial din partea Marii A- Succesele dobîndite de Ca ţară europeană, Româ polono - vest-german că Ambasada elveţiană din dr, Hans Feliei*, la Rio de
dunâri Naţionale a Republicii România în făurirea unei in nia militează consecvent pen Janeiro pentru a colabora cu
Socialiste România, a întregu dustrii moderne, în dezvolta tru dezvoltarea relaţiilor de Brazilia a primit un apel te autorităţile braziliene la ope
lui popor român şi a mea per rea agriculturi, in înflorirea colaborare cu toate statele MOSCOVA 9 (Agerpres). — R.F.G. cu Polonia şi cu Uniu ţiei Taniug o declaraţie în ca lefonic din partea răpitorilor raţiunile destinate eliberării
sonal. ştiinţei şi culturii, precum şi continentului, pentru norma Semnarea Tratatului sovieto- nea Sovietică vor fi ratificate re arată că popoarele şi gu în care a fost informată de ambasadorului elveţian în
Mulţumesc domnului pre în ridicarea bunăstării mate lizarea relaţiilor dintre ele şi vest-german, iar acum semna şi vor intra în vigoare, rămî- vernul R.S.F. Iugoslavia au spre un mesaj al lui Giovanni Brazilia, Giovanni Enrico
şedinte al Camerei Reprezen riale şi) culturale a întregului înfăptuirea securităţii europe rea celui polono-vest-german ne ca R.F.G. să-şi reglemente primit cu satisfacţie semna Bucher. răpit luni dimineaţa
tanţilor pentru salutul ce mi popor, demonstrează în modul ne In acest context, noi a- constituie o dovadă elocventă ze, într-un spirit realist ase rea tratatului, ca fiind o ex Burher în care cere îndepli de membrii unei organizaţii
l-a adresat şi pentru cuvinte cel mai grăitor capacitatea prcciem că ţinerea unei con a schimbărilor vădite spre mai mănător, relaţiile cu noi, în presie a realismului guverne nirea condiţiilor puse de râ- ilegale din această ţară.
le rostite la adresa poporului creatoare a unui popor liber şi ferinţe general-europene, cu bine ce se produc pe continen 6pecial în ceea ce priveşte ne- lor celor două ţări şi înţelege
român. independent, stâpîn pe desti participarea tuturor statelor tul european, scrie comentato valabilitatea acordului de la rii situaţiei actuale. Prin acest
Deoarece am plăcerea de a nul său şi care îşi făureşte interesate, este de mare în rul agenţiei TASS. Este vorba München de la bun început". tratat, a spus preşedintele iu
participa la lucrările de în viaţa corespunzător dorinţei şi semnătate nu numai pentru de un eveniment politic im goslav, se înlătură una din ră
ceput ale sesiunii dumnea voinţei sale. Europa, ci pentru toate con portant, care contribuie în ma ir măşiţele celui de-al doilea In procesul de la Burgos
voastră, doresc să vă urez Poporul român, care a su tinentele planetei noastre. re măsură la ameliorarea pe război mondial care a împo
mult succes în activitatea pe ferit el însuşi vreme îndelun In activitatea internaţională, mai departe a climatului in SOFIA 9 (Agerpres). — Gu vărat nu numai relaţiile din
care urmează să o desfăşuraţi. gată jugul dominaţiei străine noi pornim de la faptul că ternaţional, la întărirea păcii vernul Bulgariei, se arată în tre R P. Polonă şi R.F. a Ger A lost suprimată, arbitrar,
Daţi-mi voie să exprim, în şi asuprirea imperialistă, se pacea este indivizibilă, că re în Europa. „Tratatul semnat tr-un comunicat al MAE al maniei, ci şi normalizarea si
că o dată, cele mai sincere pronunţă cu toată hotârîrea zolvarea problemelor interna la Varşovia constituie o nouă R P. Bulgaria, apreciază tra tuaţiei în Europa.
mulţumiri Maiestăţii Sale Has împotriva colonialismului şi ţionale, în concordanţă cu in dovadă că forţele păcii pre tatul polono-vest-german ca audierea martorilor
san al II-lea şi poporului ma neocolonialismului, a politicii teresele tuturor statelor, nu se cumpănesc asupra forţelor în rezultatul unor eforturi seri ir
rocan pentru primirea cu ca imperialiste de amestec în tre poate obţine decit cu partici tunecate ale revanşei şi războ oase şi a) bunăvoinţei mani NEW YORK 9 ‘ (Agerpres).
