Page 36 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 36
MunWpi*!ül Dsve w
1AU H l ECTUBft PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
W Mari acţiuni de protesi
împotriva înscenării judi
ciare de la Burgos
H Prezente româneşti
* *
® Cu prima navă de salvare
în „insulele morţii“
H Curier, Atlas
ANUL XXII. Nr. 4955 SIMBATA 12 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Încheierea v iz it e i preşedintelui comma
HE SEAT AL REPUBLICII SOCIALISEE ROMANIA,
NICOLAE CEAUŞESCU, ÍN MAROC
Plecarea din Marrakech care deschide noi perspective puns cu căldură aplauzelor
mulţimii, a strîns miinile a
colaborării pe multiple pla
nuri dintre cele două ţâri. numeroşi cetăţeni
Şeful statului român a râs- (Agerpres)
Vineri dimineaţa, s-a în Maroc se salută călduros cu
cheiat vizita în Maroc a pre cei aflaţi pe aeroport
şedintelui Consiliului de Stat La ora 8,00, ora locală, nava
al Republicii Socialiste Româ aeriană prezidenţială deco
nia. Nicolae Ceauşescu. lează, fiind escortată pină la Comunicat comun
Aeroportul Menara din frontieră de avioane cu reac
Marrakech — oraşul care i-a ţie ale forţelor armate maro
rezervat şefului statului ro cane
mân o primire de neuitat, Vizita Sn Maroc a preşedin
zeci de mii de oameni aplau- telui Consiliului de Stat al româno - marocan
dînd şi salulînd cu entuziasm Republicii Socialiste România,
şi căldură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, s-a în
Nicolae Ceauşescu — este do cheiat cu deplin succes Con
minat de aceeaşi atmosferă vorbirile cu Maiestatea Sa La invitaţia Maiestăţii Sale Driss Slaoui, director ge
sărbătorească regele Hassan al II-lea, Hassan II, regele Marocului, neral al Cabinetului regal,
In adierea vînlului. flutură purtate intr-o atmosferă pieşedintele Consiliului de dr Ahmed Larakî, prim-mi-
Aspect de Ia saîa de comanda termicà a Termocentralei Paroşeni. Foto : V. ONOIU drapelele române şi maroca cordială, intr-un spirit de Stat al Republicii Socialiste nistru, dr. Youssef Bel Ab
ne. Se află pe aeroport, pen înţelegere . reciprocă, docu România. Nicolae Ceauşescu, bes, ministrul afacerilor ex
tru a-şi lua rămas bun de la mentul semnat privind dez a făcut o vizită oficială în terne, Mohamed Bahnini, mi
înaltul oaspete, membrii Co voltarea colaborării economi Regatul Maroc, între 7 şi II nistru al apărării şi secretar
întreaga activifafe economică-desfăşurată intensiv, mitetului de onoRre pus la ce şi comerciale între cele decembrie 1970 general al guvernului, şi Has
Cu planul dispoziţia sa de regele Has două ţâri, Intîlnirea cu mem înalţii oaspeţi români au vi san Karrat, ambasadorul Re
In cursul şederii în Maroc,
brii Camerei Reprezentanţi
san al II-Iea şi care l-au în
Republica
gatului Maroc în
lor, vizita in întreprinderi e
la cotele înaltei exigenţe calitative soţit in vizita prin tară : Hadj conomice şi la obiective so- zitat întreprinderi cu carac Socialistă România.
