Page 37 - Drumul_socialismului_1970_12

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4955 • SIMBATA 12 DECEMBRIE 1970
M M j y v n w K i t u t ' w a M M ^ r a i

Intermezzo cu Magda Ianculescu

Joi. 10 decembrie, ora 21. Pe — Nu mă supără niciodată... oa­
scena sălii „Arta*' din Deva, aria zele. Zece ascultători, o mie —
Iul Clo-Clo-San din opera „Doam­ Indiferent. Cînt pentru oameni.
na Butterfly" de Pucclnl este in­ Esenţialul este să cînţl pentru
terpretata de artista emerită Mag­ oameni $1 nu pentru un anumit
da lanculescu. Aplauze. Reche- num ăr dc oameni.
mârl la rampâ. O datfl, şl încă o ...Magda Iancuicscu, prlm-solls-
dată. şl... tâ a Operei Române, vorbeşte cu
Un interviu — crud supliciu .glasul el cald. liric, despre muzi­
pentru un artist ce de-abla a că. Despre concerle, arii, opere,
m 4 K părăsit scena. roluri. Este singurul moment al
— Doar un minut... Interviului clnd ochii el capătă o
— Dacâ trebuie... strălucire aparte.
Inevitabilul „Interogatoriu*, a$a — Dc cc vă Iubeşte publicul,
începe pe orice m eridian : doar Magdn Iancuicscu 7
un minut. — Nu ştiu...
— Clnd aţi concertat ultima oară CltcVR fragm ente, din cronicile
f I In Deva 7 m uzicale recente : „un talent In­
terpretativ remarcabil", „un re­
— in urm i cu zece ani. M-a
pertoriu muzical vast*, „sîrgulnta
foarte
acom paniat
o
orchcslrA
conştiincioasă din Hunedoara. virtuozităţii'*, „căldura neobişnui­
— Cum găsiţi astăzi oraşul 7 tă a vocii**, „personalitatea* —
— Ca o... surpriză I Seara, fee­ slnt doar citeva din calităţile ar­
ria lum inilor te duce cu glndul tistei aplaudate de public.
la marile bulevarde. — Ln ce vă gtndlll înainte de
concert 7
— Aţi Inclntat prin prezenţă şi
voce melomani din num eroase — Ca să fac o glumă, am să
|ârl europene. Să enum erăm ci­ spun că atunci mă glndesc să ne
teva scene : Franţa, Uniunea So­ defecteze... televizoarele şl lumea
să vină I r spectacolul meu. Dar,
Un obicei străvechi lv M A R T IN O V IC I vietică, Bulgaria, Polonia, Belgia la concertul care urmează.
realitatea e că mă gtndcsc numai
clc., dar nu despre „bilanţul'' geo­
grafic este vorba, cl despre cuin
v| s-a părut scena din... Deva ? Minutul a trecut.
Un singur minut nu va fl nici­
— Ml-a plăcut. Acustică bună.
ÎN MIEZUL sala agreabilă, Intimă. asculte muzică. $1 asta e foarte odată îndeajuns pentru a afla
MERSUL CU DUBA stltuit-o num ărul m are de tineri anumite complexe clnd găsesc in vers proporţională cu talentul şl
bine l
— Publicul 7
de ce modestia artiştilor este In­
— Pentru mine revelaţia a con-
— există Interpreţi care suferă
măiestria lor f...
Colindatul cu duba s-a imvus in cîteva localităţi ale ju­ FEBREI prezenţi în sata de concert. Asta sală — Ici, colo — locuri neocu- c. DROZD
e bine. Un tineret care ştie să
patc.
deţului ca un măreţ spectacol ce dă o deosebită solemnitate
sărbătorilor de iarnă in satul troienit de omăt. „Zărzălaele" Ca aştrii de piatră stau insulele
de la picioarele dubaşilor, care-şi picură clinchetul pe pirtii- in mare, arhipelagul e o ¡postată inversă
le satului, iţi amintesc de săniile ostenite, ajunse in preaj­ stelară - Iară griji navigam pe apele i P ■ | ■ 1 V B B
ma casei, după o goană de nălucă, cu caii încărcaţi de pro- liniştite Cronica libraries
moroacă, Obiceiul străvechi este practicat pe o zonă res- urmărind silueta prelungă, de calcar,
trînsă, in localităţi aflate pe malul drept al Mureşului, În­ oglîndindu’se, mişeîndu-se, sub cleştar.
