Page 35 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 35
4
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4954 O VINERI 11 DECEMBRIE 1970
vum PREşmmui „SA FIE ELIBERAŢI IMEDIAT
CEI 16 TINERI BASCI“ ! m u s
h MAROCUL PRitm BURGOS 10 (Agerpres). — riul a fost pronunţat într-o
LONDRA 10. — Corespon
dentul Agerpres, Nicolae Plo- După întreruperea bruscă a şedinţă cu uşile închise.
peanu, transmite : Să fie eli procesului de la Burgos, in Potrivit informaţiilor trans PREGĂTIRI PENTRU
duce apoi pe preşedintele „Sîntein onoraţi de vizita măiestria şi gustul pentru beraţi imediat cei 16 tineri tentat celor 16 militanţi basci, mise de agenţia Reuter, deli MISIUNEA
Nicolae Ceauşescu la ieşirea şefului stalului român în frumos al poporului maro basci I Această cerere este cu berările, care au loc în con „APOLLO-14-
din palat. Cei doi şefi de stat, Marrakech. ne declară Mo can. prinsă în rezoluţia adoptată In urma incidentelor petrecu diţii cu totul speciale (printre
însoţiţi de prinţul Moulay hammed Demnati, guvernato Din cartierul bazarului, de participanţii la adunarea te miercuri în sala de şedin care izolarea totală a com Astronautii americani
Abdallah, se opresc în faţa rul provinciei. Preşedintele oaspeţii străbat în continuare care a avut loc miercuri sea ţe, Consiliul de război din a- pletului de judecată), ar pu Alan Shepard şi Edgar
In prezenţa preşedintelui drapelului marocan, purtat Nicolae Ceauşescu se poate străzile oraşului, a cărui ra în sala Friends’Meetlng tea dura 5 sau 6 zile, sentin Mitchell au înfruntai
Nicolae Ceauşescu îşi iau ră de garda de onoare, dlndu-1 considera la Marrakech, ca panoramă o admiră apoi de House din Londra, cu ocazia ceastâ localitate s-a retras ţele urmînd a fi pronunţate miercuri o... creatură
mas bun de !a suveran per salutul. de altfel în orice oras al Ma pe terasa celei mai înalte vizitei în Anglia a delegaţiei pentru deliberări. Rechizito abia săptămâna viitoare. din spaţiul cosmic care
soanele oficiale care l-au în La despărţire, cei doi şefi rocului, ca la el acasă, senti clădiri a Marrakechului. Partidului Comunist din Spa a poposit pe suprafaţa
soţii în vizita sa în Maroc : de stat îşi string cu căldură mente pe care am încercat să In continuare, coloana pre nia, condusă de Santiago Car- Selenei. Totul s-a petre
Ion Fâtan, vicepreşedinte al mîinile, se îmbrăţişează. Apoi, le exprimăm în primirea pe zidenţială se îndreaptă spre rî 1 lo, la invitaţia P.C. din Ma cut Insă fn cadrul an
Consiliului de Miniştri, Cor- cortegiul prezidenţial părăseş care am dorit-o să fie cit o uriaşă rezervaţie de palmi rea Britanie. John Gollan, se trenamentelor efectuate
neliu Mănescu. ministrul n- te palatul în sunetele unui mai călduroasă". eri, impunător monument al cretarul general al P.C. din „Lunohod-1“ a început in simulatoarele teres
facerilor externe. Bujor Al- marş militar, îndreptîndu-se Guvernatorul provinciei şi naturii, oază de verdeaţă în Marea Britanie. a exprimat tre de la centrul spaţi
mâşan, ministrul industriei spre aeroport de unde şeful primarul oraşului, paşa de mijlocul pustiului. solidaritatea opiniei publice al Cape Kennedy, in
miniere si geologiei. ceilalţi statului român. împreună cu Marrakech. oferă preşedinte democratice engleze cu lupta să se deplaseze din nou vederea programului de
demnitari români. Ion Fâtan, Corneliu Mânes- lui Nicolae Ceauşescu şi per Vizita la Marrakech, pri poporului spaniol şi a cerut cercetări directe pe su
îşi iau apoi rămas bun de la cu. Bujor Almâşan şi amba soanelor oficiale care îl în mirea plină de căldură, de eliberarea militanţilor basci, prafaţa astrului nopţii,
