Page 39 - Drumul_socialismului_1970_12

C O M U N I C A T C O Aranjament privind rea festivă de constituire a 1
schimburile de cer­
„Asociaţiei de prietenie in-
do-română,‘. La festivitate
cetători şi cadre au participat membri ai ATLAS
R O M Á N O - M A R O didactice universi­ BELGRAD ÎL Coresponden­ personalităţi politice, diplo­
Parlamentului indian şi alte
maţi, oameni de ştiinţă, cul­
tul Agerpres, George lo- tură şi artă, reprezentanţi
tare tn perioada nescu, transmite ; La Bel­ ai presei. Discursul inaugu­ DUBLU ACCIDENT
solidarea păcii şi securităţii Apreciind cursul favorabil Părţile au apreciat câ vizi­ grad, In sala Centrului con­ ral a fost rostit de dr. Gur-
internaţionale. al pregătirilor în vederea con­ ta oficială a preşedintelui structorilor din Iugoslavia, După cum anunţă d-
(Urmox din poq. i) Cei doi şefi de stat au re­ vocării unei conferinţe gene- Nicolae Ceauşescu în Maroc 1971-1973 între dival Singh Dhillon, pre­ genţia CTK, la 11 de­
şedintele Camerei Inferioa­
levai creşterea rolului ţârilor ral-europene şi eforturile sta­ şi schimburile de vederi ce in prezenţa a numeroşi di- re a Parlamentului Indiei. i cembrie, in staţia Rji-
rectori de întreprinderi
şi
mici şi mijlocii in viaţa in­ telor din Europa pentru rea­ au avut loc cu acest prilej România şi S.U A. institute de cercetări în do­ In continuare au luat cuvin- konin din Moravia de
trie, lucrări publice, şi mai a­ ternaţională şi au declarat că lizarea securităţii pe acest constituie o etapă importan­
les în domeniul dezvoltării a­ toate statele pot şi trebuie continent, cele două părţi au tă în dezvoltarea relaţiilor de NEW YORK 11 - Coresponden­ meniul construcţiilor şi a Lui Asoke Sen, preşedintele Sud un tren de marfă
tul Agerpres, Constantin Alevan-
griculturii, al prospectărilor şi să-şi aducă contribuţia la re­ declarat că înfăptuirea aces­ prietenie româno-marocane, o droaic, transm ite : La New York ambasadorului român in Iu­ Asociaţiei, şi alţi membri ai s-a ciocnit cu o locomo­
exploatărilor miniere şi al glementarea problemelor con. tui obiectiv major al popoa­ contribuţie la realizarea unui a fost sem nat un aranjam ent In­ goslavia, Vasilc Şandru, a a­ acesteia. Ambasadorul ro­ i tivă şi a deraiat, In J
prospectărilor petroliere. In temporaneitâţii relor europene ar contribui in climat de pace şi cooperare tre Consiliul National al Cercetă­ vut loc vernisajul expoziţiei mân, Petre Tănăsie, a făcut ! vagoanele de marfă de­ j
viteză, }
acest sens, va avea loc in cu- Examinînd situaţia din Ori­ mare măsură la crearea unui internaţională. rii Ştiinţifice din Republica So­ organizate de întreprinderea o expunere privind preocu­ raiate a intrat In acest
rind un schimb de delegaţii entul Apropiat, cele două părţi climat de pace şi securitate cialistă România şl Comitetul de de comerţ exterior „Vitro- pările pe plan intern şi ex­ timp, in plină
Cercetări şl Schimburi Interna­
intre cele două ţâri. Părţile au s-au pronunţat pentru solu­ în întreaga lume. Ele au sub­ Preşedintele Consiliului de ţionale din Statele Unite, privind cin" din Bucureşti, tern ale Republicii Socialis­ \ un tren expres. In ur­ J
apreciat, de asemenea, rolul şi ţionarea tuluror problemelor liniat că securitatea interna­ Stat si' personalităţile care schimburile de cercetători şl cadre ■ In cadrul expoziţiei sint te România şi perspectivele ( ma acestui dublu acci­
importanţa activităţii Comisi­ din această regiune în con­ ţională trebuie să fie conce­ l-au însoţit au exprimat în­ didactice universitare tn perioada prezentate mostre de mate­ dezvoltării relaţiilor romă- dent, 7 persoane şi-au
1071-1973.
ei mixte guvernamentale ro- formitate cu principiile Car­ pută ca un sistem de angaja­ treaga lor gratitudine Maies­ Potrivit aranjam entului, ambele riale de construcţii, produ­ no-indiene. pierdut viaţa, iar cîteva f
mâno-marocane. tei şi cu rezoluţiile corespun­ mente ferme din partea tu­ tăţii Sale regele Hassan II, pArţl consideră necesar să Încu­ se de întreprinderi româ­ Participanţii la adunare Í au fost rănite.