re am fost onoraţi. Consider burile interne ale altor state. parea activă a tuturor popoa iului", conchide comentatorul. festate de ambele părţi pentru — Tratatul semnat la Varşo MADRID 9 (Agerpres). — rului militar, care şi-a pre
că toate sentimentele de prie In epoca marilor cuceriri ale relor, indiferent de mărimea ★ înlăturarea a o serie de pro via între R.P. Polonă şi R.F, Reluate miercuri diminea zentat rechizitoriul. El a ce
rut pedeapsa cu moartea îm
tenie şi stimă manifestate faţă ştiinţei şi tehnicii, a pătrun sau forţa lor economică şi mi bleme dificile, râmase moşte a Germaniei ,,constituie o no ţa, dezbaterile procesului in potriva a 6 dintre inculpaţi,
de mine sînt adresate poporu derii omului în Cosmos, poli litară. PRAGA 9 (Agerpres). — Re- nire din trecut. Guvernul Bul uă verigă pe calea îmbunătă tentat celor 16 patrioţi basci
iar pentru ceilalţi zece pedep
lui meu, care, la rîndul său, tica de asuprire a altor po Avem deplina convingere că ferindu-se la Tratatul polono- gariei este convins că ratifi ţirii relaţiilor dintre Est şi au fost in mod surprinzător se cu închisoarea pe îndelun
nutreşte aceleaşi sentimente poare, războaiele dintre state stă în puterea unită a popoa vest-german, ziarul „Rude carea şi intrarea în vigoare a Vest'1 şî este „de bun augur încheiate la numai cîteva ore,
faţă de poporul frate marocan. apar ca un anacronism ruşi relor de a face sâ triumfe ra Pravo“ scrie printre altele : tratatului dintre Uniunea So pentru securitatea europea fără audierea celor aproxi gate termene.
Se aşteaptă ca sentinţa să
vietică şi Republica Federală
mativ 110 de martori ai apă
„Noi, în Cehoslovacia, ca ve
Aceste manifestări repre nos, întunecă civilizaţia uma ţiunea şi de a realiza pe pla cini direcţi ai semnatarilor, a Germaniei şi a tratatului nă“, a declarat secretarul ge ră rii. fie pronunţată în următoare
zintă, totodată, dorinţa po nă. Este timpul ca popoarele neta noastră o lume a cola salutăm nu numai acest tra dintre Polonia şî R.F.G. co neral al O.N.U., U Thant. El Profitînd de situaţia crea le două zile.
poarelor român şi marocan de să-şi unească eforturile pentru borării între naţiuni egale, o tat, ci şi tendinţele care în respund intereselor tuturor ţâ a subliniat că reglementarea tă in urma acţiunii de pro ★
a colabora şî coopera în do a pune capăt colonialismului lume a păcii şi dreptăţii. Po rilor şi popoarelor europene şi vechii şi complexei probleme test a acuzaţilor, care în SAN SEBASTIAN 9 (A-
meniile economic, tehnico-şti- şî neocolonialismului, politicii porul român va face tot ce soţesc documentul, tendinţele vor contribui la îmbunătăţi a frontierelor reprezintă unul plină şedinţă s-au ridicat în cerpres) — Procesul intentat
inţifîc şi cultural, de a se Sn- imperialiste de forţă şi dictat depinde de el pentru a contri de destindere a încordării şi rea în continuare a relaţiilor dintre cele maî importante e picioare scandînd în limba de autorităţile militare spa
de colaborare largă pe baza
trajutora reciproc în dezvol în viaţa internaţională. bui la triumful acestei cauz.e dintre statele Europei, la în lemente ale tratatului. Secre bască „Gora Euzkadi Haka- niole celor 16 patrioţi basci
tarea lor economico-socialâ şi Trebuie sâ facem totul pen drepte unor relaţii de bună vecinăta tărirea păcii în lume. tarul general al O.N.U. şi-a tuta" (Trăiască poporul basc continuă sâ provoace vii pro
de a trăi în pace şi prietenie tru triumful dreptului interna Domnule preşedinte, te, indiferent de sistemele so exprimat speranţa că „amelio liber) şi inlonînd imnul basc teste în Spania. In oraşul Le-
Doresc sâ declar şi cu acest ţional în relaţiile dintre state, In aceste zile, am avut pri ciale". Dacă RF.G. va depu ★ rarea climatului politic, care „Gorodi", Tribunalul militar gazpia, din apropiere de San
prilej că convorbirile pe care pentru dezvoltarea colaborării lejul fericit de a cunoaşte u ne eforturi şi pentru norma BELGRAD 9 (Agerpres). — va decurge şi din acest tratat, a ordonat evacuarea sălii şi Sebastian, a avut loc o pu
lizarea relaţiilor cu alte ţâri
le-am avut în aceste zile cu dintre naţiuni pe baza prin nele aspecte din munca şi via socialiste din Europa, aceasta Cu prilejul semnării tratatu va avea o influenţă favorabilă accelerarea procedurii de ternică manifestaţie împotriva
Maiestatea Sa au dus la mate cipiilor deplinei egalităţi în ţa poporului ţârii dv. Am vi va contribui la cauza păcii în lui privind bazele normaliză asupra negocierilor dintre desfăşurare a procesului. acestei înscenări judiciare.
