Page 36 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 36

MunWpi*!ül  Dsve                                                                                     w
                                                  1AU H   l ECTUBft                                                          PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UNIŢI-VA!






                                                                                                                                                                                                 W  Mari  acţiuni  de  protesi


                                                                                                                                                                                                     împotriva înscenării judi­


                                                                                                                                                                                                     ciare  de  la  Burgos


                                                                                                                                                                                                 H  Prezente  româneşti
                                                                                                                                                                                                                 *                *

                                                                                                                                                                                                 ®  Cu prima navă de salvare


                                                                                                                                                                                                     în  „insulele  morţii“



                                                                                                                                                                                                 H  Curier,  Atlas
        ANUL  XXII.   Nr.  4955                                              SIMBATA  12  DECEMBRIE  1970                                                     4 PAGINI  -   30  BANI



                                                                                                                                 Încheierea v iz it e i preşedintelui comma




                                                                                                                                 HE SEAT AL  REPUBLICII  SOCIALISEE  ROMANIA,



                                                                                                                                                 NICOLAE  CEAUŞESCU,  ÍN  MAROC



                                                                                                                                    Plecarea  din  Marrakech                                 care  deschide  noi  perspective   puns  cu   căldură  aplauzelor
                                                                                                                                                                                                                           mulţimii,  a  strîns  miinile  a
                                                                                                                                                                                             colaborării  pe  multiple  pla­
                                                                                                                                                                                             nuri  dintre  cele  două  ţâri.   numeroşi  cetăţeni
                                                                                                                                                                                             Şeful  statului  român  a  râs-              (Agerpres)
                                                                                                                                   Vineri  dimineaţa,  s-a   în­  Maroc  se  salută  călduros  cu
                                                                                                                                 cheiat  vizita  în  Maroc  a  pre­  cei  aflaţi  pe  aeroport
                                                                                                                                 şedintelui  Consiliului  de  Stat   La  ora  8,00,  ora  locală,  nava
                                                                                                                                 al  Republicii  Socialiste  Româ­  aeriană  prezidenţială   deco­
                                                                                                                                 nia.  Nicolae  Ceauşescu.     lează,  fiind  escortată  pină  la   Comunicat comun
                                                                                                                                   Aeroportul   Menara   din   frontieră  de  avioane  cu  reac­
                                                                                                                                 Marrakech  —  oraşul  care  i-a   ţie  ale  forţelor  armate  maro­
                                                                                                                                 rezervat  şefului  statului  ro­  cane
                                                                                                                                 mân  o   primire  de  neuitat,   Vizita  Sn  Maroc  a  preşedin­
                                                                                                                                 zeci  de  mii  de  oameni  aplau-   telui  Consiliului  de  Stat  al   româno - marocan
                                                                                                                                 dînd  şi  salulînd  cu  entuziasm   Republicii  Socialiste  România,
                                                                                                                                 şi   căldură  pe  preşedintele   Nicolae  Ceauşescu,  s-a   în­
                                                                                                                                 Nicolae  Ceauşescu  —  este  do­  cheiat  cu  deplin  succes  Con­
                                                                                                                                 minat  de  aceeaşi  atmosferă   vorbirile  cu  Maiestatea   Sa   La  invitaţia  Maiestăţii  Sale   Driss  Slaoui,  director  ge­
                                                                                                                                 sărbătorească                 regele   Hassan   al   II-lea,   Hassan  II,  regele  Marocului,   neral  al  Cabinetului   regal,
                                                                                                                                   In  adierea  vînlului.  flutură   purtate   intr-o   atmosferă   pieşedintele   Consiliului   de   dr  Ahmed  Larakî,  prim-mi-
                       Aspect  de  Ia  saîa  de  comanda  termicà  a  Termocentralei  Paroşeni.          Foto  :  V.  ONOIU      drapelele  române  şi  maroca­  cordială,   intr-un   spirit   de   Stat  al  Republicii  Socialiste   nistru,  dr.  Youssef  Bel  Ab­
                                                                                                                                 ne.  Se  află  pe  aeroport,  pen­  înţelegere  .  reciprocă,   docu­  România.  Nicolae  Ceauşescu,   bes,  ministrul  afacerilor  ex­
                                                                                                                                 tru  a-şi  lua  rămas  bun  de  la   mentul  semnat  privind  dez­  a  făcut  o  vizită  oficială  în   terne,  Mohamed  Bahnini,  mi­
                                                                                                                                 înaltul  oaspete,  membrii  Co­  voltarea  colaborării  economi­  Regatul  Maroc,  între  7  şi  II   nistru  al  apărării  şi  secretar
                                       întreaga  activifafe economică-desfăşurată  intensiv,                                     mitetului  de  onoRre  pus  la   ce  şi  comerciale  între   cele   decembrie  1970       general  al  guvernului,  şi  Has­
             Cu  planul                                                                                                          dispoziţia  sa  de  regele  Has­  două  ţâri,  Intîlnirea  cu  mem­  înalţii  oaspeţi  români  au  vi­  san  Karrat,  ambasadorul  Re­
                                                                                                                                                                                               In  cursul  şederii  în  Maroc,
                                                                                                                                                               brii  Camerei  Reprezentanţi­
                                                                                                                                 san  al  II-Iea  şi  care  l-au  în­
                                                                                                                                                                                                                                            Republica
                                                                                                                                                                                                                           gatului  Maroc  în
                                                                                                                                                               lor,  vizita  in  întreprinderi  e­
                                                   la  cotele  înaltei  exigenţe  calitative                                     soţit  in  vizita  prin  tară  :  Hadj   conomice  şi  la  obiective  so-   zitat  întreprinderi  cu  carac­  Socialistă  România.
