Page 32 - Drumul_socialismului_1970_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA'

Comerţul exterior
«
românesc îşi lărgeşte I

orizontul

In S.U.A. 300 000

de muncitori feroviari I

I au încetat lucrul

I Curier, Atlas

întreaga activitate economică—desfăşurată
VIZITA

intensiv, 8a cotele ¡naltei exigente calitative

Dezvoltare largă bazei de materii mau iii: iii m i l i »

Preşedintele Nicolae Ceauşescu
Evenimentul de
prime, valorificare superioară şi-a încheiat vizita de patru seara, ale cărui ecouri se fac al II-Jea. la cu hangere de argint la brîu,
miercuri
şi-a luat rămas bun de
Maiestatea Sa regele Hassan.
cu lănci în scara şeii.
zile în Maroc. Prezenţa sa în
însoţit de acest ceremonial,
în continuare puternic simţi­
această ţară prietenă a con­ te, cind pentru prima oară In faţa zidurilor albe ale şeful statului nostru este pri­
stituit un eveniment deosebit, un şef de stat străin a fost palatului Ryad. strălucind mit de suveran în sala tronu­
resurselor de minereuri şi minerale care a polarizat inleresul în­ invitat să ia cuvîntul în faţa sub soarele ce a învins norii lui. Intre tei doi şefi de stat
aduşi de briza Atlanticului,
tregii opinii publice maroca­
Reprezentanţilor a
Camerei
ne. Vizita sa a fost salutată Marocului, atestă, o dată în garda regală calare dă ono­ are loc o scurtă convorbire,
cu deosebită satisfacţie, fiind plus, de cîtâ preţuire a fost rul. Intre zidurile străvechiu­ desfăşurată într-o atmosferă
apreciată ca un moment re­ înconjurat conducătorul Re­ lui palat răsună sunetele
In şedinţe Comitetului Executiv ol C.C. ol P.C.R. şi o marcabil în istoria relaţiilor publicii Socialiste România. prelungi ale trompeţilor, co­ deosebit de cordială.
guvernului, din 25 noiembrie, s-ou dezbătut şi adoptat tradiţionale ce leagă cele do­ „Nu ştim dacă aplauzele re­ menzile ostăşeşti, tradiţionale,
prevederile principale ale viitorului plan cincinal precum uă state, deschizînd noi per­ petate ale întregii asistenţe ce transformă în stalui ecves­ (0pn?ln«i9rc în pag a 4*a)
şi ale planului pe anul 1971. După cum arată tovarăşul spective colaborării frăţeşti au reuşit să oglindească pe tre şirul nesfirşit de călăreţi,
Nicolae Ceauşescu în expunereo făcută cu acest prilej, pe multiple planuri dintre deplin ceea ce am gîndit şi înveşmântaţi în pelerine roşii.
în următorii ani va trebui să intensificăm activitatea de România şi Maroc, prilejuind, simţit în acele clipe — acea
descoperire a zăcămintelor de minereuri şi minerale pre­ în acelaşi timp. o caldă şi puternică emoţie de a des­
cum şi valorificarea celor cu un conţinut mo; sărac. în grăitoare manifestare de sim­ coperi c«ă un stat, de care nc Semnarea unui document
vederea dezvoltării bazei proprii de materii prime. In acest patie şi respect din partea despart geografic cîteva mii
context se impune să fie folosite toate posibilităţile exis­ poporului marocan, care a ţi­ de km, se întîlneştc cu noi
tente in ţară pentru a reduce cit moi mult posibil importul nut să-şi exprime considera­ pe aceeaşi platform.ă de ve­ privind colaborarea
şi o asigura din resurse economiei naţionale necesarul ţia şi înaltul respect pe care deri într-o serie de probleme
sporit de materii prime şi materiole. îl poartă activităţii laborioa­ fundamentale ale politicii In­
Cunbscut fiind faptul că judeţului Hunedoara îi revine se a preşedintelui Nicolae ternaţionale actuale" — de­
un rol de primă importanţă in înfăptuirea acestor sarcini, Ceauşescu, ţârii noastre, po­ clara Hassan Zemmourî, vi­ romano-marocană
un redactor al ziarului nostru a organizat recent o dezba­ liticii sole externe, poporului cepreşedinte. aj Camerei Re-