In timpul vizitei, a fost zătoare ale Consiliului de turor stolelor şi a unor mă­ guvernului marocan, autorită­ rajeze, în afara schim burilor de neşti din Ministerul Indus­ şi-au exprimat sprijinul pen­
semnat de către vicepreşedin­ Securitate şi Adunării Gene­ suri concrete care să ofere ţilor şi locuitorilor din regiu­ f* tre ştiinţifice şl universitare, triei Materialelor de Con­ tru promovarea relaţiilor t CANICULA LA I
noi forme de colaborare In do­
tele Consiliului de Miniştri, rale a Organizaţiei Naţiuni­ fiecărui stat garanţii pentru nile vizitate, pentru primirea meniu) ştiinţei care ar promova strucţii. dintre România Şi India. l RIO DE JANEIRO II
Ion Pâţan, în numele guver­ lor Unite, in interesul salvgar­ dezvoltarea paşnică, într-un călduroasă $i ospitalitatea ce Înţelegerea reciprocă dintre cerce­ Specialiştii prezenţi au ★ I) I
nului român, şi de către pri­ dării păcii in lume. Ele au re­ climat de destindere, înţele­ le-au fost rezervate tătorii şl universitarii din cele manifestat un viu interes UI,AN DATOR 11 (Ager­ In ultimele zile, asu­
mul ministru dr Ahmed La- liefat. totodată, că pentru gere şi cooperare Preşedintele Consiliului de două ţări şi ar contribui Ia pro­ pres). — La iJian Bator s-a pra oraşului Rio de Ja­ j
raki, in numele guvernului realizarea unei păci durabile Subliniind interesul şi im­ Stat. Nicolae Ceauşescu. a gresul general a) cunoştinţelor u ­ pentru exponatele prezenta­ deschis expoziţia de fotogra­ ' neiro s-a abătut un
marocan, un aide-memoire. A­ in Orientul Apropiat, este ne­ portanţa pe care o acordă re­ invitai pe Maiestatea Sa mane. In acest sens, aranjam eu- te de întreprinderile din in­ fii ,,Republica Socialistă val de căldură toridă.
cest document prevede măsu­ cesar să se soluţioneze pro­ laţiilor de bună vecinătate şi Hassan H. regele Marocului, tul prevede semtnaril blnaţionale, dustria românească a mate­ România", care oglindeşte Mercurul termometre­
rile ce urmează a fi întreprin­ blema poporului palestinian raporturilor de cooperare eco­ să facă o vizită oficială în schimburi de vizite ale oamenilor rialelor de construcţii. aspecte din viaţa oamenilor I lor a urcat ptnă la 40,8
se pentru a traduce în viaţă în conformitate cu interesele nomică. culturală şi tehnică Republica Socialistă România. de ştiinţă care lucrează la pro­ muncii din ţara noastră. grade la umbră, cea
hotârîrile luate de către cei şi aspiraţiile lui naţionale, a- pe plan regional între state Invitaţia n fost acceptată iecte de cercetare comună sau Expoziţia a fost organizată ( mai ridicată temperatu­ J
doi şefi de stat. in urma con­ sigurîndu-î-se dreptul Ia au­ suverane, cele două părţi au cu plăcere, data urmind a fi paralelă, schimburi de conferen­ DELHI 11 (Agerpres). — de Asociaţia de prietenie J ră din cursul acestui
vorbirilor avute, în domeniul todeterminare, inclusiv drep­ declarat că vor acţion^ în stabilită ulterior pe cale di­ ţiari $1 alte acţiuni care Intere­ La Delhi a avut loc aduna- mongolo-română. I an. Sute de locuitori, in
colaborării şi cooperării eco­ tul de a-şi forma un stat na­ continuare penlru dezvolta­ plomatică. sează ambele părţi- special copii, au fost in­
nomice. ţional propriu. rea relaţiilor de prietenie în­ \ ternaţi tn spitale, sufe­ (,
Subliniind importanţa schim­ Ceî doi şefi de stat tre ţările din Balcani si res­ \ rind deshidratări ale i
burilor culturale pentru mai s-au pronunţat pentru în­ pectiv din Maghreb. în inte­ ris, penlru a-şi exprima dez­ i organismului.