                                                                                                                                 Ahmed  Balafrej,  ministru,  re­
                                                                                                                                                                                             ter  economic,  monumente  is­
                                                                                                                                                                                                                             Cei  doi  şeii  de  stat  au  «-
                                                                                                                                                               cial-cuîturale.  ca  şi  manifes­
                 anual                                                                                                           prezentant  personal  al  suve­  dură   de   o   deosebită  căl­  din   Rabat,   Casablanca   şl   fectuat  un  larg  schimb  de  ve­
                                                                                                                                                                                             torice  şi  aşezăminte  culturale
                                                                                                                                                      Yous-
                                                                                                                                          Marocului,
                                                                                                                                 ranului
                                                                                                                                                               tările
                                                                                                                                                                                                                                    privire  1b  relaţiile
                                                                                                                                                                                                                           deri  cu
                                                                                                                                 sef
                                                                                                                                                                          cordialitate
                                                                                                                                                                                       ale
                                                                                                                                                                      şi
                                                                                                                                      Bel  Abbes,
                                                                                                                                                   ministrul
                                                                                                                                                                                                              cunoştinţă
                                                                                                                                                                                             Marrakech,  luînd
                                                                     formor   PE  OBIECTIVE -                                    afacerilor  externe,  Mustapha   populaţiei   Marrakechului  au   de   realizările   obţinute   de   dintre   Republica   Socialistă
                                                                                                                                                                         Rabatului,
                                                                                                                                                                                    Casa-
                                                                                                                                                                                                                           România  şi  Regatul  Maroc  şi
                                                                                                                                                               blancâi,
                                                                                                                                 Farres,  secretar  de  stat
                                                                                                                                                         al
             îndeplinit                                                                                                          planului,  Driss   Benouna,  se­  scos   în   mod   clar   Sn  e­  Maroc  pe  calea  progresului  e-   la  principalele  probleme  in­
                                                                                                                                                                                                                           ternaţionale
                                                                                                                                                                                             conomîc  şi  social-cultural
                                                                                                                                                               videnţă  bunele  raporturi  ro-
                                                                                                                                 iful  protocolului  regal  şi
                                                                                                                                                         al
                                                                                                                                                                                              Preşedintele Nicolae Ceauşescu
                                                                                                                                                                                                                             Cu  acest  prilej,  părţile  au
                                                                                                                                             Hassan  Karrat,
                                                                                                                                                               mună  de  a  extinde  colabora­
                                                                                                                                                         în
                                                                                                                                 ambasadorul
                                                                                                                                              Marocului
          Mina Paroşeni                                                                    \\  EXECUTARE*                       cancelariei,   Mohamed  Dadili,   mâno-marocane,  dorinţa   co­  a  fost  oaspetele  Camerei  Re-   relevat  evoluţia  fericită  a  ra­
                                                                                                                                                                                             piezentanţilor  şi  a
                                                                                                                                                                                                                »oştit  o
                                                                                                                                                                                                                           porturilor  dintre  România  şi
                                                                                                                                 România,
                                                                                                                                                               rea  pe  multiple  planuri  între
                                                                                                                                 guvernator  la  Ministerul  de   Regatul  Marocului  şi  Repu­  cuvintare  în   faţa   acestei   Maroc  şi  au  subliniat  că  a­
           Pentru  minerii  de  la  P aro­                                                                                                                     blica  Socialistă  România.   înalte  instanţe              ceasta  corespunde  inteieselor
         şeni.  ultimul  an  al  clncbia-                                                                                        Interne.                                                     In  timpul  vizitei,  pi'eşedin-   celor  două  târî,  cauzei  păcii
         liilut  se  rem arca  prlntr-o  ln-                                                                                      Sînt,  de  asemenea,  prezen­  Reflectind   aceste  realităţi,   tele  Consiliului  de  Stat  şi  per­
         luzie  masivA  dc  tehnica  mo*                                        M IÏIIL 0 R                                      te  oficialităţile  locale  în  frun­  dorinţa  celor  două  ţâri  de  a                  şi  înţelegerii   internaţionale.