înaltul oaspete român per sadorul României Ia Rabat soţesc un dejun tradiţional. fast şi fantezie, generoasă judecaţi de tribunalul militar i MOSCOVA 10 (Agerpres). funcţionarea normală a ve prevăzut pentru misiu
soanele oficiale marocane pleacă spre Marrakech, la Intr-un imens cort din piele prin ospitalitatea ei, de ne din Burgos. 1 Joi, la o comandă dată de hiculului lunar în an nea „Apollo-14u. Cei doi
care !-au însoţit : Ah bordul avionului personal al de cămilă oaspeţii sînt trataţi uitat prin sentimentele de Secretarul general al P.C. i Centrul de legături cosmice samblul său. astronauţi urmează a fi
med Laraki. premier, Ab Maiestăţii Sale regele Hassan cu cele mai specifice mîncă- prietenie, a încununat lungul din Spania, Santiago Carrillo, I la mare distanţă, aparatul La o temperatură de mi lansaţi la sfirşitul lunii
del Hadi Boutaleb, pre al IMea. ruri marocane, în vreme ce şir al manifestărilor care a subliniat că P.C. din Spa ; autopropulsat „Lunohod-1" a nus 130 grade Celsius, în ianuarie. Pregătirile slnt
şedintele Camerei Repre De-a lungul întregului tra pe un podium se desfăşoară l-au însoţit pe preşedintele nia depune toate eforturile i început să se deplaseze din compartimentul aparatelor atît de meticuloase in
zentanţilor, membrii guvernu seu cetăţenii capitalei maro un frumos program folcloric. Nicolae Ceauşescu în tot tim ! nou. In timpul deplasării, s-a păstrat, cu mici variaţii. cit nu au fost omise
lui şi alte personalităţi ale cane salută pe înaltul oaspe Un grup de tinere intonează pul prezenţei sale pe pâmîn- pentru a salva pe tinerii pa ; lunomobilul a efectuat cîte- 0 temperatură de aproxi nici ipotezele de dome
vieţii politice marocane. te român cu entuziasm şi un cîntec străvechi, ale cărui tul Marocului. trioţi basci. împotriva noii j va viraje, îar sistemele de mativ plus 15 grade Celsius. niul fanteziei.
Suveranul marocan ¡1 con- căldură. cuvînte constituie însă o cal crime care se pregăteşte la ; televiziune au transmis pe Menţinerea regimului de
dă urare de bun venit la a ION MÂROINEANU Burgos, a spus el. se ridică : Pâmînt imagini clare ale re temperatură a fost asigura O NOUA SURSA
ADRIAN IONESCU
: lîefului lunar. Totodată, au
tă printr-o sursă de căldură
In ultima zi a vizitei dresa preşedintelui statului CONSTANTIN BENGA toate păturile poporului spa ; fost obţinute date teleme- pe bază de izotopi, care în DE TIJEI
PAUL DIACONESCU
român.
: trice
care
demonstrează
niol.
călzeşte gazul circulant din
„Airantekian'* In lim
In cursul după-amieziî dis
tinşii oaspeţi au vizitat unul i funcţionarea normală a me interiorul lunomobilului. ba azerbaidjană în
lunomobilului.
; canismelor
preşedintelui dintre cele mai atractive Apelul C. C. al Partidului celor ce muncesc i Programul de cercetări a brie, de la Observatorul as- seamnă „cel care varsă
In zilele de 5 şi 6 decem
lapte acru• —
acesta
locuri ale oraşului — baza
rul Souk El Kebit. In piaţă, ; inclus, de asemenea, studiul trofizic din Crimeea al A este numele unui vul
i proprietăţilor mecanice ale
Ştiinţe
a
Nicolae Ceauşescu - sărbătoare o imensă mulţime, în pito din Vietnam şi a guvernului R. 0. Vietnam i solului lunar. cademiei de fost efectuate can din această regiune
U.RSS. au
care a erupt din
nou
reasca şi atît de colorata ves
Centrul de legături eos-
timentaţie locală, Sntîmpină HANOI 10 (Agerpres). — miri ţârilor socialiste frăţeşti : S mice la mare distanţă con- experienţe privind locaţia după cinci ani de calm.