Ahmed Balafrej, ministru, re
ter economic, monumente is
Cei doi şeii de stat au «-
cial-cuîturale. ca şi manifes
anual prezentant personal al suve dură de o deosebită căl din Rabat, Casablanca şl fectuat un larg schimb de ve
torice şi aşezăminte culturale
Yous-
Marocului,
ranului
tările
privire 1b relaţiile
deri cu
sef
cordialitate
ale
şi
Bel Abbes,
ministrul
cunoştinţă
Marrakech, luînd
formor PE OBIECTIVE - afacerilor externe, Mustapha populaţiei Marrakechului au de realizările obţinute de dintre Republica Socialistă
Rabatului,
Casa-
România şi Regatul Maroc şi
blancâi,
Farres, secretar de stat
al
îndeplinit planului, Driss Benouna, se scos în mod clar Sn e Maroc pe calea progresului e- la principalele probleme in
ternaţionale
conomîc şi social-cultural
videnţă bunele raporturi ro-
iful protocolului regal şi
al
Preşedintele Nicolae Ceauşescu
Cu acest prilej, părţile au
Hassan Karrat,
mună de a extinde colabora
în
ambasadorul
Marocului
Mina Paroşeni \\ EXECUTARE* cancelariei, Mohamed Dadili, mâno-marocane, dorinţa co a fost oaspetele Camerei Re- relevat evoluţia fericită a ra
piezentanţilor şi a
»oştit o
porturilor dintre România şi
România,
rea pe multiple planuri între
guvernator la Ministerul de Regatul Marocului şi Repu cuvintare în faţa acestei Maroc şi au subliniat că a
Pentru minerii de la P aro blica Socialistă România. înalte instanţe ceasta corespunde inteieselor
şeni. ultimul an al clncbia- Interne. In timpul vizitei, pi'eşedin- celor două târî, cauzei păcii
liilut se rem arca prlntr-o ln- Sînt, de asemenea, prezen Reflectind aceste realităţi, tele Consiliului de Stat şi per
luzie masivA dc tehnica mo* M IÏIIL 0 R te oficialităţile locale în frun dorinţa celor două ţâri de a şi înţelegerii internaţionale.
dernâ In adlncuri. Aici au Iu* sonalităţile care l-au însoţit Ele au subliniat, de asemenea,
crat cu rezultate valoroase 5 te cu guvernatorul provinciei, acţiona pentru adîncirea legă s-au bucurat pi'etutindeni de rolul pozitiv al contactelor
combine dc abataj Iar la Iu* Mohammed Demnati, şi paşa turilor de sinceră prietenie, o primire călduroasă, expre
crArtle dc deschideri $1 pre nu a fost suficientă prelungi oraşului. Jîlali Chajaî. în folosul ambelor popoare, stabilite în ultimii ani între
gătiri s-a utilizat o combină Pentru creşterea în ritm luni s-au predat 3B de obiec sie a sentimentelor de piiete- personalităţi guvernamentale
caro a permis obţinerea unor susţinut şi perfecţionarea for tive. 8 sînt în recepţie, cele rea termenului de punere în Preşedintele Ceauşescu tre al cauzei păcii şi progresului, nie dintre cele două ţări şi din cele două ţâri şi au apre
viteze sporite de avansare. ţelor de producţie, formarea lalte 26 — conform asigură funcţiune a obiectivelor sca ce in revistă garda de onoa comunicatul comun demon popoare
Tot aici, pentru prima oară dente în acest an, conducerea strează în mod limpede - că ciat că acordurile bilaterale
in Valea Jiului, s-a experi unei puternice baze tehnico- rilor date de conducerea şan re, care prezintă onorul. Intre preşedintele Consiliu încheiate favorizează extinde
m entat şl sc utilizează cu materiale statul alocă an de tierului — urinează să fie şantierului a crezut de cu Se intonează imnurile de vizita şefului statului român lui de Stat al Republicii So rea şi diversificarea relaţiilor
succes un complex m ecanizat an importante fonduri de in puse în funcţiune în zilele ca viinţă să atace lucrări noi. stat ale celor două ţâri a deschis o nouă etapă în cialiste România, Nicolae
de susţinere şl tăiere a căr re au mai rămas pînâ la fi ampliiicînd astfel atit volu relaţiile dintre popoarele şi româno-marocane.