         dernâ  In  adlncuri.  Aici au  Iu*                                                                                                                                                  sonalităţile  care  l-au  însoţit   Ele  au  subliniat,  de  asemenea,
         crat  cu  rezultate  valoroase  5                                                                                       te  cu  guvernatorul  provinciei,   acţiona  pentru  adîncirea  legă­  s-au  bucurat  pi'etutindeni  de   rolul   pozitiv  al  contactelor
         combine  dc  abataj  Iar  la  Iu*                                                                                      Mohammed  Demnati,  şi  paşa   turilor  de  sinceră  prietenie,   o  primire  călduroasă,  expre­
         crArtle  dc  deschideri  $1  pre­                                                        nu  a  fost  suficientă  prelungi­  oraşului.  Jîlali  Chajaî.  în  folosul  ambelor  popoare,                           stabilite  în  ultimii  ani  între
         gătiri  s-a  utilizat  o  combină   Pentru  creşterea  în   ritm   luni  s-au  predat  3B  de  obiec­                                                                               sie  a  sentimentelor  de  piiete-   personalităţi  guvernamentale
         caro  a  permis  obţinerea  unor   susţinut  şi  perfecţionarea  for­  tive.  8  sînt în recepţie,  cele­  rea  termenului  de  punere  în   Preşedintele  Ceauşescu  tre­  al  cauzei  păcii  şi  progresului,   nie  dintre  cele  două  ţări  şi   din  cele  două  ţâri  şi  au  apre­
         viteze   sporite  de  avansare.   ţelor  de  producţie,   formarea   lalte  26  —  conform  asigură­  funcţiune  a  obiectivelor  sca­  ce  in  revistă  garda  de  onoa­  comunicatul   comun  demon­  popoare
         Tot  aici,  pentru  prima  oară                                                          dente  în  acest  an,  conducerea                           strează  în  mod  limpede  -  că                             ciat  că  acordurile  bilaterale
         in  Valea  Jiului,  s-a  experi­  unei  puternice  baze  tehnico-   rilor  date  de  conducerea  şan­                   re,  care  prezintă  onorul.                                  Intre  preşedintele  Consiliu­  încheiate  favorizează  extinde­
         m entat  şl  sc  utilizează   cu   materiale  statul  alocă  an  de   tierului  —  urinează  să   fie   şantierului  a  crezut  de  cu­  Se  intonează  imnurile   de   vizita  şefului  statului  român   lui  de  Stat  al  Republicii  So­  rea  şi  diversificarea  relaţiilor
         succes  un  complex  m ecanizat   an  importante  fonduri  de  in­  puse  în  funcţiune  în  zilele  ca­  viinţă  să  atace  lucrări  noi.   stat  ale  celor  două  ţâri  a  deschis  o  nouă  etapă   în   cialiste   România,   Nicolae
         de  susţinere  şl  tăiere  a  căr­                         re  au  mai  rămas  pînâ  la  fi­  ampliiicînd  astfel  atit   volu­                       relaţiile  dintre  popoarele   şi                           româno-marocane.
         bunelui,  cu  ajutorul  căruia  se   vestiţii.  Pentru  realizarea  lor                                                  Şeful   statului  romăn   şi                               Ceauşescu,  şi  Maiestatea  Sa   Preşedintele  Consiliului  de
         ob|lu  randam ente  dc  20-36  to­  în  condiţîuni  optime,  Sn  ex­  nele  anului  Prin  urmare,  rea­  mul  cît  şi  durata  imobiliză­  persoanele  oficiale  care  l-au   ţările  noastre.  Hassan  IT,  regele  Marocului,
         ne  de  cărbune  pc  post.   punerea  tovarăşului  Nicolae   lizări  cu  totul  nesatîsfâcâtoa-   rilor  de   fonduri.   Această                                                    au  avut  loc  convorbiri  oficia­  Stat  al  Republicii   Socialiste
           Datorită   acestor   factori,                            re,  practici  şi  metode  Sn  con­  „metodă"  de  lucru  este  cit   însoţit  în  timpul  vizitei   in   (Agerpres)                                   România,  Nicolae  Ceauşescu,
         productivitatea  muncii  pe  ex­  Ceauşescu  la  şedinţa  Comite­                                                                                                                   le,  care  s-au  desfăşurat  într-o   şi  Maiestatea  Sa  Hassan   II,
         ploatare  se  ridică  la  aproape   tului  Executiv   al  C.  C.  al   tradicţie  cu  cerinţele  impuse   se  poate  de  dăunătoare  pen­                                           atmosferă  de  cordialitate,  în
         2  tone  de  cărbune  pc  post,  cu   P.C.R.  si  a  guvernului  din  25   în  etapa  actuală  Sn  sectorul   tru  economia  naţională,  ea   Sosirea  în  Capitală                 sp»V»tul  stimei  şi  respectului   regele  Marocului,  s-au   pro­
         mai  hine  de  2S0  kg  in  plus  fa­                      de  investiţii  Cum   justifică   afectînd  simţitor  eficienţa  in­                                                                                   nunţat  pentru   intensificarea
         lă  tic  prevederi,  ceea  ce  a   noiembrie  ac.  se  insistă   în                                                                                                                 reciproc                      schimburilor  comerciale  şi  a
         determ inat  ca  volumul  absolut   mod  deosebit  asupra  necesi­  factorii  răspunzători   această   vestiţiilor.                                                                   La  convorbiri  au  partici­