raze laser a suprafeţei
cu
Comitetul Central al Parti
populară ia Marrakech cu aclamaţii şi aplauze, înso dului celor ce muncesc din şi prietenilor de pe toate con î tinuâ dirijarea lunomobilu- lunare în zona în care se In momentul erupţiei,
deasupra lui s-a
ridi
ţite de clinchet de tamburine,
tinentele pentru simpatia şi
de bătăi ritmice de tobe. pe Vietnam şi guvernul R.D. ajutorul efectiv acordat popo j lui, informează agenţia află „Lunohod-1". După cum cat un nor întunecat, a
solii poporului român. Mulţi Vietnam au adresat un apel rului vietnamez în lupta de 1 TASS. Programul de cerce se ştie, la bordul lunomobl- poi a ţîşnit o coloană
Marrakech, numele evoca din cele mai vechi centre ale dintre cetăţeni au uj-cat pe compatrioţilor 'şi luptătorilor I cetârî ştiinţifice planificat 1 ului se află un reflector la de foc inaltă de circa
tor al străvechii civilizaţii a civilizaţiei maghrebiene. încă acoperişurile plate alé clădi din întreaga ţară, chemîndu-î rezistenţă şi in opera de edi j este îndeplinit cu succes. In ser. realizat de specialiştii 40 m, urmată de jeturi
rabe, care a înflorit odinioa de la porţile străvechilor zi rilor din preajmă alcătuind să continue şi să intensifice ficare a socialismului. Tot j timpul nopţii lunare, care francezi de noroi care au acope
ră pe meleagurile Marocului duri crenelate, care transfor un veritabil amfiteatru uman lupta împotriva agresiunii odată. cheamă toate ţările so 1 a durat, în regiunea în care se La 8 decembrie, pe Lună, rit cu un strat gros o
de astăzi, dînd numele aces mă întreaga localitate în de în care răsună, reluată din S.U.A. cialiste şi popoarele iubitoa i află aparatul propulsat so în zona Mării Ploilor, a în suprafaţă de 40 ha. Geo
tei ţâri, a intîmpinat ieri cu corul unui amplu si extraor om în om. urarea „Yahia Ru Apelul menţionează că im re de pace să condamne a- ! vietic. de la 24 noiembrie la ceput ziua lunară, şî „Lu- logii de la Academia de
gresîunea americană şi să de
fastul popular specific orien dinar spectacol folcloric, de-a mania !“, „Yahia el rais !“ perialiştii americani continuă termine Statele Unite să în ! 8 decembrie. „Lunohod-1" nohod-1" a trecut la o nouă Ştiinţe din Baku au
tului pe distinsul oaspete ro lungul şoselei Sistra. a stră („Trăiască România „Tră şi extind războiul de agresiu ceteze orice act de război îm | s-a aflat in stare de repaus, etapă de lucru activ. Ast studiat componenţa ro
mân — preşedintele Nicolae zilor oraşului străbătute de iască preşedintele eî !“). ne împotriva poporului viet potriva R.D. Vietnam, să re i dar aparatele şî mecanisme fel. în ziua următoare, a cilor azvlrlite In tim
Ceauşescu. convoiul oficial, se înşiruie La intrarea în uliţele ce se namez şi a popoarelor din nunţe la politica de „vietna- ! le aflate la bordul său au fost realizată cu aparatul o pul erupţiei şi conclu
Ora 12. Avionul Casei re zeci de mii de locuitori, nu înfăţişează privirilor întoc Indochina. Din mai 1970, ei mizare a războiului", să re | continuat să funcţioneze. In legătură radio cu o durată zia lor este cit se poa
gale, pus la dispoziţia pre meroase orchestre tradiţiona mai ca în urmă cu eîteva se au întreprins împotriva R.D. tragă total şi necondiţionat 1 perioada amintită, au fost de aproximativ o orâ, în te de interesantă: ln
şedintelui Nicolae Ceauşescu le de muzică arabă, grupuri Vietnam noi acte de război trupele din Vietnamul de sud. j realizate două legături ra- timpul căreia au fost efec straturile de mare a-
de către suveranul Marocu de dansatori. cole, activitatea vie. atît de extrem de grave. dînd posibilitate poporului ■ dio. iar informaţiile teleme- tuate operaţiunile pregăti dincime se află impor
lui. aterizează. Cortegiul de maşini pătrun caracteristică bazarului, a în Poporul vietnamez, relevă vietnamez să-şi rezolve sin toare necesare. tante zăcăminte de ţi
Onoruri militare. Guverna de pe aleile unei grădini în cetat. Fiecare doreşte să fie apelul, iubeşte pacea, dar gur propriile sale probleme. i trice primite au demonstrat ţei şi gaze naturale.
