Page 33 - Drumul_socialismului_1970_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4954 O VINERI 11 DECEMBRIE 1970
- ~ 9 rsenBWs*35T 'ZW-S ''XKS3GBBMEB

ACEEAŞI HÉÜKE1 CULTURAL

wmmm „steiei

Q in acest sllirşdt de cinci­ satisface termenele prevăzute. proprlu tehnologic de energie In cadrul şantierelor, maî Comuniştii din complex
nal, Centrala term oelectrici Aici organizaţia de partid a electrică. ales al celui de construcţii, e- şi-au propus, în hotârîrea a-
Mintia va atinge tir ei pătrimi intervenit mai puţin. Dar, în Darea de team ă şl delegaţii xistâ risipă de materiale. Pe doptatâ, angajamente mobi­
din puterea instalată prevă­ ceea ce priveşte mobilizarea care au luat cuvin tul au e- toate drumurile, spunea to­ lizatoare. Reţinem din ele
zută, urinînd ca in anul viitor oamenilor pentru transpune­ vldenţlat şi alte succese. Sub- varăşul Claudiu Oros, găsim angajamentul ca în cinstea
sfi funcţioneze cu toate agre­ rea în viaţă a graficelor de exe­ llnllndu-le, arâtînd căile pe ciment, beton preparat şi în­ semicentenarului partidului
gatele. cuţie, a măsurilor suplimen­ care a-au obţinut, conferinţa tărit şi alte materiale. De să se asigure închiderea com­
Q Fiecare grup« energetic tare stabilite pe parcurs, rolul nu a-a transform at Intr-o şe­ fapt, economiile de materiale pletă a turbinei nr. 4, pre­
de 210 IMVV a fost pus în func­ hotârîtor l-au avut comitetul dinţă de felicitări reciproce. raportate în conferinţă — de cum şi cele referitoare la re­
ţiune înainte de tfermen, ca­ de partid coordonator, comi­ Dimpotrivă, accentul s-a pus 98 tone ciment. 51 mc mate­ ducerea consumurilor speci­
denţa, pasul dintre două „pre­ tetele de şantiere, birourile pe perfecţionarea întregii acti­ rial lemnos, 15 tone laminate. fice cu 5 la sută la metal,
miere" fiind de 6 luni, ceea organizaţiilor de bază, comu­ vităţi prin mal buna valori­ 9 tone oţel — nu exprimă 3 la sută la materialul lem­
ce reprezintă principalul re­ niştii. Prin ei, ca şi prin gru­ ficare a rezervelor interne, pe preocupări deosebite pentru nos, 5 la sută la ciment, 0,5
cord al colectivului dc con- pele sindicale şi organizaţiile eliminarea unor neajunsuri. reducerea consumurilor spe­ la sută la consumul propriu
structori-montori. U.T.C. organizaţia de partid Fără a minimaliza cu nimic cifice. tehnologic de energie electri­
$ Grupul nr. 1 a atins pa­ a desfăşurat în rîndul sa­ rezultatele obţinute pînâ a­ Rezerve importante nevalo­ că. De Qsemenea, au fost sta­
rametrii proiectaţi la termenul lariaţilor munca de explicare, cum, arăta tovarăşul Costache rificate mai sînt, aşa după bilite şi unele măsuri pentru
planificat, in timp ce grupul de convingere asupra priori­ Calapod, inginer şef la ex­ cum arătau şi tovarăşii Nico- realizarea acestor angajamen­
nr. 2 Ia numai o lună după tăţii unor lucrări, a respon- ploatarea centralei termoelec- lae şi Vasile Manta, în ce te. pentru îm bunătăţirea acti­
integrarea lui în sistemul e­ vităţii economice şi politice.
nergetic naţional. Ni se pare însă că un sem­
Conferinţa pentru darea de nal trebuie tras : micşorarea
seamă şi alegeri a organiza­ volumului de Investiţii poate
ţiei de partid de la comple­ ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE determina o mai scăzută a-
xul C.T.E. Mintia a zugrăvit lenţie faţă de ritm, poate fa­ Elevii dansatori a; Liceului pedagogic din Deva aduc în scenă virtuţile interpretative pro­
şi mai complet tabloul re­ ce pe unii oameni să creadă prij folclorului hunedorean. Foto : V. ONOIU
că a sosit timpul să mai „ră­
marcabilelor realizări obţi­ sufle",..