tere Io care ou participat ing. Aurel Lăpuşcă, directorul român. prezentanţ;/0r
general ol Centralei minereurilor neferoose Devo. ing. In mod firesc în centrul a- •Simpatic -f/Mceră, atitudi­ Premierul marocan, Ahmed In alocuţiunea de răspuns,
Cornel Arsin. directorul întreprinderii de prospecţiuni şi tenţieî au stat întîlnirîle şi nea prietenească pc care a Laraki, şi vicepreşedintele vicepreşedintele Consiliului
explorări geologice Deva şi ¡ng. Nicolae Hermon, şeful convorbirile dintre preşedin­ exprimat-o în cuvinte atît de Consiliului de Miniştri al de Miniştri, Ion Pâţan. a sub­
serviciului control tehnic de calitate din codrul CM N. tele Consiliului de Stat, calde şeful statului român României, Ion Păţan, au sem­ liniat că în documentul sem­
Deva. Modernizarea structurii pro ducţiei constituie una din pre­ Nicolae Ceauşescu, şi Maies­ faţă de ţara şi poporul nos­ nat joi dimineaţa un ,,aide- nat sînt înscrise măsurile de­
— Ce ou de spus exploratorii în acest sens, avind în ocupările de seamă ale chimiş tilor din Orâştie. Recent, a fost tatea Sa regele Hassnn al tru, faţă da ţările în curs de memoirc relativ la posibilită­ cise de preşedintele Consiliu­
vedere că harta geologică a judeţului nostru moi cuprin­ asimilat aici un nou produs pen tru frigiderul „Fram". Operatoa­ II-lea, care avi constituit o dezvoltare, reflectă politica ţile de dezvoltare a cooperă­ lui de Stat, Nicolae Ceauşescu,
de incă multe aşa zise ,,pete albe", zone moi puţin in­ rea EJena Curuţ execută operaţiunea de injectare cu multă expresie a hotâririi celor do­ de înţelegere, de cooperare şi rii economice şi comerciale şi Maiestatea Sa regele Hassan
vestigate. şi în ce fel vor fi definitivote cercetările deja îndeminare şi pricepere, uă ţâri de a dezvolta şi pe pace pe care România o pro­ între Republica Sociolisl.ă al II-lea în cursul convorbi­
cunoscute ? mai departe relaţiile priete­ movează în lumea contempo­ România şi Regatul Marocu­ rilor pe care le-au avut. Do­
Ing. C. Arsin : In bozinul Văi! Jiului în următorii 5 ani neşti. colaborarea şi coopera­ rană. Preşedintele Ceauşescu lui". cumentul reprezint.ă — a spus
vor fi puse în explootare nor rezerve de cărbune. rea româno-marocnnă. a demonstrat încă o dată, cu Exprimînd satisfacţia gu­ Ion Pâţan — vin program de
Eforturi deosebite se loc in porleo estică o munţilor Oricît de repede se deapă­ o foiţă de convingere, care îi vernului marocan pentru spi­ activitate care prevede mă­
Poiona Ruscăi unde sint in curs de conturare noi ş» impor­ nă orele, oricît de mari sînt este proprie, că în lumea de ritul de colaborare, prietenie suri menite să conducă la
tante rezerve de minereu de fier. Tot aici în partea nordică distanţele geografice dintre azi distanţele sînt o prejude­ şi înţelegere, pentru perspec­ dezvoltarea pe multiple pla­
se fac prospecţiuni de detaliu pentru o evidenţia eventu­ La I. M. Barza România şi Maroc, simţămin- cată, că între popoarele care tivele care s-au deschis cola­ nuri a cooperării şi colaboră­
alele zone care or prezenta interes pentru exploatare. tu) apropierii, al înţelegerii promovează o politică de in­ borării în toate domeniile în­ rii româno-marocane, reflec-
De asemenea, va fi pri nsă în pion explorareo zonei şi prieteniei dintre cele do­ dependenţă şi suveranitate tre cele două ţări, premierul tînd dorinţa celor două ţări
Brod, uă ţări a devenit, zilele aces­ naţională, de neamestec în marocan 'a declarat : „De cînd de a fructifica posibilităţile
Extinderea lucrărilor de explorare in porleo estică o tea, atît de puternic incit el treburile in te rn e ale altor îşi conduce propriile sale des­ existente in spiritul legături­