rializarea dorinţelor ambelor drepturi, a respectului inde zitat astăzi două întreprinderi Europa centrală, relevă zia rii relaţiilor reciproce dintre R.F.G. şi Cehoslovacia, precum Suprimînd în mod arbitrar Poliţia a intervenit cu bruta
popoare, au pus baze trainice pendenţei şi suveranităţii na şi marele port al dumnea rul. Polonia şi R.F. a Germaniei, şi pentru stabilirea de relaţii audierea martorilor apărării, litate. împrâştiindu-i pe de
unei rodnice şi multilaterale ţionale, a neamestecului în voastră, Casablanca, cel mai La rîndul său, ziarul „Pra- preşedintele RS.F. Iugoslavia, normale Intre R.F.G. şi preşedintete tribunalului a monstraţi. Au fost operate
colaborări şi cooperări în a treburile interne şi avantaju mare port din Africa, şi do ce" scrie că „după ce tratatele Iosip Broz Tito, a făcut agen- RD .G .\ dat imediat cuvîntul procuro- mai nuil te arestări.
vantajul celor două ţări şi lui reciproc, pentru respecta resc sâ vă mărturisesc sincer
vor contribui la întărirea prie rea dreptului fiecărui popor că am fost plăcut impresio
teniei dintre naţiunile noastre, de a hotărî singur calea dez nat de rezultatele pe care le
dornice să se bucure din plin voltării sale economîco-socîa- aveţi pe calea dezvoltării unei
de binefacerile civilizaţiei. le. Simpatia şi solidaritatea industrii moderne. O ştim din HANOI. - lo Hanoi o ovuţ BERNA. - Adunarea Federa
De asemenea, schimbul de poporului român se îndreaptă propria noastră experienţă — loc, sub auspiciile Comitetului lă a Elveţiei l-a ales pe RudoH MADRID. - Intr-un raport al Ministerului Muncii din Spa
păreri asupra unor probleme către toate popoarele care calea industrializării este lun de Stat pentru Ştiinţă şi Tehni Gnaegl, fost ministru ol opă- nia se releva că in ţară sint înregistrate anual peste un
rării, in funcţia de preşedinte
ale situaţiei internaţionale a luptă pentru cucerirea şî apă gă, dar este singura cale pen că, o conferinţă a fizicienilor milion de accidente de producţie, ale căror prejudicii de
relevat dorinţa României şi rarea independenţei lor naţio tru progres, bunăstare şî in din R.D. Vietnam, prima de a al Confederaţiei HeJvetice pe păşesc cifra de 100 miliarde de pesetas.
Marocului de a-şi aduce apor nale. dependenţă. Ducem cu noi cest gen in Vietnamul de novd, anof 1971. El îi succede în a- Totodată, în raportul citat se recunoaşte co Spania se
tul )a lichidarea focarelor de Nutrim sentimente de since cele mai frumoase senti informează agenţia VNA. Au oest post lui Hans Peter situeozâ pe unul din primele locuri în lume in ceeo cc pri
război şi încordare care pun ră prietenie faţă de popoare mente despre talentul şi hăr participat circa 600 de cercetă Tschudi. Pentru funcţia de vi veşte numărul accidentelor de producţie
în pericol pacea şi de a acţio le arabe Doresc şi de la a- nicia poporului marocan. Ne tori, profesori şî practideoi. cepreşedinte ol Constlîului Fe
na pentru triumful politicii de ceastâ înaltă tribună să rea bucură în mod sincer succe Fam Von Dong. preşedintele deral (guvernul) o fost desem
colaborare dintre popoare, fă firm poziţia României faţă de sele realizate în dezvoltarea Consiliului de Miniştri ol R.D. nat Nello Celio, şeiul departa
ră deosebire de orînduire so conflictul din Orientul Apro economico-socialâ a Marocu Vietnam, a prezentat sarcinile mentului finanţelor. nifestaţie iniţiată de Partidul tremă dreaptă, „studenţii îşi a
cială. piat. Apreciem că rezoluţia lui şi perspectivele mari pen ce stau în faţa fizicienilor In naţional-demacrat şi de orga sumă răspunderea aducerii la
Domnule preşedinte, Consiliului de Securitate din tru viitor. soluţionarea problemelor eco BRUXELLES. - Prima şedinţă nizaţia Acţiunea de rezistenţă, realitate a neonoriştilor".