nute de constructorii şi bene­ MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE vire la îmbunătăţirea organi­ Intre directorii căminelor cul­
ficiarii marii cetăţi producă­ Constructorii „stelei de pe zării, planificării şi conducerii turale din această zonă a ju­
toare de energie şi Lumină de DE PARTID Mureş" au cîştigat o mare ex­ Printre acţiunile culturale agriculturii. deţului. Tot cu acest prilej a
pe malul Mureşului. Delegaţii perienţă în ce priveşte scurta­ organizate duminica de către Tot în aceeaşi zl, In satul avut loc şl o întâlnire a bibli­
care au participat la cuvint rea termenelor. De aceea Comisia judeţeană pentru di­ Archia medicii Rodica Na şea otecarilor comunali.
au subliniat că la basza acestor considerăm că un obiectiv fuzarea cunoştinţelor ştiinţifi­ şi Pavel Ciapoş sosiţi aioi cu După terminarea lucrărilor,
succese de prestigiu stau an­ central al muncii de partid ce, consemnăm dezbaterea „caravana medicală" au dat s-a desfăşurat un concurs „Ci­
samblul de m ăsuri politico- sabilităţii faţă de angajamen­ trice, nu putem spune că s-a priveşte utilizarea fondului trebuie să fie — şi în viitorul susţinută (a Crîstur, In cadrul consultaţii şi sfaturi de igienă ne ştie, clştigă" cu tema „File
organizatorice luate, etapă de te, de educaţie. Cel mai eloc­ făcut totul în ce priveşte cali­ de timp disponibil. Pe 10 cincinal — asigurarea acele­ „Consultaţiilor juridice", de sătenilor.
etapă, de către comitetul de vent exemplu de aport hotă- tatea lucrărilor realizate şl a luni s^au înregistrat un nu­ iaşi cadenţe alerte pînă Ia fi­ către juristul Tlberlu Goschler, din istoria Partidului Comunist
partid, munca concretă des­ rîtor al organizaţiei de partid sporirii eficienţei activităţii măr de 41 650 om/ore absen­ nalizarea tuturor . lucrărilor, pe marginea expunerii tova­ SCHIMB DE Român", la care au participat
făşurată de comunişti în fie­ îl constituie mobilizarea ge­ de producţie. Şantierele de ţe nemotivaţe şl 88 834 om/ cu un plus de exigenţă pen­ experienţa 1 2 elevi ai liceului şi, în con­
care formaţie de lucru pen­ nerală pentru recuperarea râ- construcţii şi montaje au exe­ ore învoiri. Numărul învoi­ tru cAlitate şl gospodărirea răşului Nicolae Ceauşescu la tinuare, un prognam fololoric
tru m aterializarea măsurilor. mînerilor în urmă pricinuite cutat şi unele lucrări de sla­ rilor pe complex pe 10 luni materialelor. şedinţa Comitetului Executiv al La sfirşitul sâptâminii trecu­ susţinut de formaţiile artistice
Pentru că acest gigantic o­ de detaşarea, în perioada ca­ bă calitate, iar noi beneficia­ depăşeşte nivelul înregistrat NICOLAE ALBU C.C. al P.C.R. şi a guvernului te, ¡n 'localitatea llia a avut ale căminului cultural llia şi
biectiv nu s-a construit nu­ lam ităţilor naturale, a unei rul, prin diriglnţli de şantiere, pe întregul an 1969. din 25 noiembrie 1970, cu pri­ loc un schimb de experienţă echipa dubaşllor din Sâcâmaş.