şiruite intre Gurasada şi Almaş-Sâlişte. Pinii işi desfac umbrelele de ape verii
La Gurasada ceata dubaşilor este formată din bărbaţi de la trecerea anotimpurilor, veghind stincite Ana Blandiana : „Calitatea niciodată perfecţiunea este Foorte bine a fost primită c-
toate vlrstele. prinse de rădăcinile lor. de martor". O bună bucată de salvarea şi justificarea e- pariţia primei cărţi a criticului
Deplasarea de la o casă la alta este un moment impresi­ De departe aud vreme „Contemporanul" o pu­ xîstenţei noostre în infinit" ; clujean Ion Vlad, „Intre analiză
onant prin sonoritatea lui. Satul întreg răsună dintr-un ca­ jocul miinilor mici şi în scoicile submarine blicat în pagina a treia nişte „Au existat în istoria omenirii şi sinteză” . Nu mă îndoiesc că
păt in altul de bubuitul ritmic a zeci de dube de diferite cintâ glasul copilului. Arcul stă pe o scurte şi substanţiale proze - epoci laşe în care oamenii erau de aceeoşl bună primire se va
dimensiuni legate melodic de „Marşul dubaşilor", dntat de panoplie de abanos, strâjuind rodia. Arghezi le-ar fi zis „toblete" — ţinuţi cit mai mult posibil lao­ bucura şi ol doilea volum al
taragoate şi clarinete, plnfl la casa gospodarului. Ca aştrii de piatră ne privesc insulele intitulate Antijurnal şl semnote laltă pentru a nu rămîne sin­ său, recent intrat în librării,
Acolo vătaful se întoarce, răstindu-se prefăcut la ceilalţi: vorbind de piroge apuse, de trireme de Ana Blandiona. De ce „onti" guri şi a nj gîndi" ; „Adevărata Descoperirea operei. Ion Vlad
Hoi ţapi surii Daţi-vă de guri etic. şi ochi triunghiulari aşeza)! in oasele şl nu pur şi simplu „jurnol", revoltă este nu împotriva a ceva, s-a remarcat încă cu mult ina-
In acest timp, gazda deschide larg uşa poftindu-i in casa timplelor. ne-o spune chiar autoareo : cl pentru altceva. O regulă nu inteo oporiţlei acestor cărţi prin
pregătită cu multe scaune pe lingă pereţi şi la mijloc cu In golfuri zilele joacă albastre „...jurnalul unui poet nu mi se poate fl desfiinţată decit de o studiile publicate in diferite
masa încărcată cu clrnaţi, pecină şi costiţe de porc afumate, cu sonorităţile orei. ANTÎBALADA pare o chestiune de viaţă, ci de altă regulă. Nu a epata pe bur­ reviste. Ele atestau o largă ga­
cu un colac mare şi rumen, cu o „uiagă" de ţuică tare şi cu O, de-aş putea absenţă a vieţii. Nu lucrurile ghez, cî a nu fi burghez are im- mă de preocupări în domeniul
bani, daruri pentru colindători. lăuda clipa şi pupila ce se deschide. Singur, in insula care pluteşte de onix, intîmplate le voi comenta, cl pe portonţâ. Nu a fi răzvrătit, cl criticii şi îndeosebi în cel al
După ce ultimul dubaş a intrat in casă şi s-a aşezat pe O, cit am să laud pinzele Penelopei in valuri de piatră, de eter, ori de milenii, cele care oş vrea să se întîm- a fl liber e greu..." teoriei literaturii, un spirit c-
scaun, vătaful întreabă gazda ce colindă pofteşte. Cine are şi lungile aşteptări din lusul chipreşiIor. tu singur a\ rămas pururi tinâr, floare ple". Şi mai departe : „Nimic O carte frumoasă co un fruct nolitic fin, perspicace şl lucid şl
fată mare îşi alege „Colinda fecioriţei", gazda cu băiat la In miezul febrei săgeţile se implintâ de suris, grăunte paradisiac, tu şi floarea ta. mai absurd decit obişnuinţa Is­ copt, grea de semnificaţii şi ge­ totodată un stil nuanţat, de o
casă „Colinda mirelui*, iar dacă n-are copii, alege o colindă şi la chei, iată, vasele albe sosesc pe rind. Acolo, în insula Trogir, înconjurat de toricelor literari de o lega opera neratoare de Intime şi rodnice mare eleganţă. Descoperirea
pentru nevastă „Ceastă jupîneasă", ori pentru dinsul „Co­ duhuri albastre, in cetatea cu ziduri ¡nalte de viaţa autorului el", Afirma­ meditaţii. operei relevă încă o dată oces.