bunelui, cu ajutorul căruia se vestiţii. Pentru realizarea lor Şeful statului romăn şi Ceauşescu, şi Maiestatea Sa Preşedintele Consiliului de
ob|lu randam ente dc 20-36 to în condiţîuni optime, Sn ex nele anului Prin urmare, rea mul cît şi durata imobiliză persoanele oficiale care l-au ţările noastre. Hassan IT, regele Marocului,
ne de cărbune pc post. punerea tovarăşului Nicolae lizări cu totul nesatîsfâcâtoa- rilor de fonduri. Această au avut loc convorbiri oficia Stat al Republicii Socialiste
Datorită acestor factori, re, practici şi metode Sn con „metodă" de lucru este cit însoţit în timpul vizitei in (Agerpres) România, Nicolae Ceauşescu,
productivitatea muncii pe ex Ceauşescu la şedinţa Comite le, care s-au desfăşurat într-o şi Maiestatea Sa Hassan II,
ploatare se ridică la aproape tului Executiv al C. C. al tradicţie cu cerinţele impuse se poate de dăunătoare pen atmosferă de cordialitate, în
2 tone de cărbune pc post, cu P.C.R. si a guvernului din 25 în etapa actuală Sn sectorul tru economia naţională, ea Sosirea în Capitală sp»V»tul stimei şi respectului regele Marocului, s-au pro
mai hine de 2S0 kg in plus fa de investiţii Cum justifică afectînd simţitor eficienţa in nunţat pentru intensificarea
lă tic prevederi, ceea ce a noiembrie ac. se insistă în reciproc schimburilor comerciale şi a
determ inat ca volumul absolut mod deosebit asupra necesi factorii răspunzători această vestiţiilor. La convorbiri au partici
al extracţiei să fie in acest tăţii lichidării neajunsurilor situaţie ? Conducerea de partid şi de Preşedintele Consiliului de nescu, Mihai Marinescu, vice pat : cooperării economice şi tehni
an mai mare cu peste 70 la ce pe baze reciproc avanta
sută fafă dc anul trecut. care se manifestă în dome — Obiectivele al căror ter stat a trasat ca sarcină con Stat al Republicii Socialiste preşedinţi ai Marii Adunări din pa»tea română joase. S-a convenit să se în
Pc baza acestor realizări, co niul investiţiilor, trasîndu-se men de punere în funcţiune centrarea forţelor de produc România, Nicolae Ceauşescu, Naţionale, membri ai Consi Ion Pâţan, vicepreşedinte al treprindă măsurile necesare
lectivul minei Paroşeni ra sarcina concentrării fonduri a fost aininat pentru anul ţie în vederea terminării cit s-a înapoiat vineri dupâ-a- liului de Stat şi ai guvernu Consiliului de Miniştri, Cor
portează cu 20 dc zile înainte lor. a forţei de muncă şi uti 1971 nu au avut asigurate mai rapide a lucrărilor. Dar miazâ din Maroc, unde a fâ- lui, conducători de instituţii pentru concretizarea, de că
dc term en îndeplinirea pre centrale şi organizaţii ob neliu Mânescu, ministrul afa- tre instituţiile corespunzătoa
vederilor dc plan pc ultimul lajelor la un număr restrîns condiţiile de execuţie — ne la investiţiile miniere din cut o vizită oficială la invita cerilo» externe, Bujor Almâ re ale celor două târî, a unor
an al cincinalului. Pină la 31 de obiective pentru accelera spune tovarăşul Virgil Teo- Valea Jiului se menţine totuşi ţia Maiestăţii Sale Hassan al şteşti şan, ministrul industriei mi
decembrie, ci slut hotărt|i să rea execuţiei şi scurtarea ter dorescu. inginer şef la vechea practică a dispersării II-lea, regele Marocului. acţiuni de cooperare in indus-
acumuleze peste sarcinile n- menelor de punere în func Erau, de asemenea, prezenţi niere şi geologiei, şi Vasile