mai cu proiecte, grafice cooi'- părţi din efective la lucrări nu am sesizat la timp aceste Dacă activitatea desfăşura­ IOAN MIRZA
donatoare, minute încheiate de prevenire a inundaţiilor, deficienţe, ceea ce a condus tă de comuniştii marelui com­
între diferite părţi, ciment, de salvare a unor obiective, la cheltuieli suplimentare. In plex a] Termocentralei de la
oţel, agregate de carieră, uti­ utilaje şi materiale. această categorie de lucrări Mintia pînâ la data ţinerii
laje, ţevi sau conductori, ci, Datorită eforturilor depuse, executate de calitate mai sla­ conferinţei a fost analizată
în primul rînd, cu oameni în 11 luni s-a realizat şi de­ bă se încadrează un însemnat cu mult simţ de răspundere, Dezvoltare largă bazei
veniţi din toate Judeţele ţârii păşit planul anual de con- număr de suduri la instalaţi­ acelaşi accent deosebit e-e Imbinind utilul cu plăcutul,
şi, treptat, sudaţi sufleteşte în strucţii-montaje cu 5.3 la sută. ile de răcire de la blocul 1, pus şi pe sarcinile de viitor. studenţii Institutului de mine
colectivităţi omogene, aduse Şantierul energoconstrucţii a traseele de apă demineraliza­ Inginerul Mircea Bădăr&u, din Petroşani participă la
la aceeaşi unitate de voinţă raportat îndeplinirea planului tă, condens şi abur de -Joasă directorul centralei termoelec­ de materii prime numeroase excursii tematice
şi acţiune. anual la sfirşitul lunii octom­ presiune care, după punerea trice, a relatat pe larg preo­ organizate Ia nivelul diferi­
Anul acesta a fost un an de brie, şantierul energomontaj în funcţiune, au cauzat dese cupările în legătură cu crea­ telor catedre. Astfel, catedra
vîrf în activitatea constructo­ l-a realizat pînă la 1 decem­ opriri ale grupurilor pentru rea bazei tehnieo-materiale
rilor şi montorilor : realizarea brie în proporţie de 98,7 la necesare realizării sarcinilor minereu prelucrat şl livrat uzi­ - Pe coordonatele valorifică­ de maşini miniere a iniţiat o
a două puneri în funcţiune şi sută, iar secţia I.R.G.U, a re­ efectuarea de remedieri. De nelor metalurgice indiferent de rii minereurilor cu un conţinut excursie la mina Paroşeni, Ex­
executarea în paralel a unor uşit să-şi depăşească sarcinile asemenea, fa grV!Pul nr- 3. $n de plan pe anul viitor, pen­ (Urmare »din -pag. 1) tehnologia de preparare. In a­ mai sărac un loc împortont îl ploatarea minieră Barza, Mu­
importante lucrări aferente de prestaţii. Cu nimic mai timpul probelor tehnologice tru materializarea volumului cest fel va exista posibilitatea vor juca şi uzinele de1 prepara­ zeul aurukil din Brad. Anul
s-au constatat -leetanşeitâţi ]a
grupul nr. 4. A fost, deci, ne­ prejos sînt şi realizările co­ de investiţii prevăzut. Pen­ La Boiţa-Haţeg, unde s-o re­ ca o dată cu creşterea valorii pro­ re care trebuie să-şi îmbunătă­
cesar ca munca de coordona­ lectivului de salariaţi de la unele flanşe şi s.uiuri. tru a evita orice surpriză, în­ deschis mina, vor continua in­ duselor sa putem introduce ren­ ţească tehnologiile de lucru.
re să fie foarte minuţios pusă exploatarea termocentralei, ca­ La Instalaţiile în funcţiune că de pe acum au fost luate vestigaţiile In perimetrul estic tabil în circuitul preparării şi Care $i>nt rezultatele obţinute
la punct. Aceasta s-a realizat re a raportat conferinţei ob­ sînt şi unele lucrări neter­ măsuri privind asigurarea minereuri moi sărace. In a­ pînă in prezent în acest sectar ?