         al  extracţiei  să  fie  in  acest   tăţii  lichidării   neajunsurilor   situaţie ?        Conducerea  de  partid  şi  de   Preşedintele  Consiliului  de   nescu,  Mihai  Marinescu,  vice­  pat  :              cooperării  economice  şi  tehni­
         an  mai  mare  cu  peste  70  la                                                                                                                                                                                  ce  pe  baze  reciproc  avanta­
         sută  fafă  dc  anul  trecut.  care  se  manifestă  în  dome­  —  Obiectivele  al  căror  ter­  stat  a  trasat  ca  sarcină  con­  Stat  al  Republicii  Socialiste   preşedinţi  ai  Marii  Adunări   din  pa»tea  română   joase.  S-a  convenit  să  se  în­
          Pc  baza  acestor  realizări,  co­  niul  investiţiilor,  trasîndu-se   men  de  punere  în  funcţiune   centrarea  forţelor  de  produc­  România,  Nicolae  Ceauşescu,   Naţionale,  membri  ai  Consi­  Ion  Pâţan,  vicepreşedinte  al   treprindă  măsurile   necesare
         lectivul  minei  Paroşeni   ra­  sarcina  concentrării  fonduri­  a  fost  aininat  pentru   anul   ţie  în  vederea  terminării  cit   s-a  înapoiat  vineri   dupâ-a-   liului  de  Stat  şi  ai  guvernu­  Consiliului  de  Miniştri,  Cor­
         portează  cu  20  dc  zile  înainte   lor.  a  forţei  de  muncă  şi  uti­  1971  nu  au  avut   asigurate   mai  rapide  a  lucrărilor.   Dar   miazâ  din  Maroc,  unde  a  fâ-   lui,  conducători  de  instituţii   pentru  concretizarea,  de  că­
         dc  term en  îndeplinirea  pre­                                                                                                                      centrale  şi  organizaţii   ob­  neliu  Mânescu,  ministrul  afa-   tre  instituţiile  corespunzătoa­
         vederilor  dc  plan  pc  ultimul   lajelor  la  un  număr  restrîns   condiţiile  de  execuţie  —  ne   la  investiţiile   miniere   din   cut  o  vizită  oficială  la  invita­    cerilo»  externe,  Bujor  Almâ­  re  ale  celor  două  târî,  a  unor
         an  al  cincinalului.  Pină  la  31   de  obiective  pentru  accelera­  spune  tovarăşul  Virgil  Teo-   Valea  Jiului  se  menţine  totuşi   ţia  Maiestăţii  Sale  Hassan  al   şteşti  şan,  ministrul  industriei  mi­
         decembrie,  ci  slut  hotărt|i  să   rea  execuţiei  şi  scurtarea  ter­  dorescu.   inginer   şef   la  vechea  practică  a  dispersării   II-lea,  regele  Marocului.                                           acţiuni  de  cooperare  in  indus-
         acumuleze  peste  sarcinile  n-   menelor  de  punere  în  func­                                                                                       Erau,  de  asemenea,  prezenţi   niere  şi  geologiei,  şi   Vasile
         nuale  n  producţie  suplim enta­                          T.C.M.M,  Valea  Jiului.  Bene­  potenţialului  productiv  la  o   Şeful  stalului  român  a  fost   însărcinatul  cu  afaceri  ad-in­  Mii-cea,  ambasadorul  Republi­
         ră  dc  28 000  tone  dc  cărbune.  ţiune  a  tuturor  capacităţilor   ficiarul  lor,  Centrala  cărbu­  puzderie  întreagă  de  lucrări   însoţit  de  Ion  Pâţan,  vicepre­  terim  al  Regatului  Maroc  în   cii   Socialiste   România   în
                           ________i  productive.                   nelui  Petroşani,  nu  ne-a  pus   Efectul  negativ  iese  la  supra­  şedinte  al  Consiliului  de  Mi­  România.   Mohamed  Bisbis,   Maroc.          (Continuai   In . pag.  a  4-a)
                                        In  judeţul  nostru,  deşi  s-au   la  dispoziţie  utilajele,  unele   faţă  în  mod  clar  chiar  dîn   niştri,  Corneliu  Mânescu,  mi­  şefi  ai  misiunilor  diplomatice   din  partea  marocană  ■
                                      obţinut  din  acest  punct  de   amplasamente   şi   documen­  bilanţul   constructorilor   la   nistrul  afacerilor  externe,  Bu­  acreditaţi  la  Bucureşti  şi  alt»
                                      vedere  unele  rezultate  bune,   taţii-  Pentru  a  ne  putea  rea­  siîrşitul  celor  11  luni  ale  a­  jor  Almâşan,  ministrul  indus­  membri  ai  corpului  diploma­
            Pagina  a  ll-a           mai  sînt  încă  multe  probleme   liza  planul  la  producţia   de   nului.              triei   miniere  şi   geologiei,   tic. Pentru  a  saluta  pe  tovară­  Adunarea  6enerală a  Academiei
                                      de  rezolvat,  în  special  la  lu­
                                                                    construcţii-montaj,
                                                                                       am  diri­
                                                                                                    Este  adevărat  că  investiţii­
                                                                                                                                precum  şi  de  consilieri  şi  ex­
                                      crările  miniere  de  suprafaţă   jat  forţele  la  lucrările  în  con­  le  miniere  de  suprafaţă  sîat   perţi       şul  Nicolae  Ceauşescu,   pe
                                      Anul  acesta  de  exemplu,  la   tinuare.  iar  acolo  unde  bene­  în  general  multe  la   număr,   La  sosire,  pe   aeroportul   aeroport  a  venit  în  întîmpi-
          Ritmuri                     exploatările  miniere  din  Va­  ficiarul  ne-a  creat   condiţii,   iar  valoarea  unui  obiectiv  în   Bâneasa   din   Capitală   e­  nare  un  mare  număr  de  lo­  de  Ştiinţe  Sociale  şi  Politice
                                                                    am  atacat  lucrări  noi.