torul provinciei, Mohammed florite, oază ce încorporează cît mai aproape de preşedin numai independenţa şi liber
Demnati. paşa oraşului. Jilaii un lac artificial în care se tele Ceauşescu, să-i adreseze tatea adevărată pot asigura JUST1JIE SUMARA
Chajai, celelalte notabilităţi oglindeşte edificiul „LI o pace reală. Calea justă
ale Marrakechului vin în 5n- Menara“. Aici preşedintele un semn de prietenie. Din pentru rezolvarea problemei Thomas Brown, din
tîmpinarea oaspetelui român. Nicolae Ceauşescu este întîm- pragul prăvălioarelor, care vietnameze o constituie solu Miami (S.U.A.), a inten
Fetiţe îmbrăcate în veşminte pinat de Mohammed El Fassi, sînt în acelaşi timp mici ate ţia globală în zece puncte şi MOSCOVA. - Evocind BUDAPESTA. - Repre tat proces companiei
viu colorate şi împodobite cu ministrul culturii şî al învâţă- liere artizanale, meşterii invi cele opt puncte avansate de multiplele relaţii de co zentanţii R.P. Ungare şi aeriene „Eastern Airli
broderii oferă trandafiri ro mîntului în limba arabă. Guvernul Revoluţionar Pro laborare dintre Uniunea R.P. Bulgaria au semnat nes", cerindu-i despă
şii. tă după obicei să fie vizi vizoriu al Republicii Vietna gubiri in valoare de 20
Este vizitat apoi faimosul Sovietica şi Franţa, ziarul miercuri la Budapesta
Şeful statului român trece Mausoleu a! dinastiei Saadie- taţi. Preşedintele Ceauşescu mului de Sud. Imperialiştii a „Sovetskaia Rossia" scrie, protocolul cu privire la mii dolari. Aceasta de
apoi in revistă şirurile lungi nilor. Preşedintele statului intră intr-unui din magazine mericani continuă însă răz printre altele, câ intre schimburile de mârfur] pe oarece, in timpul unei
de beduini care prezintă ono român adresează semne prie unde i se înfăţişează de că boiul de agresiune, violează firmele franceze şi orga perioada 1971-1975, a călătorii la bordul unui
rul. suveranitatea noastră în ciuda nizaţiile industriale şi co nunţă agenţia MTI. Tot avion aparţinînd res
Vizitarea Marrakechului pri teneşti mulţimii de oameni tre artizanii de aici cele mai tuturor principiilor elementa merciale sovietice s-au odată, a fost semnat pro pectivei companii, d i
lejuieşte contactul cu unul care îl aclamă îndelung. • felurite produse care atestă re ale dreptului internaţional, stabilit contacte solide. tocolul cu privire lo nele său ciobănesc, de
sfidînd poporul nostru şi în Este suficient să amintim, schimbul de mărfuri pe mai multe ori cfjţi’găţor
treaga omenire progresistă. menţionează ziarul,” câ onul 1971. Potrivit docu al unor concursuri de
Noi. se arată în apel, ţinem schimburile de mărfuri frumuseţe canină, a
să declarăm încă o dată că dintre U.RSS. şî Franţa mentelor semnate, schim murit. Compania, sub
R.D. Vietnam este o ţară in au crescut în ultimii cinci delegaţiei sovietice din New burile de mărfuri dintre diverse pretexte, a reu
A 22-a aniversare a adoptării „Declaraţiei dependentă şi suverană, onî de 2,6 ori, ior acor York. cefe două ţări vor înre şit in mai multe rin
membră a comunităţii socia gistra o creştere de 69,3 duri să amine procesul,
liste. Teritoriul, spaţiul ae dul economic şî comerci Io sută, faţă de perioa drept care dl. Brown a
universale a drepturilor omului“ rian si apele teritoriale ale al pe perioada 1970 prezentat miercuri în Comite da precedentă. ajuns la capătul răbdă