nuale n producţie suplim enta T.C.M.M, Valea Jiului. Bene potenţialului productiv la o Şeful stalului român a fost însărcinatul cu afaceri ad-in Mii-cea, ambasadorul Republi
ră dc 28 000 tone dc cărbune. ţiune a tuturor capacităţilor ficiarul lor, Centrala cărbu puzderie întreagă de lucrări însoţit de Ion Pâţan, vicepre terim al Regatului Maroc în cii Socialiste România în
________i productive. nelui Petroşani, nu ne-a pus Efectul negativ iese la supra şedinte al Consiliului de Mi România. Mohamed Bisbis, Maroc. (Continuai In . pag. a 4-a)
In judeţul nostru, deşi s-au la dispoziţie utilajele, unele faţă în mod clar chiar dîn niştri, Corneliu Mânescu, mi şefi ai misiunilor diplomatice din partea marocană ■
obţinut din acest punct de amplasamente şi documen bilanţul constructorilor la nistrul afacerilor externe, Bu acreditaţi la Bucureşti şi alt»
vedere unele rezultate bune, taţii- Pentru a ne putea rea siîrşitul celor 11 luni ale a jor Almâşan, ministrul indus membri ai corpului diploma
Pagina a ll-a mai sînt încă multe probleme liza planul la producţia de nului. triei miniere şi geologiei, tic. Pentru a saluta pe tovară Adunarea 6enerală a Academiei
de rezolvat, în special la lu
construcţii-montaj,
am diri
Este adevărat că investiţii
precum şi de consilieri şi ex
crările miniere de suprafaţă jat forţele la lucrările în con le miniere de suprafaţă sîat perţi şul Nicolae Ceauşescu, pe
Anul acesta de exemplu, la tinuare. iar acolo unde bene în general multe la număr, La sosire, pe aeroportul aeroport a venit în întîmpi-
Ritmuri exploatările miniere din Va ficiarul ne-a creat condiţii, iar valoarea unui obiectiv în Bâneasa din Capitală e nare un mare număr de lo de Ştiinţe Sociale şi Politice
am atacat lucrări noi.
lea Jiului nu fost planificate
puţine cazuri depăşeşte 5 mi
cuitori ai Capitalei.
Mulţi
rau prezenţi tovarăşii Emil
să intre în funcţiune 114 o-
— La eîle obiective de in
ovaţionat îndelung
bieclive de investiţii, multe vestiţii aţi lucrat în acest an? lioane de lei. De asemenea, Bodnaraş, Paul Niculescu- mea a Partidul Comunist | In zilele de 10-11 decembrie spune : „Participanţii la Adu-
ele trebuie executate în strîn-
pentru
Miz.il. Gheorghe Pană, Gheor-
din ele cu termene expirate concomitent la toate. La ora sâ corelare cu investiţiile din ghe Râdulescu, Virgil Tro- Român şi Comitetul său ac., a avut loc Adunarea Ge naiea Generală a Academiei
— 145, dar nu am Jucral
nerală a Academiei de Ştiin
de Ştiinţe Sociale şi Politice
în anii anteriori. Ca urmare
subteran şi cu posibilităţile
entuziast
Central, scandînd
fin,
Ilie
hune- a unor deficienţe în activita actuală avem dispersate for oferite de procesul de extrac Berghianu. Vendeţ, Maxim „Ceauşescu-P.C R.'\ Prin ura- ţe Sociale şi Politice a Repu a Republicii Socialiste Româ
Florian
Dâ-
blicii Socialiste România La
nia. întrunită în zilele de 10
tea beneficiarului — Centra
ţie. Dar aceasta nu înseamnă
ie şi aplauze, cei prezenţi îşi
ţele la un număr de aproxi
la cărbunelui dîn Petroşani — mativ 50 obiective. că nu se pot înlătura nea nâlache. Constantin Drâgan, exprimau stima şi pi-eţuirea oidinea de zi a Adunării Ge- şi 11 decembrie 1970, exprimă
Emil Drăgânescu. Manea Mâ