linda plugarului bătrîn". Pe lingă colinzile amintite, care se Dubrovnik, august 1970 fi străzi pardosite cu pratrâ, unde noaptea ţiile sînt discutabile, dar Impor­ * te calităţi, potenţîndu-le, ca o­
adresează direct unui membru din familie, se pot cere şi podul se ridică izolindu-te de timp şi tant nu e aceasta, cl constata­ Un cu totul alt gen de jurnal rice gest de concentrare a gân­
altele : „Sus la drumul mare", „I^a mijlocu cierului", „Pe de spaţiu, tu eşti oricînd solară prezenţă, rea că Antijurnaluf, mal ales cuprinde volumul lui Ion Vlaşiu, durilor între coperţi'le unei cărţi,
sub dumbrăviţă", „Ce eşti mirel minios", „Plecat-or plecat, tu şi floarea la. în ipostază de volum, cum nl-l „In spaţiu şî timp", apărut la Studiile volumului, împărţite
juni colindători'’, „Pleacă june-ntr-un vînat" ori altă colindă. Divinul Radovan, te-a propune Editura „Cartea româ­ editura „Dacia" din Cluj. în trei secţiuni - Cercetare cri­
Cele mai des solicitate stuf „Colinda fecioriţei" şi „Colinda născut din alchimia Începuturilor — nească". reprezintă o lectură Cartea e interesantă prin ace­ tică şi repere teoretice, Valorile
mirelui" pentru că, dc obicei, fiecare casă are copii şi pă­ tu stai culcat în cercul minuscul de excepţie, o cărei primă ca­ ea că reuşeşte să apropie ci­ culturii şi Destinul structurilor
rinţii ţin să-i onoreze spre bucuria lor. de piatră de pe arcada de la intrarea litate mi se pare a fl rafina­ titorului de azi atmosfera unei literare — au la bază o idee de
Farmecul „Colindei fecioriţei* este dat de formele inver­ Catedralei, mentul artistic provenit de fapt epoci, în special atmosfera cul­ autentică elevaţie intelectuolă,
se la diateza reflexivă, de disla nţa dintre pronumele personal binecuvintat de imaginea anotimpurilor din degajarea cu care posta turală, răslrîntâ. fireşte. g,rin datoriiâ căreia în primul rind,
şi verb cu intercalări de sub stantive de tipul „Ce mă plu­ şi de munca zilnică. şlie să dea consistenţă unei conştiinţa unui artist inteligent
gari dispitiţi". In dantelă de piatră incrustat cu patina întregi game de probleme ale şi complex. Însemnările comen­ cred, şi-au dobîndit dimensiu­
După cfntarea colinzilor preferate de gazdă, tot la alege­ de fildeş a secolilor, te roteşti, veşnic contemporaneităţii, de la cele tează, cînd liric, cînd obiectiv, nea esenţială : profunzimea.