a
NEW YORK. - GHona
R. D. Vietnam sînt inviolabile.
S. U.A. trebuie să renunţe de 1974 prevede o dublare tul O.N.U. pentru teritoriile rilor. Înarmat cu un sa
peti
tir, nerăbdătorul
NEW YORK 10 (Agerpres). - considerat co on ol acţiunii tuturor statelor membre ole finitiv la toate actele de răz a acestor schimburi. sub tutelă şi neautonome un ţionar a pătruns pe pis
Joi a fost dotă publicităţii o internaţionale de combatere o Organizaţiei de a se solidari boi împotriva R.D. Vietnam. proiect de rezoluţie ¡n care ta aeroportului din lo
deolaraţie a secretarului ge rasismului şi a discriminării za în lupta pentru apărarea Poporul nostru este hotârîtsâ cere Spaniei să organizeze „cit goslavo-bulgar cu privire la calitate şi a lovit cu se
neral al Organizaţiei Naţiuni rasiale, trebuie să se acţione drepturilor omului, de a rati dea riposta cuvenită tuturor se poate de repede** un refe livrările reciproce de mărfuri te in... fuselajul şi ari
lor Unite. U Thont, consocrotâ ze mai intens decit oricind, fica şi aplica variatele deda. acţiunilor aventuroase care TRIPOLI. - Libia a rupt re rendum care sâ permită popu pe perioada 1971-1975.
celei de-a 22-a aniversari a pentru o se pune capăt discri raţii şi convenţii elaborate în lezează drepturile noastre na laţiile diplomatice cu Iorda laţiei din Sahara spaniolă pile unui aparat al
adoptării „Declaraţiei univer minării rasiale şî tuturor ma acest domeniu de Noţiunile ţionale sacre. nia, relatează agenţia Reuter, să-şi hotărască propriul său PEKIN. - La Pekin au luat companiei „Eastern Air
sale a drepturilor omului". nifestărilor de intoleranţă ra Unite, In apel se exprimă mulţu- citind o informaţie în acest viitor. Documentul solicită, sfinşit miercuri Inserările celei linesPagubele au fost
evaluate la 200 000 do
Subliniind că e-labororeo aces sială". Documentul declară so* sens transmisă de agenţia totodată, secretarului general de-a 11-a sesiuni a Comisiei lari.
tui document la 10 decembrie lemn că „politica de apar MEN. Hotărirea a fost ontm- al O.N.U.. U Thant, sâ nu chino-coreene pentru colabo
1948 „apare ca una dintre theid, in special în teritoriile Parlamentul belgian a aprobat ţatâ de colonelul Moamer Şl mească o misiune specială a rarea tehnico-ştiinţifică, a OAMENII DE LUT
cele ftioi importante realizări aflate încă sub regim colonî- Geddafi, preşedintele Consi Naţiunilor Unite caire sâ par nunţă agenţia China Nouă. DE PE RIUL ASARO
ale Naţiunilor Unite in pri ol, aduce o ofensă conştiinţei liului comandamentului revo ticipe la pregătirile şi orga Cu această ocazie, a fost
mul pătrar de veac ol existen umanităţii şi împovărează via revizuirea constituţiei luţiei din Libia, nizarea referendumului şi sâ semnat un protocol care pre Oamenii de lut — tri
ţei lor". U Thant apreciozo că ţa unor categorii largi ole ra* supravegheze desfăşurarea lui. vede dezvoltarea în continua bul asaro — trăiesc pe
„în ciuda rezultatelor substan soi umane". „Această politică BRUXELLES 10 (Agerpres) le, proiectul este menit să dea NEW YORK. - Ambasadorii re a colaborări.; tehnico-ştiin- malurile rlului care Ic
ţiale obţinute deja, sîntem pe trebuie so fie eliminată spre După o şedinţă maraton, o notă mai federalistă orga la O.N.U. oi Franţei, Marii ţifice dintre R P. Chineză şl poartă numele, ln sate