şi a constructorului — şantie ve. pentru care numai în a junsurile care se manifestă nescu. Dumitru Popa. Dumi ce o poartă activităţii labo î nerale s-au aflat prezentarea sentimentele lor de adîncă
din 145 de obiecti
Deci,
gratitudine faţă de Partidul
Dâiiî de seamă asupra acti
rioase a conducătorului par
tru
Popescu, Leonte Râulu,
A. MOLDOVAN
dorene rul T.C.M.M. Valea Jiului. 42 cest an s-nu cheltuit peste 35 cu. Ştefan Voîtec, losif Banc, tidului şi statului nostru, sa anului Academiei în cursul Comunist Român, fată de
vităţii
Gheorghe Stoica. Vasilc VII-
curent, precum
de obiective nu au condiţii de
şi
Dumneavoastră personal, iubi
faţă de rezultatele
tisfacţia
milioane leî, 107 fiind în di
execuţie
punerea
integrală,
ferite stadii de execuţie, imo (Conjlimjor ‘io '.pbg a. J o) Miron Constantinescu. Mihai fructuoase ale vizite» oficiale dezbaterea şi adoptaiea Pro- te tova» âşe Nicolae Ceauşescu,
giamului de
activitate pe
pentru atenţia permanentă pe
lor in funcţiune fiind »eeşa- bilizează importante fonduri Dalea, Mihai Gere, Ion loni- făcute de tovarăşul Nicolae anul 1971 şi a Planului uni caie o acordaţi propăşirii
lonatâ pentru 1971. In 11 băneşti. Socotind probabil că tâ, Vasile Patilinet. Ion Stă- Ceauşescu în Maioc, vizită tar de cercetaie pentru pe ştiinţei şi culturii din tara
rioada 1971-1975 în domeniul noastiâ, pentru orientarea
ştiinţelor sociale şi politice. clarvăzătoare şi larga per
Daiea de seamă asupra ac spectivă deschisă ştiinţelor
tivităţii desfăşurate de Aca
sociale şi politice, pe linia
D ES PR E C A U ZELE N ER EA LIZA R II EFEC T IV ELO R demia de Ştiinţe Sociale şi creşterii aportului lor la
progresul
Politice în perioada februa-
material şi spiri
rie-deceinbrie 1970 şi asupra
proiectelor de plan a fost tual al României socialiste
Un obiectiv de seamă — se
prezentată de prof univ. Mi arată in continuare în tele-
D E A N IM A LE LA C .A.P. S ĂLAŞ U D E SUS ron Constantinescu, preşedin giamă — urmărit în procesul
tele Academiei.
elaborare a documente
de
în
Au avut Ioc dezbateri
lor adoptate de Adunarea Ge
cadrul secţiilor Academiei, nerală a fost ca acestea să
după care. în şedinţa plenară, lefleele cit mai cores
nici
Unitatea nu a asigurat
niri, pină la începutul acestei
Dacă s-ar întocmi o situaţie mînd că „mortalităţile sînt şedintele C A P , Petru lancu. zootehnie, dar de fiecare dată luni nu s-au obţinut nici 60 de măcar o tonă de siloz din cele pieşedinţîi secţiilor au expus punzător sarcinile trasate
preşedintele Îmi spunea „des-
a pierderilor dc animale prin prea exagerate, dar nu ştim a venit să vadă cum merg tre curcâ-te, ca de aia eşti bri viţei (?). Ncrealizarea Indicelui 250 tone planificate, iar la fl- Adună» i i Generale concluzi de Congiesul al X-lea al Par
mortalităţi, cu siguranţă coo cum să le dăm dc cap". Pri burile în cadrul fermei, cum gadier" — ne-a relatat Ambro de natalitate planificat şi hrâ- nuri există un minus de circa ile caie s-au desprins din tidului Comunist Român şi
perativa agricolă din Sâlaşu de vind situaţia veniturilor înca execută îngrijitorii programul zie Faur. E de la sine înţeles ntrea necorespunzătoare a va 25 de tone. Aşadar, hrânirea discuţii. indicaţiile preţioase date de
Sus s-ar situa pe unul din pri sate de la ferma de animale, de lucru. că o astfel de optică, de-a cilor cu lapte au dus la înre animalelor este de pe acum Adunarea Generală a adop Dumneavoastră De aseme