zăcămîntului Muncelu Mic a permis punerea în evidenţă Se extinde poate fî socotit drept domi­ state, există infinite posibili­ tine. poporul român Înaintea­ lor de prietenie tradiţionale
o unor însemnate cantităţi de minereuri complexe. nanta vizitei. tăţi de colaborare şi coope­ ză cli paşi uriaşi pe calea ce ce le unesc
Noi, cei care am fost mar­ rare. Dar, ceea ce a caracte­ şi-a propus-o, aceea a dezvol­ La ceremonia semnării au
C. DUMITRU
torii atîtor şi atîtor manifes­ rizat pe deplin aceasta, este tării multilaterale a ţării sa­ fost de faţă Corneliu Mânes-
perforajul umed tări emoţionante ale populaţi­ faptul că aceste principii, e­ le. România ne oferă asţfel o cu, ministrul afacerilor exter­
senţiale azi în relaţiile dintre
ne, Bujor Almâşan, ministrul
(Continuo?«; in pag. o 2-o| ei. ai înaltului respect al ţări şi popoare, şi-au găsit un experienţă vastă pe care ne industriei miniere şi geolo­
aprecierii, exprimate de cer­ propLincm să o folosim,
curile oficiale din ţara gaz­ teren ideal de aplicare. întm- adaptînd-o la realităţile' geo­ giei, Vasile Mircea. ambasa­
Realizarea unui ţiilor de muncâ ale Este demn dc re­ dă, de întreaga opinie publi­ cît convorbirile purtate de grafice, economice şi sociale dorul României în Maroc.
volum cit mai spo minorilor. marcat cA această către cei doi şefi de stat au
rit do producţie si l’rintrc multiplele lucrare a fost exe­ că faţă de preşedintele ale ţării noastre, de o ma­ Din partea marocană au
la un preţ tic cosi acţiuni întreprinse cutata intr-un timp Nicolae Ceauşescu, am trăit dus la adoptarea unor mă­ nieră care să contribuie la luat parte Hadj Ahmed Bala-
In pagina a 11-a stituie dezideratul in nccst sens se re­ relativ scurt datori- puternic sentimentul mîndri- şi intensificare a colaborării ceoslă ordine .de idei, premie­ frej, ^prrmistru, reprezentantul
suri concrete
de
dezvoltare
cit mal scAzut con­
dezvoltarea Marocului". In a-
marca In mod deo­
IA unei
colaborări
ei patriotice, pentru prestigiul
major in acllvltalcn
fructuoase intre e-
crărilor dc
moiuaj
colectivului dc m un­ sebit terminarea lu­ cliipa dc montorl de care se bucură Româ­ si cooDerării multilaterale rul marocan a trecut în re­ personal al Maiestăţii Sale
regele Hassan al II-lea, mi­
al unei conducte pc
0 Alegeri in organizaţiile de partid. Aceeaşi cii de la I.M, Bar­ o distani.A dc sen condusA dc sudorul nia, pentru aprecierile calde dintre Maroc şî România. vistă posibilităţile existente nistrul de externe Yovissef Bel
De «altfel, şi astăzi, joi, cro­
la adresa poporului nostru, a
în­
în domeniul industrial.
loan Orboanu şl e-
răspundere, aceeaşi cadenţă alertă pînă la za. In paralel cu a- nil, care va alimen­ chípele din sectorul nica vizite» este deosebit de deosebi minier şi petrolier, şi
ccstc prcocupArl se ta ru apA pentru oolîticîi externe a ţârii noas­ Abbes, ministrul comerţului,
finalizarea ,,Stelei de pe Mureş'1 depun eforturi sus- perforajul umed toa­ dc exploatare a zo­ tre socialiste, politică consa­ bogată şi de elpevenlâ în a­ în agricultură, subliniind că industriei, minelor şi marinei
nei Musariu-
0 Nou şi modern in stagiunea culturală de iar­ ţlmiic şi pentru Im- te sectoarele adia­ crată bune» înţelegeri între cest sens. în faţa cooperării strînse ro-
cente pu(ulul Elena popoare, cauzei păcii şi pro­ In cursul diiyineţiî, pre­ mâno-marocane se- deschid comerciale. Mohamed Jaidi.şi
nă (III) - masă rotundă. LiunAilllrea condi­ din zona Musariu. V. RUDESCU alţi membri ai guvernului.
gresului. şedintele Nicolae Ceauşescu vaste perspective.