                                      lea  Jiului  nu  fost  planificate
                                                                                                  puţine  cazuri  depăşeşte  5  mi­
                                                                                                                                                              cuitori  ai  Capitalei.
                                                                                                                                                                                   Mulţi­
                                                                                                                                rau  prezenţi  tovarăşii  Emil
                                      să  intre  în  funcţiune  114  o-
                                                                      —  La  eîle  obiective  de  in­
                                                                                                                                                                        ovaţionat  îndelung
                                      bieclive  de  investiţii,   multe   vestiţii  aţi  lucrat  în  acest  an?  lioane  de  lei.  De  asemenea,   Bodnaraş,   Paul  Niculescu-   mea  a   Partidul   Comunist   |   In  zilele  de  10-11  decembrie   spune :  „Participanţii  la  Adu-
                                                                                                  ele  trebuie  executate  în  strîn-
                                                                                                                                                              pentru
                                                                                                                                Miz.il.  Gheorghe  Pană,  Gheor-
                                      din  ele  cu  termene  expirate   concomitent  la  toate.  La  ora   sâ  corelare  cu  investiţiile  din   ghe   Râdulescu,   Virgil  Tro-   Român   şi   Comitetul   său   ac.,  a  avut  loc  Adunarea  Ge­  naiea  Generală  a  Academiei
                                                                      —  145,  dar  nu  am  Jucral
                                                                                                                                                                                             nerală  a  Academiei  de  Ştiin­
                                                                                                                                                                                                                           de  Ştiinţe  Sociale  şi  Politice
                                      în  anii  anteriori.  Ca  urmare
                                                                                                  subteran  şi  cu  posibilităţile
                                                                                                                                                                                 entuziast
                                                                                                                                                              Central,  scandînd
                                                                                                                                 fin,
                                                                                                                                      Ilie
          hune-                       a  unor  deficienţe  în  activita­  actuală  avem  dispersate  for­  oferite  de  procesul  de  extrac­  Berghianu.   Vendeţ,   Maxim   „Ceauşescu-P.C R.'\  Prin  ura-   ţe  Sociale  şi  Politice  a  Repu­  a  Republicii  Socialiste  Româ­
                                                                                                                                              Florian
                                                                                                                                                        Dâ-
                                                                                                                                                                                             blicii  Socialiste  România  La
                                                                                                                                                                                                                           nia.  întrunită  în  zilele  de  10
                                      tea  beneficiarului  —  Centra­
                                                                                                  ţie.  Dar  aceasta  nu  înseamnă
                                                                                                                                                              ie  şi  aplauze,  cei  prezenţi  îşi
                                                                    ţele  la  un  număr  de  aproxi­
                                      la  cărbunelui dîn Petroşani  —  mativ  50  obiective.      că  nu  se  pot  înlătura  nea­  nâlache.  Constantin  Drâgan,   exprimau  stima  şi  pi-eţuirea   oidinea  de  zi  a  Adunării  Ge-   şi  11  decembrie  1970,  exprimă
                                                                                                                                Emil  Drăgânescu.  Manea  Mâ­
                                      şi  a  constructorului  —  şantie­  ve.  pentru  care  numai  în  a­  junsurile  care   se  manifestă  nescu.  Dumitru  Popa.  Dumi­  ce  o  poartă  activităţii  labo­  î  nerale  s-au  aflat  prezentarea   sentimentele   lor  de  adîncă
                                                                             din  145  de  obiecti­
                                                                      Deci,
                                                                                                                                                                                                                           gratitudine  faţă  de  Partidul
                                                                                                                                                                                             Dâiiî  de  seamă  asupra  acti­
                                                                                                                                                              rioase  a  conducătorului  par­