mele locuri. In favoarea afir interlocutorul ne-a prezentat Clteva aspecte vin să confir dreptul condamnabilă, nu sc gistrarea unor restanţe Îngrijo pusă sub semnul întrebării. Să tat Programul de activitate nea, am fost şi sintem în
maţiei pledează faptul că. nu două cifre care, de fapt, as me cele relatate Seara, etnd iwale solda decit cu pagube rătoare faţă de fondul dc stat. nu mai amintim că nici Îngri pe anul 1971 şi Planul unitar permanenţă preocupaţi să a-
mai In ultimii doi ani, la ca cund persistenţa unor neajun am vizitat unitatea, In afară irecuperabile pentru unitate. Din cantitatea de 86 000 I lap jitorii nu stnt cltuşi de puţin de ec»x*elare pentru perioada sigurâm un astfel de conţinut
pitolul mortalităţi s-au înregis suri intolerabile. Despre ce de brigadierul zootehnic, ni Evident, nu este oare o pier te contractat nu s-au livrat cointeresaţi să obţină produc 1971-1975 în domeniul ştiin al cercetări» care să răspundă
trat nu mai puţin de 210 cazuri este vorba ? Faţă de 280 490 meni din conducerea C.A.P. nu dere cînd se menţin In efectiv nici 40 000 1. Producţia marfă ţii superioare şl că nu 3-a fă ţelor sociale şi politice, fâ- cerinţelor actuale şi de per
la bovine şi aproape 300 la lei venituri stabilite a se rea era la grajduri. Unul din adă 18 vaci îmbătrînile. care de se situează undeva, In medic, cut lotizarea animalelor în cînd, totodată, propuneri pen spectivă ale dezvoltării eco
ovine. Ca urmare, an de an, liza din zootehnie, unitatea a posturi — cel pentru viţei — 2-3 ani se tot reformează, dar sub 0.5 1 pe zl şi pe cap de vederea hrănlrii lor diferen tru imbunâlăţiiea acestora, nomie» şi culturii naţionale.
realizarea efectivelor şi a ve încasat 260 000 Ici In realitate, nu avea nici un fel de lumină nu se pot scoate din efectiv vacă furajată. In asemenea ţiate. astfel incit ele să coiespundâ
niturilor planificate a se ob insă, din vlnzarea produselor (deşi instalaţia c făcută de condiţii se poate vorbi de ren In faţa acestor neajunsuri, cît mai bine cerinţelor dez Participanţii la Adunarea
ţine din sectorul zootehnic au animaliere s-au obţinut numai clţiva ani, lipsesc doar stîlpiî din cauză că nu se realizează tabilitate, de o activitate cit de greu de explicat de altic), In voltării gîndii’ii social-politî- Generală — se spune în în
fost serios afectate. 207 000 lei. diferenţa de 53 000 pentru introducerea curentului numărul de animale planificat? cît satisfăcătoare în sectorul ce din ţa»a noastiâ. în strînsâ cheierea telegramei — vă a-
Ici reprezentind-o despăgubiri electric — ne preciza brigadie Dar faptul că, din aceeaşi cau ginerul Nicolae Moldovan, ca siguiâ pe Dumneavoastră, e
In loc să se ia măsuri ener le ADAS pentru mortali rul). Oricind, peste noapte, a ză. 20 de viţei îngrăşaţi — ca zootehnic ? Pentru oricine, răs drele tehnice veterinare care concoidanţă cu exigenţele minent conducător al parti
gice pentru a pune capăt unei tăţi (!). Intr-o asemenea situa colo poate surveni un caz de re trebuiau livraţi în luna sep punsul la întrebare nu poale răspund de cooperativa agri construcţiei socialiste, cu Di dului şl statului nost» u. că
asemenea situaţii alarmante, ţie se pune întrebarea : nu se mortalitate, fără ca cineva să tembrie — necesită mari chel fi decit negativ. colă din Sâlaşu de Sus, pre rectivele progiamului elabo- vor munci cu devotament