prin comandamentul pe com­ ţinerea unor economii de pes­ minate : iluminatul de sigu­ frontului de lucru, precum şi unde creşte atit conţinutul In cest context se integrează şi Ing. N. Herman: Putem spune
zinc d l şl ţn pkimb. Lucrări de
plex, prin conducerile tehni­ te 5 000 tone combustibil con­ ranţă de la grupul nr. 2, sur­ pentru acoperirea necesarului foraj de mare amploare vor fl planurile de măsuri menite sâ că rezultatele practice obţinute
ce de la diferite niveluri cu venţional şl mai mult de 22 sa de apă potabilă, drumuri de materii prime, materiale ducă la reducerea cheltuielilor pînă in prezent sînt mulţumi­
o precizie care a satisfăcut şi milioane kWh la consumul de acces în Incintă şi altele. şi utilaje. executate şl In ah« zone mal de producţie pe tona de mine­ toare. Din sterilele de flotaţie,
puţin cunoscute pentru punerea reu pentru a putea valorifica de la Deva au fost obţinute pri­
în circuitul economic a noi ză­ atit substanţele de bază cit şi mele cantităţi de magnetitâ cu
Cămin pentru căminte de complexe, bauxită cele conexe provenite dintr-o un conţinut de 50-53 la sută
şl substanţe nemetalifer«. tonă de minereu. Un rol de sea­ fier. In urma cercetărilor efec­
ne familişti - Cum vo fi soluţionată In mă ¡1 vor avea bineînţeles noile tuate din concentratele de cu­
La şantierele din Valea Jiu­ cadrul centralei problema valo­ metode de exploatare cu surpa­ pru şi plumb s-au putut valori­
lui ale T.C.MJM. slnt angajaţi rificării mal bone a rezervelor re în curs de extindere la mina fica seleniul, molibdenul, stlbîiri
mulţi tineri nefamlllştl. Pen­ de substanţe minerale utile ne­ Muncelu Mic, aplicarea unor şi bismutul. La uzina de prepa­
tru îmbunătăţirea condiţiilor rare de la Barza s-au adoptat
de viaţa ale lor, trustul a feroase şl care s4nt preocupă­ tehnologii adecvate de lucru doi topografie (subingineri) a
alocat o Butnft Importanta de rile menite să ducă la introdu­ pentru reducerea dlluţiei şi a tehnologii pentru recuperarea vizitat de curînd mina Petrila,
bani ce ou fost Investiţi In* plumbului şi zincului din mine-
tr-un cămin. cerea in circuitul economic a pierderilor de minereu. Aş mai reurile aurifere, deşi acestea sînt iar anul V (mine), in cblobo-
Construcţia acestuia a În­ unor cantităţi sporite din aceste adăuga că studiile tehnico-eco- rare cu catedra de aeraj/*a
ceput In cartierul Aeroport în concentraţie redusa. Cerceta­ urmărit desfăşurarea procesu­
din Petroşani. £1 va avea o materii prime î nomice pentru exploatările noas­ rea ştiinţifică în acest domeniu
capacitate de 300 de locuri cu Ing. A. Lăpuşcă : Consider că tre miniere avizate sau care ne vo da posibilitatea oa prin lui de producţie la staţiile de
camere de clte 2*1 paturi, în­ degazare şi măsurare telegrt-
călzire centrnlA, precum şl alte In primul rind este necesar ca sînt in curs de avizare stabilesc magnetizarea apei de flatare zumetrică de la mina Lupeni
accesorii care sporesc gradul la nivelul economiei naţionale limite precise de exploa lobi lito­ sau a reactivilor sâ fim puşi în
de confort intr-un astfel de ftă aibă loc o reaşezare a pre­ te în scopul valorificării Inte­ posibilitatea de a obţine noi şi la Staţia de cercetări pen­
cămin. tru securitate minieră Petro­
ţurilor pentru flecare tonă de grale o rezervelor existente. produse precum şi ridicarea con­
centraţiei în metol. şani.