deplin conştienţi cit de multe binele întregii omeniri1', con care a durat pînâ Ln zorii zi nizării administrative a Bel Britanii, S.U.A. şi U.R.S.S. s-ou BELGRAD. - Ucezor Avra R.P.D. Coreeană. le lor ei sînt oameni o-
mai trebuie realizate pentru chide declaraţia. lei de joi, Camera Reprezen giei. întrunit miercuri după-amiază mov, vicepreşedinte ol Consi bişnuiţi din carne şi oa
ca ţelurile umanitare ale Car Intr-un mesaj similar, pre tanţilor a Parlamentului bel Votul este apreciat drept la reşedinţa ambosadorului liului de Miniştri al R.P. Bul WASHINGTON. - Genera- se, in faţa străinilor In
tei Naţiunilor Unite să fie o- şedintele celei de-o 25-a se gian a aprobat proiectul gu un succes al premierului Gas francez pentru a proceda la garia, ministru ai comerţului Iul Moshe Dayan, ministrul a» să ei apar împodobiţi cu
tinse". In acest sens, în decla- siuni a Adunării Generale o vernamental de revizuire a ton Eyskens (social-creşlin), un nou schimb de păreri a exterior, a sosit la Belgrad in pârării al Israelului, a sosit ta nişte măşti uriaşe in for
roţie se arată că „în onul vii O.N.U., ambasadorul Edvard constituţiei. Modificînd unele care din primăvară a depus supra situaţiei din Orientul A* fruntea unei delegaţii comer Washington într-o vizitâ ofi mă de dovleac, confec
tor, 1971, care trebuie să fie Hambro, adresează un apel articole ale legii fundamenta- eforturi pentru aprobarea propiat. ciale guvernamentale bulga cială. El va fi primit vineri de ţionate din pămint şi
proiectului. In opinia guver re. El urmează să semneze în
nului, documentul urmăreşte Viitoarea reuniune va avea preşedintele S.U.A., Richard argilă cenuşie. Ei se
soluţionarea disputei lingvis loc Io 21 decembrie la sediul capitala iugoslavă o cord ui iu- Nixon. mişcă cu paşi mărunţi,
tice dintre cele două comuni tirindu-şi picioarele, par
oprin-
că alunecînd şi
In S.U.A. 300000 de muncitori tăţi belgiene — valonă şi fla du-se din cind in cind,
mandă
După ce în guvernul de HELSINKI. - Cea basadei Statelor Uni va avea loc miercuri France Presse, se oş- I privind in jur cu teamă.
Nimeni nu le-a
auzit
coaliţie — unde diversele ten de-a 12.a şedinţă de te din Helsinki. Timp 16 decembrie, la am teoptâ ca eo să se j vreodată glasul: dnd se
feroviari au încetat lucrul dinţe flamande şi valone se lucru din cadrul con de 45 de minule, de basada sovietică. încheie la 18 decern- află printre străini se
legaţiile celor
vorbirilor sovieto-ame-
brie, urmînd co urmă-
Deşi nu o fost încă
două
manifestau vizibil — s-a a
juns la un acord global, pro ricane asupra limitării ţări ou continuat a* fixată sou anunţată toareo rundă să fie înţeleg între ei prin sem
nu
ştie
ne.
Nimeni
nolîzoreo poziţiilor lor
NEW YORK 10 (Agerpres). ganizaţii sindicale feroviare, genţia U.P.l menţionează că iectul de lege s-a ciocnit de cursei înarmărilor stra respective. data limită o actualei programată in luna pentru ce se împodobesc
februarie 1971, Io Vie- ?
runde de
convorbiri
tegice (SALT) a avut
douâ ori. în Parlament, de
In ciuda unei concesii de încă nu este cunoscut dacă liderii sindicali ai feroviari opoziţia francofonilor bruxel- loc joi la sediul Am- Următoarea şedinţă SALT, relevă agenţia na, I asaro cu măşti şi pentru
ultim moment a Congresului vor ordona încetarea lucrului lor au reafirmat hotărirea de lezi şi a extremiştilor valoni ce merg atit de ciudat.