Adunarea activului Transportul întrecerea brigă­ Pe şantiere se construiesc
zilor artistice
în comun de agitaţie «
din agricultură s-a îmbunătăţit ile amploare ale mişcării ar­ valori materiale şi spirituale
contextul
manifestărilor
In
tistice «Ic amatori, consacrate
în Valea Jiului aniversării semicentenarului
partidului, sc Înscrie şl În­
Ieri, la Hunedoara a avut şedinle al Consiliului popular tităţi sporite de produse în Conducerea Întreprinderii de trecerea republicană a brigă­
zilor artistice de agltAţle.
Ioc adunarea activului din a­ judeţean. toate sectoarele de activitate. (jnspmlArie comunală din Pe­ Prima etapă a întrecerii — Obiectiv de maximă în­ puri energetice cu o putere tetului coordonator al U.T.C.
troşani Împreună cu colectivul
gricultura judeţului care a Participanţii la dezbateri De asemenea, dezbateri le au secţiei fttno se preocupă sft etapa dc masă, desfăşurată semnătate in parametrii e- instalată de 210 megawaţi pe Complexul Termocen­
dezbătut şi stabilit măsurile au apreciat însemnătatea deo­ reliefat necesilalea orientării rcallze/c Sn Valea Jiului uu in perioada august-deccmbrie conomiei naţionale, Termo­ fiecare intr-un singur an, tralei Mintia-Deva. Aici,
necesare în vederea înfăptui­ sebită pe care o prezintă pen­ eforturilor spre trecerea la transport in comun Îmbună­ 1370 — sc apropie de sflrşit. centrala de la Mintia a a­ stau înscrise şiraguri de ore la sediu, tinerii vin şi
fost
tăţit. Eforturile lor au
Kn a avut caracterul unei şta­
rii sarcinilor reieşite din ex­ tru progresul rapid al agri­ înfăptuirea cit mai repede sprijinite masiv In trimestre­ fete neîntrerupte, In cadrul tras, de la primele pietre de muncâ încordată, pasio­ ridică probleme cărora li se
punerea tovarăşului Nicolae culturii măsurile adoptate în posibil a sarcinilor reieşite le 111 şi IV din acest an prin căreia brigăzile artistice dc a­ aşezate la temelia ei, tineri nată, de permanentă compe­ răspunde întotdeauna, luln-
Ceauşescu cu privire la îm­ legătură cu reorganizarea ac­ din expunerea tovarăşului dotarea Întreprinderii cu 21 gitaţie au susţinut clte 2-:t şi virstnici din toate colţuri­ tiţie cu timpul, cu graba şi du-se legătura cu şefi de e­
de autobuze noi. Intrarea
spectacole pc lună, spectacole
a-
bunătăţirea organizării, pla­ tivităţii întreprinderilor de Nicolae Ceauşescu. Totodată ccstora pe trasee a permis re­ primite cu Interes de public. le ţării. Constructori încer­ vitregiile lui. chipe, de şantier şi secre­
nificării si conducerii agri­ mecanizare, trecerea la or­ s-au evidenţiat sarcinile de tragerea din circulaţie a al­ Altul viitor, din Ianuarie şl caţi, cu diploma altor 4-5 Faptul că aproape fiecare tari de partid, cu conducerea
culturii. La lucrările adunării ganizarea consiliilor inter- însemnătate majoră ce revin tora cu norma de casare sau plnă in aprilie, va urma etapa şantiere mari la activ, tineri adunare generală U.T.C. a complexului dacă C nevoie•.