rea acesteia, dubaşii execută „jocurile dubei" alcătuite din- dans, in muzica izvoarelor. mai grave, convertite în obse­ perioada 1932-1941, cînd artis­ Este vorbo de ideea de conti­
tr-o suită cuprinzind frumoase dansuri populare „Raţa*, Stai culcat, cu sii, pină Io cele aparent minore. tul. ducînd o existenţă nesigură, nuitate, de solidaritate organi­
„Şireagu", „Alunelu" — ,,Cerbu*, „Căluşaru”. pletele îngheţate, suris unind începutul Francezii au cuvîntul „come- foorte precară materialiceşte, că cu valorile perene ale cultu­
Un dans pe loc, săltăreţ şi mârunt, cu bătăi sacadate şi şl sfirşitul, cu floarea ta de piatră de-asupra rîe" cu care scopă de multe îşi căuta drumul propriu fre la ri; româneşti. Reexaminarea o-
repezi., executat mai mult in aer, este „Cerbu". Jocul parcă timplei. încurcături, dar care nu ştiu Bucureşti, fie Io Paris, fie în cestei contribuţii realizează una
imită copcile gingaşei vietăţi carpatine. Frumoase sînt şi Frate şi fiu imi eşti, poet din insula cum ar putea fi tradus la noi peisajul notol, la Lechinţo. din coordonatele literaturii de
strigăturile care întovărăşesc bătăile turecllor de la cizmă. Trogir, tu care poate l-ai văzut pe Ulise fără o i se a'ltero sensul. De Surprinde în acest jurnal lip­ azi, jar anticipările (numeroase
Si-n sfîrşit, după „jocul dubei", urmează „strigarea cinstei" cînd revenind de la Troia, a sărit pe plaja □ ceea noi am rezolvat proble­ so oricărui Intimism. Reflecţiile, şi de dimensiuni universale) pre­
de către vătaf care îi găseşte fiecărui dar ci te o replică in din insula ta, ma introducînd vorba co atare cu excepţia citorva, puţine, ca­ zente in scrisul lui L, Bloga,
versuri. singur in insula care pluteşte - cozerie -- şi procopsindu-ne re prin subiectivism excesiv sînt Tudor Arghezi, Ion Barbu. Camil
Ieşirea din casă, ca şi intrarea, se execută pe un ton de onîi, in valuri de piatră, ori de eter. cu încă un neologism care cîş- discutabile, reuşesc să acopere Petrescu sau Liviu Rebreanu
glumeţ : Hai, dubele de-a susuoarăj Şi ieşiţi pe uşă-afară ! tigă din ce în ce mai mult te* o largă arie de interes, ovînd vin, la rîndul lor, din modernul
ren. La prima vedere ar însem­ valori general umane. De ase­ vers eminescian sau din hiper­
Prof, ION MARINESCU Split, august 1970
na „pălăvrăgeală", în realitate menea surprinzătoare este lip­ bola comică o Iu] I.L. Caragiale.
însă sensul cu care se foloseş­ sa oricărei ostentaţii sau fronde Astfel, resursele scriitorului con­
te tot mai des este acela de Juvenile. Autorul era tînăr cînd temporan, exemplare şi cu atri­
discuţie plina de miez, purtată scria aceste „carete" şi totuşi bute de artă outentică.' destina­
intr-o formă foarte agreabilă, judecăţile sale nu ne apar nici tă dezvăluirii esenţei umane,
Poşta lite ra ră oproope reuşeşte să evite cu crispate de timorarea pe care s-ou elaborat prin efortul unor
Blan­
Ana
frivolă.