Domnilor deputaţi, 1967, precum şi recenta rezo Am deplina convingere că a Consiliului Ministerial al Pi ambele cu caracter neonazist.
Poporul român este angajat luţie a Organizaţiei Naţiuni vizita pe care am făcut-o în nomiei naţionale şi ale constru eţei comune, întrunit marţi la bţema pericodei de Iraniiţie. Intr-un comunicat dat publi BEIRUT. - Politica externă a
cu toate forţele sale intr-o lor Unite constituie o bază ţara dv.( convorbirile cu Ma irii socialismului în R.D. Vîet- BruxeUes, a fost consacrată ex In cuvîntul său. Geoffrey R»p- cităţii cu acest prilej, se sub- Libanului a constituit obiectul
vastă operă de dezvoltare e- pentru soluţionarea pe cale iestatea Sa Hassan al II-lea nom. punerii poziţiei britanice in pro* pon, şeful delegaţiei engleze, bliniază co „poliţia trebuie sa unor ample dezbateri desfăşu
conomico-socialâ a patriei sa politică a conflictului şi întă deschid o nouă etapă în rela a precizat de Io început că io măsurile de ordine cuvenite rate în Comisia parlamentară
le, dc făurire a unei onnduiri rirea păcîi în Orientul Apro ţiile dintre popoarele şi ţări Marea Britani» acceptă ultima pentru o preîntîmpino inciden pentru afacerile externe. Cu a
sociale noi — socialiste. Pro piat In acest sens, considerăm le noastre. propunere în acest sens formu te cu totul neplăcute de felul cest prilej, mai mulţi deputaţi
gresele înregistrate pe acest că este necesar ca Israelul Doresc, în încheiere, să a BELGRAD. - Reprezentanţii a cinci ţări balcanice - lată de Comisia CEE. Această hbonezi au cerut stabilirea dc
drum. într-o perioadă istorică să-şi retragă trupele din teri dresez poporului prieten ma Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia - au în propunere preconizează un celor care au avut loc la Essen, relaţii diplomatice cu Republi
scurtă, sînt imense. toriile arabe ocupate, că tre rocan cele mai calde urări de ceput morţi la Skoplje (R.S.F. Iugoslavia) convorbiri privind stadiu de tranziţie de cincî ani la sfîrşitul săptămînîi trecute". ca Democrată Germană, Re
Cunoaştem că şi poporul buie sâ se ajungă la regle bunăstare, prosperitate şi pa problemele actuale ale cercetărilor seismologie« din Bal pentru schimburiile industriale In prealabil, un mare număr publico Populară Chineză. Re
marocan a trebuit sâ ducă o mentări politice care să asi ce cani, informează agenţia Taniug. In cadrul convorbirilor, un şî agricole, timp în care Anglia de organizaţii studenţeşti de publica Populară Democrată
luptă îndelungată pentru câş gure suveranitatea naţională Fie ca prietenia şi colabo loc aparte îl vor ocupa chestiunile privind proiectul ela ar urma să adapteze econo lo Universitatea „Friederich Coreeană, relevă agenţia Fran
tigarea independenţei naţio şi integritatea teritorială a tu rarea dintre popoarele noastre borat ţn această direcţie de Fondul special al Naţiunilor mia sa la condiţiile „celor şa
nale ; popoarele noastre au turor statelor din această z.o- să înflorească necontenit ! Unite. In cursul următorilor cinci ani, relevă agenţia, pen se". Wilhelm" din Bonn au onun- ce Presse. Uni» deputaţi au
cucerit, în urma celui de-al nă, atît a ţârilor arabe, cît Trăiască pacea între po tru cercetările seismologice în regiuneo Boleanilor vor fi ţot că, dacă poliţia nu va lua susţinut, de asemenea, oportu
doilea război mondial, ade şi a Israelului. In acelaşi timp, poare ! investite circa 3 milioane dolari. BONN. - Prefectura poliţiei cuvenitele măsuri de ordine îm nitatea restabiliri; raporturilor
vărata independenţă. Poate o soluţie care sâ garanteze o Trăiască Marocul!
tocmai de aceea prietenia şi pace trainică trebuie sâ aibă Cuvîntarea a fost sublinia din Bonn a interzis marţi o ma potriva demonstranţilor de ex- cu R F. o Germaniei şi Iran.
colaborarea dintre popoarele în vedere şi rezolvarea situa tă, în repetate rînduri, cu vii
noastre este aşa de rodnică şi ţiei populaţiei palestiniene, şi puternice aplauze.
Redacţia fi administraţia ilarului t Deva, Ur. Dr. Patra O rn a nr, 95. Telefoane i 12317 fl 11565. Tiparul i întreprinderea poligtalicft Deva. 44065