                                                                                                                                tru
                                                                                                                                      Popescu,  Leonte  Râulu,
                                                                                                              A.  MOLDOVAN
          dorene                      rul  T.C.M.M.  Valea  Jiului.  42   cest  an  s-nu  cheltuit  peste  35                   cu.  Ştefan  Voîtec,  losif  Banc,   tidului  şi  statului  nostru,  sa­  anului   Academiei  în  cursul   Comunist   Român,  fată   de
                                                                                                                                                                                             vităţii
                                                                                                                                Gheorghe  Stoica.  Vasilc  VII-
                                                                                                                                                                                                     curent,  precum
                                      de  obiective  nu  au  condiţii  de
                                                                                                                                                                                                                     şi
                                                                                                                                                                                                                           Dumneavoastră personal,  iubi­
                                                                                                                                                                        faţă  de  rezultatele
                                                                                                                                                              tisfacţia
                                                                    milioane  leî,  107  fiind  în  di­
                                      execuţie
                                                          punerea
                                                integrală,
                                                                    ferite  stadii  de  execuţie,  imo­  (Conjlimjor  ‘io '.pbg  a. J  o)  Miron  Constantinescu.  Mihai   fructuoase  ale  vizite»  oficiale   dezbaterea  şi  adoptaiea  Pro-   te tova» âşe Nicolae  Ceauşescu,
                                                                                                                                                                                            giamului  de
                                                                                                                                                                                                           activitate  pe
                                                                                                                                                                                                                           pentru  atenţia  permanentă  pe
                                      lor  in  funcţiune  fiind  »eeşa-   bilizează  importante  fonduri                        Dalea,  Mihai  Gere,  Ion  loni-   făcute  de   tovarăşul  Nicolae   anul  1971  şi  a  Planului  uni­  caie  o   acordaţi   propăşirii
                                      lonatâ  pentru  1971.  In   11  băneşti.  Socotind  probabil  că                          tâ,  Vasile  Patilinet.  Ion  Stă-  Ceauşescu  în   Maioc,  vizită  tar  de  cercetaie  pentru  pe­  ştiinţei  şi  culturii  din   tara
                                                                                                                                                                                            rioada  1971-1975  în  domeniul   noastiâ,   pentru   orientarea
                                                                                                                                                                                            ştiinţelor  sociale  şi  politice.  clarvăzătoare  şi  larga   per­
                                                                                                                                                                                              Daiea  de  seamă  asupra  ac­  spectivă   deschisă  ştiinţelor
                                                                                                                                                                                             tivităţii  desfăşurate  de  Aca­
                                                                                                                                                                                                                           sociale  şi  politice,  pe  linia
                    D ES PR E  C A U ZELE  N ER EA LIZA R II  EFEC T IV ELO R                                                                                                               demia  de  Ştiinţe  Sociale   şi   creşterii   aportului  lor   la
                                                                                                                                                                                                                           progresul
                                                                                                                                                                                            Politice  în  perioada  februa-
                                                                                                                                                                                                                                     material  şi  spiri­
                                                                                                                                                                                             rie-deceinbrie  1970  şi  asupra
                                                                                                                                                                                             proiectelor   de  plan  a  fost   tual  al  României  socialiste