Desigur cele relatate de in­ De un deosebit interes s-au
terlocutorii noştri scot în eviden­ bucurat excursiile de studii de
îndeplinirea planului de venituri - preocupare ţă un sumar evantai de aspecte trei zile, pe un traseu bogat
in obiective industriale şi tu­
din preocupările multiple care
vizează valorificarea superioară ristice : Sibiu — Braşov - Plo­
ieşti, Piteşti - Tirgu Jiu - Li-
permanentă a Consiliului popular din Balşa a resurselor de materii prime vezeni, iar de curind cate­
minerale, sorcinâ pusă în foto
industriei miniere de către con­ dra de tehnică minieră ge­
ducerea de partid şi de stat. Se nerală a organizat o excursie
Comuna noastră are de realizat in acest an milion Iei venituri din impozite şi taxe. de documentare la Exploa­
1 028 232 lei venituri din impozite şi taxe. De asemenea, s-a încasat suma de 219 114 impune însă, în mod expres, ca tarea minieră Rovinari.
Comitetul executiv, salariaţii săi şi deputaţii lei toxe ,L't>/» S * 58 IM4 iei contribuţie volun­ toate măsurile şi metodologice Bucurindu-se de o largă
desfăşoară o muncă permanentă pentru ca tară în bani. Avem toate condiţiile şi ne vom tehnico-econom/ce să prindă participare, excursiile de stu­
toţi cetăţenii sâ achite în întregime impozi­ strădui ca pînâ la sfirşitul anului să realizăm cît mai urgent viaţă pentru că dii contribuie la o îmbinare
numai în acest fe! se va putea
tele şi taxele pe care te datorează statului. Şi sfi depăşim planul de venituri stabilit co­ îndeplini cu succes sarcina pa­ maî fructuoasă a probleme­
Preocuparea permanentă pentru realizarea munei noastre pe acest an. să în faţa mineritului de a de­ lor teoretice, învăţate la
planului de venituri şi munca depusă în a­ greva importul dîn străinătate cursuri, cu practica produc­
ceastă direcţie au condus la obţinerea de rezul­ GHERASIM CIUCEAN prin introducerea in circuitul e- tivă.
Institutul de subinginerl Hu nedoara. Aspect de la lecţia de laborator. tate bune. Astfel, noi am realizat aproape 1 primarul comunei Balşa conomîc o noi resurse minerale J
nevalorificate pînă în prezent. V

Am fost deseori martorii j
unor aefiuni şi manifestări I Hon şi modem in stagiunea culturală de iarnă (III)
culturale inedite, moder- I
ne, ce s-au bucurat de o I
bună primire din partea j
publicului. Cele mai mul­
te erau iniţiate şi organi­ dezbate şi unele aspecte ţiune dedicată lor, sâ Ie dăm biblioteci intră lunar cel puţin în sensul de „aparatură" mo­
zate de către lucrătorii Co­ privitoare la . problema a- posibilitatea sâ se distreze, să 20 de publicaţii... dernă, cl nou in idei şl mo­
mitetului judeţean pentru partului intelectualilor la asculte muzică, sâ danseze, în Lenghis Luiieta ; Exact 20 I dern in concepţie. Fără îndo­
cultură şi artă. Dar aşeză- A ii coRtcRpran — aceasta trebuie viaţa culturală a localităţi­ general sâ se simtă bine în Constandin Clemente: Reali­ ială, azi fără magnetofon, as-
cămin sau la casa de cultură.