o provoacă unele personalităţi
generaţii de artişti
credincioşi
diana
virtuozitate aceste capcane ale în vogă şi nici tributore teribi- vieţîî, destinelor şi morilor sem­
genului. Fa apare, în calitate lismulu; de prost gust. Judecată nificaţii ole epocii lor. Pornind
Paul Nagi — Petroşani deţi că este o expresie atît de martor al contemporaneităţii, lucidă, bun simţ. măsură şi o de la un asemenea fond ol con­
Scrisoarea denotă plăcerea de plastică Incit s-o folosiţi cu aceleaşi calităţi esenţiale justă intuiţie a valorilor sînt ca­ cepţiei critice, este explicabil de
inşirării cuvintelor (folosi­ în două poezii ? care o definesc şî ca poetă : racteristicile aceslor însemnări, ce tendinţa de sincronizare a
rea abundentă a citatelor Iftimie Chebac — Hune­ sensibilitate, receptivitate la ce­ după cum se poote vedea şl comentariului cu optica struc­
duce la ilustra boală numi­ doara. „O, frunze !" se inti­ le moi diverse solicitări ale re­ din următorul exemplu : „Pîcos- turalistă modernă se soldează
tă „calofilie"...). Poeziile fac tulează poezia şi-i reprodu­ alităţii, gravitate. Nu de puţine so a pictat un aspect ol războ­ la Ion Vlad cu o deplină reuşi­
dovada unor frumoase resur­ cem finalul: S-au dus pe-a- ori - şi aceasta este încă o ca­ iului civil din Sponio. Nişte tă Descoperirea operei oferă
se lirice. Dar prea multe ripa verii, s-au dus precum litate o cărţii — expresia lapida­ miini şi copite c'opîrţîte, in cu­ nişte glose originale şi rezisten­
nedumeriri şi întrebări. imagini/ Lăsînd in mine-o ră şi limpede se converteşte în lori reci. Arto lui are prestigiul te în faţa judecăţii timpului, pe
Gheorghe Csllllk — Deva. jaleI ce nu cunoaşte mar­ veritabile aforisme : „Sîntem îndrăznelii, al surprizei. Dor marginea unor variate iposta­
In cele patru strofe din „In- gini". născuţi spre a gîndi şl a intr-un sclav ol lui Michelonge- ze ale fenomenului literar.
tîlnire" adie un iz de ro­ N-are nici un rost să pri­ lupta pentru moi bine şl lo e maî multă suferinţă şi chiar
mantism desuet. Pentru a viţi lumea finind binoclul faptul că nu vom otinge surpriză, după 500 de ani". R. C.
ne edifica, trimiteţi mai invers.
multe poezii. Iop Grumfi'/escu — Ilia.
Rusu David — Deva. „Mi- Nimic peste nivelul scriso­ In expoziţia interjudeţea­
nifabula" aţi vrut-o atît de rii precedente. Trebuie să nă deschisă la Deva, picto­ Medalion plastic
mini, incit i-aţi eliminat dovediţi mai multă asprime rul tosif Matyas, membru
plnfl şi morala. Ne-a plăcut faţă de ceea ce scrieţi. al Filialei U.A.P. Petroşani,
„Cugetarea". Aşteptăm şi s-n distins ca o personalita­ iOSiF MATYAS
alte creaţii. Nicolae Ştefan Albu — te pregnantă, lucrările sale
Hunedoara Ici, colo, cite o
Iile Cimpoi — Simcria. seînteie de trăire lirică. dovedind o înaltă ţinută prie, originală. Acestea se comuniune a ortacilor uniţi
Cele două poezii nu strălu­ Fţestul se pierde in bezna artistică. impun tu primul rind fu prin muncă. Elementul fe­
cesc nici prin formă, nici platitudinii. „Paşii zgribuliţi Participind la numeroase compoziţia „Maternitate". minin e plasat doar in ¡jia­
prin tematică. Poate că sini lovesc trotuarul in ritm expoziţii organizate pe plan Artistul se înscrie de altfel nul al doilea, anihilindu-se
simple exerciţii. Pe undeva social.../ Şi seara se lasă te­ naţional sau local, artistul eu un adevărat ciclu de lu­
se întrezăreşte o urmfl de atral s-a impus cu un stil propriu crări închinate elementului aproajje total sj)iritul unită­
in
favoarea
ţii conjugale
sensibilitate. Deocamdată a- Vă recomandăm să bateţi de execuţie, plaslndu-şi com­ uman — femeia. sentimentului de prietenie
tft. poziţiile în mediul aparte Jocul angelic al mamei izvoril din muncă.