                                                                                                                                                                                                                            Un  obiectiv  de  seamă  —  se
                                                                                                                                                                                            prezentată  de  prof  univ.  Mi­  arată  in  continuare  în  tele-
                               D E  A N IM A LE  LA   C .A.P.  S ĂLAŞ U   D E  SUS                                                                                                          ron  Constantinescu,  preşedin­  giamă  —  urmărit  în  procesul
                                                                                                                                                                                            tele  Academiei.
                                                                                                                                                                                                                               elaborare  a  documente­
                                                                                                                                                                                                                           de
                                                                                                                                                                                                                     în
                                                                                                                                                                                              Au  avut  Ioc  dezbateri
                                                                                                                                                                                                                           lor  adoptate  de  Adunarea  Ge­
                                                                                                                                                                                            cadrul   secţiilor  Academiei,   nerală  a  fost  ca  acestea  să
                                                                                                                                                                                            după  care.  în  şedinţa  plenară,   lefleele   cit   mai   cores­
                                                                                                                                                                                      nici
                                                                                                                                                              Unitatea  nu  a  asigurat
                                                                                                                                niri,  pină  la  începutul  acestei
         Dacă  s-ar  întocmi  o  situaţie   mînd  că  „mortalităţile   sînt   şedintele  C A P ,   Petru  lancu.   zootehnie,  dar  de  fiecare  dată   luni  nu  s-au  obţinut  nici  60  de   măcar  o  tonă  de  siloz  din  cele   pieşedinţîi  secţiilor  au  expus   punzător   sarcinile   trasate
                                                                                                  preşedintele  Îmi  spunea  „des-
        a  pierderilor  dc  animale  prin   prea  exagerate,  dar  nu   ştim   a  venit  să  vadă  cum  merg  tre­  curcâ-te,  ca  de  aia  eşti  bri­  viţei  (?).  Ncrealizarea  Indicelui   250  tone  planificate,  iar  la  fl-   Adună» i i   Generale  concluzi­  de  Congiesul  al  X-lea  al  Par­
        mortalităţi,  cu  siguranţă  coo­  cum  să  le  dăm  dc  cap".  Pri­  burile  în  cadrul  fermei,  cum   gadier"  —  ne-a  relatat  Ambro­  de  natalitate  planificat  şi  hrâ-   nuri  există  un  minus  de  circa   ile  caie  s-au  desprins   din   tidului  Comunist  Român   şi
        perativa  agricolă  din  Sâlaşu  de   vind  situaţia  veniturilor  înca­  execută  îngrijitorii  programul   zie  Faur.  E  de  la  sine  înţeles   ntrea  necorespunzătoare  a  va­  25  de  tone.  Aşadar,   hrânirea   discuţii.  indicaţiile  preţioase  date  de
        Sus  s-ar  situa  pe  unul  din  pri­  sate  de  la  ferma  de  animale,   de  lucru.    că  o  astfel  de   optică,   de-a   cilor  cu  lapte  au  dus  la  înre­  animalelor  este  de  pe   acum   Adunarea  Generală  a  adop­  Dumneavoastră   De  aseme­
        mele  locuri.  In  favoarea  afir­  interlocutorul   ne-a   prezentat   Clteva  aspecte  vin  să  confir­  dreptul  condamnabilă,  nu   sc   gistrarea  unor  restanţe  Îngrijo­  pusă  sub  semnul  întrebării.  Să   tat  Programul  de  activitate   nea,  am  fost  şi  sintem   în
        maţiei  pledează  faptul  că.  nu­  două  cifre  care,  de  fapt,  as­  me  cele  relatate  Seara,   etnd   iwale  solda  decit  cu  pagube   rătoare  faţă  de  fondul  dc  stat.   nu  mai  amintim  că  nici  Îngri­  pe  anul  1971  şi  Planul  unitar   permanenţă  preocupaţi  să  a-
        mai  In  ultimii  doi  ani,  la  ca­  cund  persistenţa  unor  neajun­  am  vizitat  unitatea,  In  afară   irecuperabile  pentru  unitate.  Din  cantitatea  de  86 000  I  lap­  jitorii  nu  stnt  cltuşi  de  puţin   de  ec»x*elare  pentru  perioada   sigurâm  un  astfel  de  conţinut
        pitolul  mortalităţi  s-au  înregis­  suri  intolerabile.   Despre   ce   de  brigadierul  zootehnic,  ni­  Evident,  nu  este  oare  o  pier­  te  contractat  nu  s-au   livrat   cointeresaţi  să  obţină  produc­  1971-1975  în  domeniul  ştiin­  al  cercetări»  care  să  răspundă
        trat  nu  mai  puţin  de  210   cazuri   este  vorba  ?  Faţă  de   280 490   meni  din  conducerea  C.A.P.  nu   dere  cînd  se  menţin  In  efectiv   nici  40 000  1.  Producţia  marfă   ţii  superioare  şl  că  nu  3-a  fă­  ţelor  sociale  şi  politice,  fâ-   cerinţelor  actuale  şi  de  per­
        la  bovine  şi  aproape  300  la   lei  venituri  stabilite  a  se  rea­  era  la  grajduri.  Unul  din  adă­  18  vaci  îmbătrînile.  care   de   se  situează  undeva,  In  medic,   cut  lotizarea   animalelor   în   cînd,  totodată,  propuneri  pen­  spectivă  ale  dezvoltării  eco­
        ovine.  Ca  urmare,  an  de  an,   liza  din  zootehnie,  unitatea  a   posturi  —  cel  pentru  viţei  —   2-3  ani  se  tot  reformează,  dar   sub  0.5  1  pe  zl  şi  pe  cap  de   vederea   hrănlrii  lor  diferen­  tru   imbunâlăţiiea  acestora,   nomie»  şi  culturii  naţionale.