minlul cultural sătesc con­ lor judeţului. Atunci vor veni cu plăcere să tatea este că... nu prea Ie ci­ pectomat, dtascol, hărţi, în­
tinuă să afişeze aceleaşi Mia Ardelean : Din punctul participe la acţiunile noastre. teşte nimeni. Nu există preo­ tr-un cuvint mijloace mass-
vechi şi perimate „specta- de vedere al comisiei, noi am Amintesc din nou recenta ex­ cupare, pasiune din partea u­ media, nu se poate lucra. Ce­
, colc“ — conferinţa obiş­ să fie deviza activistului cultural sesizat — şl nu de puţine ori poziţie „Bicentenarul Beetho- nor activişti culturali de a găsi tăţeanul este şl el dotat cu
soluţii, de a se înarma cu ce
— o deficienţă i suprasolicita­
nuită, vizionare la televi­ rea aceloraşi intelectuali In ac­ ven*\ cînd profesorii de muzi­ e nou, de a se pregăti, de a mijloace tehnice şi rapide de
zor, recenzie de carte. De ţiunile de râsplndlre a cunoş­ că au răspuns cu dragoste la veni In Intîmpinarea cerinţe­ Informare (televizor, radio,
ce elementul nou şi mo- tinţelor cultural-ştllnţlfice. A- chemarea noastră... lor cetăţeanului. Noi ne-am presă). Deci, la cămine sau ca­
\ dern pătrunde anevoie fn celeaşl cadre didactice, acelaşi Gheorghc Armâşcscu : In ma­ gindlt la un sistem organizat se de cultură trebuie sâ-i o­
mediul rural ? ferim ceea ce nu are acasă şi
te şt organizate de unităţile despre nou şl modern acolo Despre curăţenia localului nici specialişti. De regulă, vfrstnl- joritatea localităţilor, actMta- de Instruire cu directorii de toate acestea sâ 1 le oferim
culturale la scara posibilităţi­ unde nu există pasiune, unde n-aş Îndrăzni sâ amintesc... cll. Cadrele didactice mai ti­ într-un mod deosebit. Omul
lor localităţilor respective. numai cu vreo ocazie festivă Adrian Mang : Chestiunea nere participă In măsura In este o fiinţă socială. Nu stă
Mia Ardelean : In prIvInţQ Sînt multe acţiuni care ar pu­ are Ioc manifestarea culturalo noului In activitatea culturală care le-o cere nota pentru exa­
aceasta cred eâ un Im­ tea sâ figureze mai frecvent sau artistică, unde luni de zile cred că ar trebui sâ fie şi In menul de grad. Chiar şi atunci numai acasă la televizor. .Simte
pediment 11 constituie or­ pe afişele căminelor culturale. căminul sau biblioteca stau atenţia consiliilor populare co­ clnd apelăm la conducătorii u­ nevoia sA comunice, şâ „iasă",
ganizarea acţiunii. Folosirea Există localităţi ca de exem­ închise. munale. Ca aă fiu mai explicit: nor Instituţii sollclttndu-Ie lec­ sâ vadă un film, un spectacol,
mijloacelor noi, a apara­ plu Geoagiu. Baia de Crlş, Do­ — $i dacă adăugăm şi anul trecut, pentru gospodări­ tori, ne slnt Indicaţi tot ace­ sâ mal schimbe o vorbă etc.
turii moderne etc. necesită bra, lila etc., cu largi efectâve atmosfera „rece1“ a unor a­ rea comunei (Toteşll — n.n.), laşi oameni. Uneori lectorii Nou şi modern înseamnă a
timp, instruire, un volum mai de intelectuali, care ar trebui şezăminte culturale... noi am luat locul III pe judeţ noştri nu au nici timpul ne­ tea culturală cade In sarcina cămine, case de cultură, meto- ţine pasul cu epoca In care
mare de muncă. De aici, doza să fie primele „antene" ale no­ Constandin Clemente: Atmo­ şi am primit ca premiu 35 000 cesar sâ-şl pregătească mate­ intelectualilor Aceasta a deve­ dlştl, pe baza unor aplicaţii trăieşti. Acesta este lucrul e­
de pasivitate a unor activişti ului. impulsionarea „de sus", sferă rece la propriu şt chiar lei. Din aceşti bani au fost rialul.. nit o obişnuinţă şi este normal practice, experimentări de for­ senţial. Flecare epocă şl-a avut