mai des la uşa cenaclului
Doridor — Călan. Pseudo­ „Flacăra" din oraşul dum­ al Văii Jiului. Prezenţa ele­ cu fiul este plasat intr-un In „Versantul verde" sr
nim inedit, dar întrebuin­ mentului decorativ amin­ circuit de' mişcare aeriană, impune o atmosferă in lune­
ţaţi prea multe imagini uza­ neavoastră. teşte de clementele folclo­ pe un fundal coloristic bo­ cată, apăsătoare in care lu­
rice din zona Petroşaniului gat, cu clemente de îuuesfi-
te. „Nesătui de soare* cre­ Red. preluate intr-o formă pro- gaţie fantastică. Apariţia crurile capătă un contur a­
bia perceptibil. Contrastul
decorului cu puternice di­ dintre ceea ce ar trebui să
sonanţe contribuie la evi­ fie un versant verde, însorit,
denţierea elementului cen­ şi ceea ce apare in creaţie
Marele el Ebucium — de pasă­ primi acea otxcurâ cantină ln mulţimea celor ce ae plimbau. tral al compoziţiei dind o
re prinsă în laţ — începu o da­ R A D U C IO B A N U care mirosea a varză, o Indis­ Se insera, bulevardul fusese notă puternică de gingăşie e evident. Peisajul este ast­
tă cu mobilizarea Hui Liviu. Du­ puse pe Olimpia şl Începu să proaspăt stropit şt o răcoare umană. fel încărcat cu puternice
pă ce ae zbătu zadarnic — şl regrete Ideea de a fl adus pe plăcută Înlocuia canicula zilei. In majoritatea lucrărilor disonanţe. In general, toate
fără ştirea Iul — aă schimbe ■Marilena aici. Trebuia să-1 îl Doar zidurile caselor mal ema­ sale, artistul merge pe un a­ lucrările expuse de losif
ceva, ajunse In cele din urmă găsit un rost pe la spitalul ml- nau valuri de căldură şl peste numit expresionism cu înal­ Matyas se impun privitoru­
să se mal consoleze oarecum cu C R E P U S C U L illtar, deşi şl acolo exista primej­ tot pătrundea din parcul apro­ te valenţe. lui neavizat sau specialistu­
glndul că la o coloană sanitară dia medicilor, poate mal mare piat o mireasmă puternică de In „Familia de mineri", lui prin insolitul lor, adu-
nu era chiar atît de expus. A­ chiar decit aceea a bărbaţilor garoafe. Nici un semn, In afa­ omul se înscrie perfect in cînd crîmpeie ale unei vieţi
cesta era flruJ de pal, ultimul, bl cel te de mlroi de ciorbă sau putea orlclnd controla. Marile­ tenl al Marllenel, deveni ln care veneau aici şl oare, ori­ ră de vitrinele ale căror gea­ specificul mineresc, iar com­ în care artistul se află pu­
de care se agăţa cu toată dispe­ lodoform. Adormea de cum na primi oarecum amuzată, foarte scurt timp locul de în- cum, ie considerau prieteni cu muri erau acoperite cu celo­ poziţia devine o adevărată ternic ancorat.