şi a cererii personale a pre şi celelalte trei sindicate, ca a declara greva, la care vor şi flamanzi, care-1 apreciau Există, insă, unele pre
şedintelui Nixon, aproximativ re grupează aproximativ participa 300 000 de munci ca insuficient şi inechitabil. i ) supuneri : unii spun câ
300 000 de muncitori feroviari 200 000 de muncitori. tori. 1 înfăţişarea şi mersul oa
americani au încetat miercuri Greva declanşată miercuri menilor asaro urmăresc
lucrul, ca urmare a refuzu noaptea de feroviarii a să gonească spiritele re
lui conducerii firmelor de a mericani va aduce preju le (acestea trebuie să
satisface revendicările formu dicii considerabile exporturi fie convinse că oamenii
late de sindicate. Greva a lor Statelor Unite, în cazul de lut sînt bolnavi). A-
început, aşa cum fusese sta în care va fi de durată. Por Comerţul exterior românesc îşi lărgeşte orizontul saro îşi amestecă urme
bilit. lo miezul nopţii de turile americane nu vor pu le incit spiritele să se
miercuri spre joi. cu aproxi tea continua activitatea ân rătăcească în junglă; al
mativ două ore şi jumătate actualul ritm decît ceva mai ţii presupun că oame
înaintea adoptării de către mult de o săplămînă. Parali nii de lut se închină spi
Congres a unei legislaţii pre- zarea traficului feroviar a După cum se ştie. în anului în curs au fost în tru industria chimică şi pe de modalităţi şi forme, mul şinilor şi utilajelor româ ritului Pamîntului, care
văzînd interzicerea organiză obligat deja serviciile poştale cursul acestui an; comerţul deplinite în proporţie de trolieră. Creşteri importante te dintre ele uzitate în neşti exportate. întreprinde sălăşluieşte pe malurile
rii de mişcări revendicative să se limiteze la acceptarea exterior românesc a adoplnţ peste 102 la sută. au fost înregistrate şi în practica noastră comercială rile furnizoare urmează sâ riului Asaro.
pînă la 1 martie 1971 şi sa corespondentei de primă ur noi forme organizatorice şi Se constată câ în contex alte sectoare industriale ro externă, îşi vor găsi concre înfiinţeze în ţările benefi
tisfacerea parţială a cererilor genţă si a coletelor uşoare, funcţionale, vizînd trecerea tul noului mecanism orga mâneşti. La produse chimi tizare în viitor Este vorba ciare noi servicii tehnice, CA URMARE A
muncitorilor. Compromisul la destinate transportului aerian. treptată a activităţii de ex nizatoric. o serie de uzine ce, sporul obţinut este de de participarea unităţilor dotate cu depozite de piese LIPSEI DE PERSONAL
care s-a oprit Congresul a port şi import în competen ale industriei constructoare peste 17 la sută, iar la pro industriale la societăţi mix de schimb, ateliere de repa MEDICAL
fost apreciat însă ca nesatis- ta nemijlocită a centralelor de maşini, industriei uşoare duse metalurgice — circa 40 te comerciale sau de pro raţii şi personal calificat. In Peste 100 milioane de
fâcâtor de conducerea sindi industriale, combinatelor şi şi alimentare, chimiei, in la sută. Livrările din prime ducţie, crearea unei reţele prezent, asemenea servicii oameni mor anual sau
catului. ordinul de declanşa WASHINGTON 10 (Ager marilor întreprinderi produ dustriei lemnului şi din ca le 11 luni ale acestui an proprii de desfacere cu a tehnice organizate de între îşi pierd fie temporar,
re a grevei fiind menţinut. pres). — Comitetul pentru cătoare. Avînd, deci. scopul drul altor ramuri ale indus s-au situat peste nivelul în mănuntul peste hotare, în prinderile româneşti func fie definitiv capacitatea
Anunţînd că va semna legea probleme comerciale al Ca de a asigura un cadru mai triei. s-au adaptat mai ope tregului an 1969. la produ fiinţarea de depozite, centre ţionează în Argentina, Aus de muncă datorită insu
adoptată de Congres, pre merei Reprezentanţilor a adecvat pentru intensifica rativ cerinţelor de export. se petroliere, produse finite de demonstraţii tehnice, bi tralia. Brazilia, R.P. Chine ficienţei personalului