compctiţlonalA, CArc cuprinde
au participat membrii Consi­ cooperatiste şi a dezvol­ organelor agricole judeţene reparaţii capitale depăşită. fazele Judeţeană şl finală. cu cele mai diferite meserii,
De un real folos slnt
şi
liului U.J C A P., preşedinţii tării cooperării între C.A.P. pentru aplicarea în viaţă a Astfel, numărul total al au­ Cele mai valoroase brigăzi alţii abia plecaţi de acasă, ridicat in centrul discuţiilor dezbaterile pe tema gospo­
tobuzelor apte dc circulat se
cooperativelor agricole, ingi­ şi întreprinderile agricole de măsurilor stabilite de condu­ ridică tn Valea Jiului la 121. artistice de nglUfle din ţară, atraşi aici de mirajul înăl­
nerii. şefii de ferme şi me­ stat, îmbunătăţirea organiză­ cerea partidului. Ele asigură transportul atlt tn clasificate pe primele locuri ţării şi luminii. Şantierul e, dăririi salariului, etnd cei
dicii veterinari. directorii rii muncii şi a producţiei în In încheierea dezbaterilor oraşele Văii Jiului cit şl le­ ale întrecerii, vor apărea !n- prin definiţie, sursa genera­ Educaţia prin mai virstnici împărtăşesc
tr-un spectacol festiv ce
va
I.M.A. şi I.A.S., secretarii co­ cooperativele agricole, intro­ a luat cuvînlul tovarâişul gătura Intre ele. fl prezentat In Bucureşti eu din experienţa lor de viaţă
mitetelor comunale dc partid, ducerea unui nou sistem de Ioachim Moga. prilejul Jubileului partidului. toare de noi şi noi valori tinerilor veniţi aici din toate
materiale. Dar, tot aici, pe
primarii comunelor, specia­ plată şi asigurarea unui venit şantier, In tensiunea înche­ muncă şi judeţele ţării. Şi dacă se poa­
lişti de la organele agricole te vorbi — Şi cu siguranţă
judeţene şi reprezentanţi ai lunar minim garantat ţărani­ ierii fnatnfe de termen a se poate ~ despre n gospo­
în pentru muncă
unor întreprinderi judeţene lor cooperatori, precum şi cu unor noi lucrări de construc­ dărire a timpului liber, a a-
care au contingenţă cu pro­ perfecţionarea activităţii or­ ţie, în emoţia punerii nHor tineri plini de resurse
blemele agriculturii. ganelor agricole. Vorbitorii funcţiune a unui nou obiec­ creatoare, de largi posibili­
tiv, in atmosfera febrilă a
Au luat parte tovarăşii lon- şi-nu exprimat convinge­ examenului de zi cu zi ia tăţi de împlinire spirituală,
probleme de ordin profesio­
chim Mogn. prim-secrclar al rea că măsurile preconizate cea mai dificilă dar plină nal, legate direct de munca atunci întilnirile iniţiate de
Comitetului judeţean de par­ de satisfacţii „probă" — fi­ organizaţia U.T.C. cu ingi­
tid. preşedintele Comitetului creează un cadru favorabil nalizarea muncii tale — se de zi cu zi a tinerilor, dc as­ neri care au cunoscut la rln-
executiv al Consiliului popu­ participării mai active a ţă­ construiesc valori inestima­ pecte ivite la fiecare loc de dul lor toate fazele muncii
muncâ. a avut şi arc desigur
lar judeţean. Aron Colcer, se­ ranilor cooperatori, a meca­ bile pentru noua societate — semnificaţia lui bine determi­ de şantier, reuşind prin ac­
cretar al Comitetului jude­ valenţele spirituale ale o­ tivitate susţinută, perseve­
ţean de partid, preşedintele nizatorilor şi specialiştilor la mului. nată in complexul perpetue­ rentă, printr-o continuă au-
Uniunii judeţene a CA P., intensificarea producţiei a- lor succese înscrise de con­ fopcrjecţionare, autodepâşire
Vichente Bălan, prim-vicepre- gricolc şi obţinerea unor can­ Ecourile entuziasmului a­ structorii acestui şantier. Dar să ajungă coordonatorii de
tingerii parametrilor finali de o egală însemnătate sc bu­ azi a sute şi sute de muncitori
la construcţia grupului nr. 4 cură şi dezbaterile pe teme de — sint iniţiative, lăudabile. Şi
Reducerea preturilor cu ridicata la mai persistau încă atunci viaţă, acţiunile destinate cu­ cei peste 250 de constructori
clnd oamenii şantierului tră­
noaşterii de
către tineri a
iau la cotele emoţiilor inten­ noilor legi intrate in vigoa­ elevi la liceul seral, numă­
cu­
rul mare al tinerilor
foile de polietilenă destinate agriculturii se pregătirea primului para­ re, procesele publice, expu­ prinşi în cursurile de cali­
lel la grupul nr. 3. Se efec­
tua purjarea conductelor nerile făcute de jurişti, me­ ficare sint doar cîteva ele­
Printr-o recentă hotărîre. membrii cooperatori să re­ cazanului cu abur străin Şi dici, ofiţeri de miliţie, toate mente venite să verifice efi­
Consiliul de Miniştri a apro­ cupereze materialele folosite, propriu şi, cu fiecare val de venite să familiarizeze ule- cienţa unor acţiuni iniţiate
bat reducerea preţurilor cu cooperativele agricole de pro­ presiune, priviri umede de eişlii cu cele mai diferite as­ de organizaţia U.T.C., cu
ridicata ale întreprinderii la ducţie vor putea acorda a­ emoţia primilor paşi spre pecte ale vieţii sociale, cu larg ecou In rîndul tinerilor.