culturali din mediul sătesc. Este organizarea de la centru a zeci la figurat. Cîtva timp In jude­ cumpărate 4 televizoare şl... 250 Constandin Clemente : După să fie aşa. Dar lipseşte acea me şi acţiunl-model. elementele sale de modern. Mo­
mult mal uşor să procuri o şi zeci de acţiuni epuizează for­ ţul nostru s-a mers greşit pe de scaune. Scaune de 14 000 Iei! părerea mea, există o înţele­ normală şi firească colaborare dern pentru epoca lui Emines-
conferinţă gata tipărită şl s-o ţele şi răpeşte timpul necesar linia construirii unor cămine Adică, au fost asigurate... con­ gere greşită a problemei. Nouă pe această direcţie cu organi­ — V-am ruga, tovarăşe cu a fost poezia lui... Emlnescu
încredinţezi unul ¡lector, decît nouă pentru munca de îndru­ culturale fără funcţionalitate, ferinţele şl marile spectacole. ne vine foarte uşor sâ aruncăm zaţiile de masă şl obşteşti. Ca­ preşedinte al Comitetului Astăzi, clnd omul urmăreşte
să organizezi o acţiune mal mare şi control. care nu sînt subordonate ce­ Cu aceşti bani se putea procu­ vina pe Intelectuali. Eu cunosc drele didactice nu sînt singu­ judeţean pentru cultură şi vizita omului pe lună, ar fi
deosebită. Constantin Clemente : Ajun- rinţelor şi pretenţiilor actuale ra un întreg aparataj modern un mare număr de Intelectuali rii Intelectuali din localitate. artă, să subliniaţi clteva arhaic sâ-1 vorbim la cămin
Noi. cei de la Comitetul Ju­ gînd aici trebuie neapărat să ale cetăţenilor. Am construit de practică culturală. Nu se care participă plenar la viaţa Şcoala, organizaţia de tineret, concluzii pentru discuţia despre eclipsele de lună sau
deţean pentru cultură şi artă, itiscutăm despre pasiune. Din nişte clădiri impunătoare, poate organiza zilnic un spec­ spirituală a judeţului nostru. a femeilor, căminul cultural noastră, referitoare la noul leacurile băbeşti..
sîntem mereu preocupaţi ca păcate aceasta le lipseşte unor scumpe, dar ele, în fond, nu tacol artistic sau conferinţă. (Mă refer In special la activi­ etc. trebuie sâ conlucreze mai şi modernul in stagiunea Nou şl modern nu înseamnă
tonte acţiunile noastre sâ fie activişti culturali. Am avut re­ au dectt o sală de spectacole Constandin Clemente : Astfel tatea Comisiei judeţene pentru atrîns pentru a contribui la culturală de iarnă, altceva deeft a fi contempo­
preluate de către unităţile cul­ cent o discuţie cu o bibllote- în care se proiectează şi fil­ de cazuri nu şe pot generaliza. râspîndlrea cunoştinţelor cul­ dezvoltarea continuă a vieţii Constandin Clemente: Nou ran Aceasta trebuie să fie
turale. Sâ luăm de pildă „Ca­ * cară dintr-un sat, care, de mul. Am elaborat anul trecut, Sînt locuri unde importanţa tural-ştllnţlfice). Cel mal mulţi spirituale şl artistice din loca­ şi modern nu trebuie înţeles deviza activistului cultural.
leidoscopul ştiinţific" In afară vreo doi ani, se străduia (în cu ajutorul Institutului jude­ actului educativ a fost de mult slnt din rîndul cadrelor didac­ litatea respectivă. Directorului
de scopul râspîndlrli unor cu­ zadar) sfi aducă oamenii la ţean de proiectare, anumite înţeleasă. Ar fl Insă bine de tice, fapt normal şl motivat de cămin II revine misiunea de Masa rotundă cu tema „Nou şi modern în stagiunea
noştinţe ştiinţifice de ultimă schiţe de cămine, în funcţie precizat că directorul de cămin prin însăşi natura funcţiei pe. a polariza şl îmbina toţi aceşti culturală dc iarnă" a dezbătut principalele coordonate ale
oră, arătăm activiştilor cum' se bibliotecă. Veneau foarte pu­ de populaţia satului, a cerinţe­ este şl locţiitor al secretarului care o îndeplinesc; învăţăto­ factori. activităţii spirituale din judeţul Hunedoara, actualitatea pro­