şedintele Nixon „a deplîns S.U.A. a votat în favoarea rea participării ţârii noastre Ca urmare, vînzârile de in şi semifinite din lemn, ma rouri de engine ring, expo ză, Cehoslovacia, Cuba, medical cu o pregătire
prevederea privind majorarea unui proiect de lege propus la schimburile mondiale de stalaţii industriale com teriale de construcţie. di ziţii permanente, service-uri. Franţa, R.D. Germană, In adecvată, uneori chiar
salariilor, care. a spus el. ne- de Administraţie in baza că valori materiale, printr-o plexe maşini Şi utilaje sînt verse bunuri de larg con participarea la construirea dia, Iran, Polonia, Spania şi cu o instruire elementa
fiind însoţită de acţiuni în ruia declanşarea oricărei gre corelare mai strînsâ a pro încă,, de pe acum superioa sum. Importante creşteri de obiective economice în în alte ţâri. ră. Aceasta este con
direcţia creşterii productivi ve va fi interzisă pînâ la 1 ducţiei autohtone cu cerin re livrărilor similare din s-au real ir-a t şi în privinţa diverse ţări. In consecinţă Noul mecanism organiza cluzia unei anchete e
tăţii. va accelera sporirea pre martie 1071. Proiectul de lege ţele pieţei externe, pe calea întreg anul 1969 si depă livrărilor de confecţii, trico va creste numărul societăţi toric dîn comerţul exterior fectuate de experţi ai
ţurilor şi a costului vieţii'1. vizează în special acţiunea extinderii cooperării şi spe şesc de aproape douâ ori taje şi încălţăminte, bunuri lor mixte, în afara celor ca al României, aflat în con Organizaţiei Mondiale a
La scurt timp de la depă grevistă pe care cele patru cializării, aplicarea acestor nivelul atins în 1965 Cele care deţin aproape 90 la su re funcţionează actualmente tinuare în preocupările a .Sănătăţii (OMS). După
şirea termenului de declan sindicate ale feroviarilor a măsuri evidenţiază, după o mai solicitate produse din tă din exportul total al in în Anglia, Franţa, R.F. a tente ale forurilor noastre aprecierea lui Arthur
şare a grevei, la New \ork. mericani au hotârît s-o de perioadă extrem de scurtă, această ramură au fost mij dustriei noastre uşoare Germaniei, Italia, Liban, de resort, poate fî apreciat Sackler, conducătorul
Detroit. Baltimore, Charles clanşeze în sprijinul reven constatări pozitive Astfel, loacele de transport auto. Procesul de perfecţionare Elveţia, Grecia, Chile, Peru ca un factor important în grupului de lucru al
ton şi în alte oraşe de pe dicărilor lor. Ministrul trans a cadrului organizatoric ac şi al căror aport în desface dezvoltarea schimburilor co O.M.S. pentru proble
întreg teritoriul Statelor Uni porturilor, John Volpc, a de cu toate dificultăţile. întâm maşinile-unelte, construcţiile rea mărfurilor româneşti la merciale externe româneşti, mele personalului me
te au început să-şi facă apa pinate de pe urma calamită navale, tractoarele şi maşi tual, creat în scopul ridică în ridicarea eficienţei lor e dical, recent creat, „cri
riţia pichetele de grevă Au clarat că este posibil ca Ad ţilor naturale dîn acest an. nile agricole, transformatoa rii eficienţei în domeniul co export este evident. De a conomice. za este acută, îndeosebi,
încetat lucrul, potrivit relată ministraţia să dispună folo prevederile planului de ex rele şi motoarele electrice, merţului exterior, se află în semenea, pentru buna func în ţările in curs de
rilor agenţiilor de Dresă, sirea militarilor pentru a a plină desfăşurare. O serie ţionare şi exploatare a ma TUDOSE N1JESCU dezvoltare.
membrii aşa-numitului sin sigura traficul feroviar în port pe prima jumătate a instalaţiile şi utilajele pen
dicat al funcţionarilor — cea
mai mare din cele patru or- cazul declanşări» grevei. A-
44065
Redacţia >1 admlnljlroţio ciarulut : Deva, str. Dr. Petro Orosa nr. ÎS. Te tefeane r 12317 (I 11588. Tiparul t întreprinderea poligrafici Dese.