mortalităţile au ajuns şi (n a face oare nimeni vinovat de aibă cunoştinţă de el pină în Era de aşteptat ca organi cum şl specialiştii de la Direc iat de Congresul a) X-!ea al pentru îndepliniiea sarcinilor
cest an la proporţii îngrijoră aceste pierderi ? dimineaţa următoare. Adăpos tuieli suplimentare pentru În zaţia de partid (secretar Ana ţia agricolă judeţeană, care se P.C.R. de onoaie ce le-au fost în-
toare. pină la 20 noiembrie tul pentru vacile cu lapte nu treţinere nu constituie nici el Miron) şi consiliul de condu ocupă de activitatea sectorului Cuvîntul de încheieie a rredinţate, că vor întîmpina
pierzindu-se din efectiv 58 de „In condiţiile cînd nimeni era pregătit în vederea iernă- o dovadă a lipsei de interes şi cere să analizeze temeinic cau zootehnic rămin nepăsători. fost rostit de tovarăşul Paul semicentenarul Pailidului Co
bovine şi 150 de ovine. Conse din conducerea cooperative» rii, multe geamuri fiind sparte răspundere faţă de soarta pro zele rezultatelor total nemulţu Cele prezentate denotă că sînt Nîculescu-Mizil, membru al munist Român, glorios jubileu
cinţa? Minusul faţă de preve nu-şi da interesul pentru buna şi neînlocuite. Sub privirile ducţiei animaliere? mitoare şl să Intervină cu mă suficiente motive de Îngrijora Comitetului F,xeculiv, al Pre al întregului nostru popor, cu
derile planului anual este de organizare şi desfăşurare a ac Desigur, au existat condiţii suri eficiente in vederea re re 1n legătură cu situaţia în zidiului Permanent, secreta»-
20 capete la bovine şi 400 la tivităţii sectorului zootehnic — îngăduitoare ale brigadierului din cele mai favorabile ca cele al CC al P.C.R. realizări demne de însemnă
remarcau brigadierul zootehnic se făcea mulsul, ignorîndu-se dresării situaţiei După modul care se găseşte sectorul zooteh Adunarea Generală a Aca tatea acestui eveniment şi vor
ovine (!). aproape 40 de animale să poată cum s-a pregătit iernatul ani
Ambrozie Faur şi cooperatorul unele reguli de igienă elemen fi valorificate, însă indicele nic al C.A.P. Sălaşu de Sus. demiei de Ştiinţe Sociale şi milita pentn» sporirea contri
In legătură cu modul de rea tare ccmte de această opera malelor se desprinde însă con Politice a adoptat apoi textul buţiei ştiinţelor sociale şi po
lizare a indicatorilor de plan Ion Cinda — este şi firesc să ţiune. de natalitate se află sub limi cluzia că deficienţele se vor Intervenţia nelntîrziată cu mă unei telegrame adresate tova litice la ope»a de făurire a
In sectorul -ootehnic, contabi înregistrăm pierderi mari prin ta oricăror posibilităţi Ca do amplifica In anul următor. De suri energice pentru redresa răşului Nicolae Ceauşescu. se societăţii socialiste multilate-
lul şef al cooperativei, tovară mortalităţi şi o producţie to Am sesizat in repetate rîn- vadă, de la cele peste 160 de ficitul din balanţa furajeră rea activităţii este mai mult cretar general al Partidului lal dezvoltate în ţara noas
tal nesatisfăcătoare. Putem nu
şul Antonie Antal, îşi manifes duri conducerii cooperativei vaci şi jun '"ci existente, da este dovada cea mal grăitoare. decit necesară. Comunist Român, în care se tră“.
ta vădit nemulţumirea, afir- măra pe degete de cite ori pre despre neregulile existente în torită slabei îngrK'fi şi hră-