rarea, ştiind totuşi, avtnd o tai­ punea capul pe pernă, după ce ca un diletant căruia 1 s-ar tîlnlre a ceea ce îndeobşte era Liviu. N-avu Insă prea mult fan albastru, nu lăsa nâ se bă­ frescă în care se simte acea
nică presimţire, că încleştarea In cursul zilei abia avusese ră­ cere pe neaşteptate să joace numit „lume bună*. Veneau la timp pentru a-şi mal îrâmlnta nuiască războiul. Mergeau a­ M. BODEA
el era Inutilă. După cum In ti­ gazul Bă se gîndeascâ, de două, rolul principal într-o piesă se­ o şuetă toate prietenele cu sau mintea cu asemenea probleme. proape In fugă. Olimpia Înce­
nereţe avusese convingerea trei ori la Liviu. Ultimul glnd rioasă. Adevărul era câ înce­ fără treabă, singure 9au înso­ Intr-o dupâ-amlazâ, spre pu sâ se,teamă câ dacă va În­
fermă că el nu 1 se putea în- Insă 1-1 dăruia Iul In flecare puse să se plictisească şi spe­ ţite de soţi, care, ca Beşa, reu­ seară, Intră pe la cantină sâ cetini pasul, 1 ae vor înmuia
tîmpla nimic râu, c! doar ce­ senrâ Încerca să se roage ca ra Intr-o variaţie, Iar, pe de şiseră să se Invîrteascâ şl ca­ vadă ce mal face Marilena. O genunchii şl va trebui să se o­
lorlalţi, acum, treptat, fără să de obicei, dar aproape Întot­ altă parte, majoritatea doam­ re, de multe ori, avlnd drum găsi ca de obicei Înconjurată prească. Ajunseră acasă fără
ştie clnd anume ajunse la deauna adormea Înainte de nelor făceau pe infirmierele, pe acolo, Intrau şl singuri s-o de vreo trei cucoane tinerele, sâ schimbe nici un cuvlnt. Bâ-
concluzia că 1 se puteau întlm- a-şl termina rugăciunea. O con­ pe croltoresele sau bucâtârese- vadă. Marilena avea pentru elegante şl fără treabă. Fumau trlna Salvlna, care le ptndlse
pla şl chiar că i se vor In- tinua dimineaţa, cu teama sub- le, ceea ce era considerat ln toţi acelaşi zlmbet prietenos. şl. ţlnlnd ceştlle grosolane, fă­ la geam, le deschise pllnglnd.
tlmpla toate nenorocirile posi­ teranâ de a nu fl Jignit sus­ acel moment foarte „chlc". Însoţit de o noutate sau de o ră farfurioare, Intr-o mină, se Vâzînd-o, Olimpia avu certitu­
bile Ajunse la un fel de re­ ceptibilitatea divină. Pentru că ■luptau cu licoarea de malţ dinea câ se lntlmplase ceea ce
semnare sumbră. „Oare acum se temea din ce în ce mal mult Marilena o sărută pe frunte ca o Îngrozea mal mult, Iar Ma­
ce va mal urma ?“ — se între­ de viitor, devenise superstiţioa­ FRAGMENT DE ROMAN de obicei şl toomal începuse rilena Începu abia să bănuias­
ba mereu, aflată intr-o crispa­ să şl cea mal mnre grijă era să-1 spună câ avea mare ne­ că. Străbătură vestibulul şl ca­
tă aşteptare. Ceva II spunea că aceea de a‘ nu-1 jigni cumva, voie de patru căruţe cu lemne, mera de zl. In biroul său, Se­
va urma exact ceea ce o În­ fârâ sâ-şl dea seama, pe Dum­ Marilena, fără să bănuiască Intrebare care cădea bine. Stă­ cînd telefonul de pe biroul şu­ ver le aştepta neclintit, In pi­
grozea cel mal mult, auzea un nezeu. Faţă de Sever atitudinea dedesubturile misiunii ce 1 se tea In colţul aâlll de mese cu bred zbîrnll. Dupâ ce puse jos cioare, în spatele mesei de
fel de glas tainic care i-o spu­ sa nu se schimbase.“ Avea o încredinţase, îşi luă rolul ln tavan boltit, la un birou ante­ receptorul, o privi îngrijorată scris din lemn de stejar sculp­
nea şl încerca să se convingă femele bâtrlnă şl pricepută că­ serios. Nu ştia să facă nld un diluvian de culoare Incertă, pe Olimpia i tat. Pe postavul vlşlnlu, desfă­