        realizarea  efectivelor  şi  a  ve­  încasat  260 000  Ici  In  realitate,   nu  avea  nici  un  fel  de  lumină   nu  se  pot  scoate  din  efectiv   vacă  furajată.  In   asemenea   ţiate.  astfel  incit  ele  să  coiespundâ
        niturilor  planificate  a  se  ob­  insă,  din  vlnzarea   produselor   (deşi  instalaţia  c  făcută   de               condiţii  se  poate  vorbi  de  ren­  In  faţa  acestor   neajunsuri,   cît  mai  bine  cerinţelor  dez­  Participanţii   la   Adunarea
        ţine  din  sectorul  zootehnic  au   animaliere  s-au  obţinut  numai   clţiva  ani,  lipsesc  doar  stîlpiî   din  cauză  că  nu  se  realizează   tabilitate,  de  o  activitate  cit  de   greu  de  explicat  de  altic),  In­  voltării  gîndii’ii  social-politî-   Generală  —  se  spune  în  în­
        fost  serios  afectate.       207 000  lei.  diferenţa  de  53 000   pentru  introducerea  curentului   numărul  de  animale  planificat?   cît  satisfăcătoare  în   sectorul      ce  din  ţa»a  noastiâ.  în  strînsâ   cheierea  telegramei  —  vă  a-
                                      Ici  reprezentind-o  despăgubiri­  electric  —  ne  preciza  brigadie­  Dar  faptul  că,  din  aceeaşi  cau­            ginerul  Nicolae  Moldovan,  ca­                             siguiâ  pe  Dumneavoastră,  e­
         In  loc  să  se  ia  măsuri  ener­  le  ADAS   pentru   mortali­  rul).  Oricind,  peste  noapte,  a­  ză.  20  de  viţei  îngrăşaţi  —  ca­  zootehnic ?  Pentru  oricine,  răs­  drele  tehnice  veterinare  care   concoidanţă   cu   exigenţele   minent  conducător  al  parti­
        gice  pentru  a  pune  capăt  unei   tăţi  (!).  Intr-o  asemenea  situa­  colo  poate  surveni  un  caz  de   re  trebuiau  livraţi  în  luna  sep­  punsul  la  întrebare  nu  poale   răspund  de  cooperativa  agri­  construcţiei  socialiste,  cu  Di­  dului  şl  statului  nost» u.   că
        asemenea  situaţii   alarmante,   ţie  se  pune  întrebarea  :  nu  se   mortalitate,  fără  ca  cineva  să   tembrie  —  necesită  mari  chel­  fi  decit  negativ.  colă  din  Sâlaşu  de  Sus,  pre­  rectivele  progiamului  elabo-   vor   munci  cu  devotament
        mortalităţile  au  ajuns  şi  (n  a­  face  oare  nimeni  vinovat   de   aibă  cunoştinţă  de  el  pină  în               Era  de  aşteptat  ca  organi­  cum  şl  specialiştii  de  la  Direc­  iat  de  Congresul  a)  X-!ea  al   pentru  îndepliniiea  sarcinilor
        cest  an  la  proporţii  îngrijoră­  aceste  pierderi  ?    dimineaţa  următoare.  Adăpos­  tuieli  suplimentare  pentru  În­  zaţia  de  partid  (secretar  Ana   ţia  agricolă  judeţeană,  care  se   P.C.R.    de  onoaie  ce  le-au  fost  în-
        toare.  pină  la  20   noiembrie                            tul  pentru  vacile  cu  lapte  nu   treţinere  nu  constituie  nici  el   Miron)  şi  consiliul  de  condu­  ocupă  de  activitatea  sectorului   Cuvîntul  de  încheieie   a   rredinţate,  că  vor  întîmpina
        pierzindu-se  din  efectiv  58  de   „In  condiţiile   cînd  nimeni   era  pregătit  în  vederea  iernă-   o  dovadă  a  lipsei  de  interes  şi   cere  să  analizeze  temeinic  cau­  zootehnic   rămin   nepăsători.   fost  rostit  de  tovarăşul  Paul   semicentenarul  Pailidului  Co­
        bovine  şi  150  de  ovine.  Conse­  din  conducerea   cooperative»   rii,  multe  geamuri  fiind  sparte   răspundere  faţă  de  soarta  pro­  zele  rezultatelor  total  nemulţu­  Cele  prezentate  denotă  că  sînt   Nîculescu-Mizil,  membru   al   munist  Român,  glorios  jubileu
        cinţa?  Minusul  faţă  de  preve­  nu-şi  da  interesul  pentru  buna   şi  neînlocuite.   Sub   privirile   ducţiei  animaliere?  mitoare  şl  să  Intervină  cu  mă­  suficiente  motive  de  Îngrijora­  Comitetului  F,xeculiv,  al  Pre­  al  întregului  nostru  popor,  cu
        derile  planului  anual  este  de   organizare  şi  desfăşurare  a  ac­                    Desigur,  au  existat  condiţii   suri  eficiente  in  vederea   re­  re  1n  legătură  cu  situaţia   în   zidiului   Permanent,  secreta»-
        20  capete  la  bovine  şi  400  la   tivităţii  sectorului  zootehnic  —   îngăduitoare  ale  brigadierului   din  cele  mai  favorabile  ca  cele                                 al  CC  al  P.C.R.             realizări  demne  de  însemnă­
                                      remarcau  brigadierul  zootehnic   se  făcea  mulsul,   ignorîndu-se                      dresării  situaţiei  După  modul   care  se  găseşte  sectorul  zooteh­  Adunarea  Generală  a  Aca­  tatea  acestui  eveniment  şi  vor
        ovine  (!).                                                                               aproape  40  de  animale  să  poată   cum  s-a  pregătit  iernatul  ani­
                                      Ambrozie  Faur  şi  cooperatorul   unele  reguli  de  igienă  elemen­  fi  valorificate,  însă   indicele               nic  al  C.A.P.  Sălaşu  de  Sus.   demiei  de  Ştiinţe  Sociale   şi   milita  pentn»  sporirea  contri­
         In  legătură  cu  modul  de  rea­                          tare  ccmte  de  această  opera­                            malelor  se  desprinde  însă  con­                          Politice  a  adoptat  apoi  textul   buţiei  ştiinţelor  sociale  şi  po­
        lizare  a  indicatorilor  de  plan   Ion  Cinda  —  este  şi  firesc  să   ţiune.         de  natalitate  se  află  sub  limi­  cluzia  că  deficienţele  se  vor   Intervenţia  nelntîrziată  cu  mă­  unei  telegrame  adresate  tova­  litice  la  ope»a  de  făurire  a
        In  sectorul  -ootehnic,  contabi­  înregistrăm  pierderi  mari  prin                     ta  oricăror  posibilităţi  Ca  do­  amplifica  In  anul  următor.  De­  suri  energice  pentru  redresa­  răşului  Nicolae  Ceauşescu.  se­  societăţii  socialiste  multilate-
        lul  şef  al  cooperativei,  tovară­  mortalităţi  şi  o  producţie  to­  Am  sesizat  in  repetate  rîn-   vadă,  de  la  cele  peste  160  de   ficitul  din   balanţa   furajeră   rea  activităţii  este  mai   mult   cretar  general  al  Partidului   lal  dezvoltate  în  ţara  noas­
                                      tal  nesatisfăcătoare.  Putem  nu­
        şul  Antonie  Antal,  îşi  manifes­                         duri  conducerii   cooperativei   vaci  şi  jun '"ci  existente,  da­  este  dovada  cea  mal  grăitoare.  decit  necesară.  Comunist  Român,  în  care  se  tră“.
        ta  vădit  nemulţumirea,  afir-  măra  pe  degete  de  cite  ori  pre­  despre  neregulile  existente  în  torită  slabei  îngrK'fi  şi  hră-
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41