foile de polietilenă de înaltă cestora o cola parte ajungînd viaţă' sc îndreptau spre lo­ consecinţele nefaste ale ne- Aici, pe şantiere se constru­
presiune, destinate agricultu­ pînă la 30 la sută din valoa­ cul de unde proveneau zgo­ ineadrurii în normele civi­ iesc adevărate valori uma­
rii. Astfel, preţul unei tone rea foilor predate. motele acelea, dorite, aştep­ lizate de convieţuire. Aici, ne. Procesul formării lor e
de astfel de produse a fost Potrivit prevederilor hotâ- tate, pregătite In zile' şi pe şantier, organizaţia U.T.C. uneori mat lent. alteori a*
redus cu 6 750 lei. Prezenta rîrii. Ministerul Industriei nopţi fără şir, trăite aici, in a devenit un confident de Iert, dar in permanentă as
hotârîre vine în sprijinul uni­ Chimice urmează să ia mă­ fierberea construcţiei. încredere al tinerilor, un ccnsiune. La plămădirea lui
tăţilor «agricole care cultivă suri în vederea stabilirii u­ sfătuitor şi ajutor concret. veghează cu grijă organiza- ‘
Cei peste 1 000 dc
tineri
legume timpurii in solarii. nor soluţii caic să asigure prezenţi pe acest şantier „Ne interesează in egală mă­ fufe de partid, de tineret,
In acelaşi timp. hotârîrea o rezistenţă sporită foilor dc sînt legaţi aici prin firele sură atît prezenţa tinărului toţi factorii veniţi să contri­
prevede ca Ministerul Agi i­ polietilenă destinate agricul­ La Complexul inţercoopera tist de iert din Sintandreî se lucrează intens la pregătirea re­ trainice ale rezultatelor ui­ in producţie cit şi condiţiile buie la dezvoltarea unui ti­
v culturii şi Silviculturii, prin turii. coltei de legume din primul ciclu al anului 1971. In fotografie vă preientâm pe mecanizatorul mitoare, obţinute prin mun­ lui de cazare, de masă, mo­
întreprinderile sale de apro­ Ca urmare a reducerii pre­ Lucian Murariu, executind pre gătirea terenului in vederea cui luării castraveţilor. De altfel, o ca lor. Fiindcă, in acea rea­ dul in care îşi petrece tim­ neret viguros, constructor
vizionare. să organizeze colec­ ţului la foile de polietilenă, mare parte din plante, care au fost repicate ¡n ghivece nutriţi ve, s-au şi plantai, urmînd ca lizare unică in ţară, pune­ pul liber, aspiraţiile lui — de nădejde al noii societăţi.
tarea foilor de polietilenă producătorii dc legume tim­ în continuore să li se aplice lucrările de îngrijire necesore. , nc încredinţa Dumitru Pe-
uzate în scopul reprelucrârii purii vor obţine mari econo­ . Foto : V. ONOIU rea in funcţiune a trei gru­ trindeanu, secretarul comi­ I. LASCU
acestora. Pentru a stimula pe mii.