că totul nu era decit rodul reia li lăsa ln grijă casa cu fel de mlncare, dar se pricepu acoperit cu hlrtle curată de — Tata Sever. A întrebat da­ cută, telegrama. Se opriră a-
imaginaţiei el chinuite. toată încrederea, ştiind că Se­ foarte bine să primească şl să camuflaj. Ceilalţi şedeau pe ta­ că eşti aici şl a spus sâ mergi mlndouft In prag. Sever s* uită
Ca sâ-^şl ucidă această obse­ ver va avea tot ce-1 trebuia. distribuie alimentele, să păs­ burete grosolane şl despere­ Imediat acasă. de la una la alta, Încet şl fără
sie 6e porni să muncească pe Uneori treceau astfel cîte două treze cheile, să semneze facturi, cheate In jurul biroului. Unii Olimpia Îşi simţi dlntr-o dată sâ le vadă, de parcă erau din
brlncl, dlnaml2â întreaga reu­ şi chiar trei zile fârâ să schim­ să facâ comenzi furnizorilor şi serveau cafeaua de malţ pe gîtlejul uscat ş! trebui eă în­ sticlă. L1 se păru un veac ptnă
niune a femeilor şl o profilâ be cu e) decit citeva cuvinte sâ dea dispoziţii celor două bu­ care le-o servea în ceşti urile ghită o dată tn gol, Înainte de îşi opri ochii asupra Olim­
pe acţiuni de binefacere prin Pentru că lot o suspecta pe cătărese şl femeii de serviciu. de faianţă. Cel mal mulţi însă a putea vorbi : piei. Spuse rar, mîngllndu-şl
spitale şl cantine pentru refu­ Marilena, fiind convinsă din- Tşl aranjâ nişte bonele scro­ o refuzau căci războiul Înce­ — Dar de ce ? cu un gest reflex ciocul că­
giaţii din Ardealul de nord, lotdeauna — şi mai ales acum. bite foarte cochete şl îşi făcu puse prea de eurlnd pentru a — Nu ştiu, n-a spus, a În­ runt :
puse la cale serbări în benefi­ de cînd Liviu plecase — câ era fl uitată aroma cafelei verita­ chis Imediat. Se întoarse spre — Fiul nostru, Llvlua, nu mai
ciul primelor văduve şi orfani capabilă să-) Înşele, se gîndi nişte halate albe cu şorţ mic bile şl pentru a se fl resem­ cele trei prietene In timp ce-şl este.
de război, organiză ateliere in să-i dea în seamă una dintre care o prindeau deosebit de nat sâ bea surogate. Era deci scotea şorţuleţu) şl boneta : Mă Apoi Îşi lăsă bărbia In piept
care doamnele coseau cltevn cantinele pentru refugiaţi. Ideea bine, ceva intermediar între acea perioada de scurtă dura­ iertaţi, da ? Mai treceţi şl mtl- şl izbucni Intr-un pllns tăcut,
ceasuri pe zi rufârie pentru şi-o puse în aplicare chiar uniforma de infirmieră şl a- tă de la începutul oricărei e- ne pe la mine... care 11 schimonosea faţa şi li
răniţi sau împleteau mânuşi, dc a doua zi şî se simţi mai ccea de stewardessn. Cantina pocl de calamităţi, In care oa­ încercară sâ găsească o ma­ zguduia umerii.
fulare şi ciorapi pentru cel de liniştită ştiind câ Marilena a­ era instalată 1nir-un subsol menii considerau Încă de dem­ şină, dar majoritatea fuseseră Olimpia nu simţi nimic. Doar ’
pe front. Seara revenea acasă, vea acum o ocupaţie serioasă, Întunecos, dar destul de aproa­ nitatea lor sâ rămînă credin­ rechiziţionate. Străbătură gră­ uscăciunea aceea din gîtlej şi
uneori aproape de miezul nop­ care o ţinea legală cea mai pe de centru şi datorită socia­ cioşi vechilor valori materiale. bite bulevardul prin şuvoiul de din gură, care o împiedica sâ
ţii, cu hainele şl cu pârul îm- mare parte din zi şl unde o bilităţii şl numeroşilor prle- Alura modernă pe care o oameni, despărţite uneori de scoalâ orice sunet. losîf Matyas - ..Victoria".