poate organiza o astfel de ma­ ţini. Atunci, a Iniţiat un son­ lor de cultură şa. Nu putem comitetului de partid pe comu­ rul şl profesorul trebuie sâ blemelor fiind impusă dc apropiata sărbătorire a aniversării
nifestare. La fel se'petrec lu­ daj sociologic — de formă pri­ sâ organizăm activităţi numai nă şl, totodată, şi vicepreşedin­ continue ceea ce începe la cla­ — Dacá vorbim de ele­ semicentenarului Partidului Comunsît Român. Aspectele di­
crurile şl cu „înlîlnlrile cu spe­ mară, bineînţeles — s-a dus în în săli mari. Acele manifestări te al comitetului executiv al să. Noi solicităm la Infinit a- mentul nou şi modern fn verse ale muncii culturale, abordate cu un profund simţ dc
cialiştii din agricultură", ce ar toate casele, dar nu pentru a de micro-grup, de care am a- consiliului popular comunal. ceşll Intelectuali — sâ ţină ex­ activitatea culturală, cre­ răspundere de către interlocutori — lucrători din cadrul insti­
putea fi organizate nu numai întocmi fişe, ci pentru a-i în­ mlntlt, cer o ambianţă mai in­ Trebuie deci sâ se folosească puneri, sâ Joace în piese de dem că ar trebui să ne re­ tuţiilor dc specialitate, au reliefat ascendenţa vieţii spiri­
de la centru ci şl de colecti­ treba pe săteni lucruri legate timă, mai plăcută. Chiar şl a- mal mult de aceste funcţii pen­ teatru, în brigăzi artistice etc ferim in special la califica­ tuale din satele şi oraşele noastre, realizări şi succese, in ţia-
vele din mediul rural. de nivelul lor de cultură, de oolo unde există astfel de po­ tru a asigura căminului cultu­ — dar nu ne-am gfndit sâ Ie rea cadrelor care prestează tive şi proiecte, precum şi unele carenţe core se manifestă
Ghcorghc Armâşcscu : A in­ preferinţele de lectură ş.a. Re­ sibilităţi, unde oamenii ar veni ral o bună şl normală func­ oferim şl lor ceva. Prin ce-i această muncă. Am intîlnil încă in domeniul activităţii culturale dc masă. -Socotim in
troduce noul şi modernul, pre­ zultatul ? Azi, în acel sal, exis­ sA citească o revistă, o carte ţionare. Din păcate, unii direc­ legăm pe aceşti oameni de că­ uneori activişti culturali a încheiere că discuţiile au demonstrai succint orientarea ani-
supune cunoaşterea gusturilor tă un mic numă»- de oimenl să discute ceva, sâ dezbată o tori de cămin nu cunosc nici minul cultural ? Ce le-am ofe­ căror pregătire profesiona­ Dlului proces nl educaţiei adulţilor spre1 nou. spic moderni­
publicului, a preferinţelor lui care nu sînt cititori. Nu vreau chestiune politică, economică, măcar valoarea bugetului con­ rit pentru propria lor educaţie lă prezintă lacune, goluri. zarea mijloacelor dc exprimare, concluziile formulate repro-
şi, în funcţie de acestea, ini­ sA spun că toţi vor obţine in­ nu se asigură acel minim cadru siliilor populare comunale afec­ profesională, artistică ? Nu nu­ nu sînt la curent cu ce se xcntmd i.n fîlid util în muiH'ii viitoare a activiştilor ruliu--
ţierea şi alegerea acelor forme dicele maxim de cârti cltile tntlm pentru ca omul să se sim­ tat dotării şl modernizării uni­ mai să-l obligăm să Joace în încearcă sau ce se face in rnli.
care sînt noi. moderne. Iniţia­ într-un an, dar este cert - că tă ca la el acasă. Un tablou, tăţilor culturale. piese, să dnţe în cor. sâ fie altă parte... Masă rotundă reatlială de
tivele noaslre, cele de la cen­ le-a fost trezit interesul pentru un scaun lapiţat, o floare ele — Intilnirea noastră cre­ în brigada artistică sau ştiin­ Constandin Clemente : La C. DROZD
trul de judeţ nu sînt prelua- carte. Deci nu se poate vorbi nu sînt greu de procurat dar... dem că ar fi utilă dacă ar ţifică, dar sâ 1« oferim o ac­ flecare centru de comună, In M. RODEA