buna cunoaştere şi apropie­ cetarea oricărei interven­ resul păcii, securităţii şi în­ Mari acţiuni de protest împotriva aprobarea faţă de procesul
re intre popoare, cei doi şefi ţii străine în Indochi­ ţelegerii internaţionale. din Burgos. La Tarbes (de­ RIDICAREA
de stat au evidenţiat dorinţa na. pentru reglementarea Cei doi şefi de stat au sub­ partamentul Hautes — Pyre­
reciprocă de a intensifica şi pe cale paşnică a conflictu­ liniat necesitatea intensifică­ nees) o delegaţie a manifes­ PIRAMIDELOR
extinde cooperarea în dome­ lui. în conformitate cu acor­ rii negocierilor pentru dezar­ înscenării judiciare de la Burgos tanţilor s-a prezentat la pre­ l
niile invâţâmîntului, tinere­ durile de la Geneva, astfel mare şi întreprinderii de ac­ fectură pentru a cere ca gu­ De 40 de secole isto­
tului şi sportului, formării de Incit popoarele vietnamez, ţiuni concrete penlru a se a­ vernul francez să intervină pe S ricii şi arheologii riva­
cadre şi sănătăţii publice. laoţian şi cambodgian să poa­ junge la un acord privind SPANIA La Barcelona, peste 3 000 ţei, au participat joi seara la lingă autorităţile spaniole în lizează in ipoteze pen­
In vederea lărgirii cadrului tă exercita în mod , liber dezarmarea generală şi, în de persoane au străbătut stră­ o demonstraţie pe străzile o­ favoarea amnistierii celor 16 t tru a explica modul in
juridic al relaţiilor dintre ce­ dreptul de a hotărî ele insele primul rind. dezarmarea nu­ PARIS 11. — Coresponden­ zile oraşului chemînd la gre­ raşului, în semn de solidari­ militanţi basci. care au fost construite
le două state, părţile au con­ asupra destinelor lor, fără cleară. sub control interna­ tul Agerpres, Georges Das­ vă generală şi scandînd lo­ tate cu cei 16 patrioţi jude­ t piramidele egiptene. Ci­
venit să se încheie o conven­ nici un amestec dinafară. ţional. Ei consideră că opri­ căl, transmite ; Comitetul E­ zinci de protest împotriva au­ caţi de Tribunalul militar din ITALIA I neastul Cecil B. DeMil.
ţie de asistenţă juridică, un Dînd o înaltă apreciere pre­ rea cursei înarmărilor, redu­ xecutiv al CC. al PC din torităţilor ţi a represiunilor Burgos. In fruntea coloanei le a propus o ver­
acord privind transporturile facerilor profund înnoitoare cerea bugetelor militare, in­ Spania a adresat un apel judiciare. In piaţa Colon, un­ s-au aflat personalităţi politi­ ROMA 11 (Agerpres). — siune general admi­
aeriene, un acord de coopera­ ce au loc pe continentul a­ terzicerea folosirii armelor n- populaţiei din Spania şi opi­ de se află sediul autorităţi­ ce, reprezentanţi ai partide­ Sindicatele muncitorilor por­ să: întocmai ca un
re în domeniul turismului şi frican, cele două părţi au lomiee. încetarea producţiei niei publice din întreaga lu­ lor militare, au avut loc cioc­ lor comunist şi socialist, ai tuari italieni au cerut joi lu­ film de mare specta­
o înţelegere de facilitare re­ reafirmat simpatia şi spriji­ şi lichidarea stocurilor acu­ me să facă tot posibilul pen­ niri între forţele de poliţie şi Confederaţiei Generale a crătorilor din porturi să boi­ col, construirea pirami­
ciprocă a formalităţilor de nul lor faţă de lupta tinere­ múlale. crearea unor zone de- tru a salva pe patrioţii basci manifestanţi In plin centrul Muncii din Franţa şi ni Ligii coteze în perioada 12-19 de­ delor ar fi fost opera
călătorie pentru cetăţenii ce­ lor state pentru apărarea şi nucleanzate, abolirea blocuri­ ameninţaţi cu pedeapsa capi­ Barcelonei au apărut barica­ drepturilor omului. Organiza­ cembrie navele aflate sub realizată cu răbdare de
lor două ţâri. consolidarea independenţei lor lor militare ca şi alte măsuri tală. de. După mai multe ore, po­ torii demonstraţiei — sindi­ pavilion spaniol şi să partici­ un intreg popor. Cel pu­
Cei doi şefi de stat au rele­ naţionale, împotriva colonia­ de dezarmare ar contribui la Partidul Comunist din Spa­ liţia a izbutit cu greu sâ-i catele şi formaţiunile politice pe la manifestaţiile ce se vor ţin 500 000 persoane au
vat cu satisfacţie că politica lismului şi neocolonialismu- instaurarea unui climat de în­ nia, se spune în apel, chea­ împrăştie pe demonstranţi, o- de stînga — au apreciat câ desfăşura la apelul celorlalte construit piramidele lui
externă a ţârilor lor se ba­ lui, pentru progres economic, credere şi securitate intre na­ mă pe toţi oamenii muncii, perind zeci de arestări. numărul participanţilor a fost organizaţii sindicale in spri­ Keops, Chef ren şi My-
zează pe principiile unanim social şi cultural. Cele două ţiuni. la realizarea păcii în toate forţele democratice şi La Granada, important cen­ de circa 50 000. Nu s-au sem­ jinul lupte* pentru libertatea kerinos.
recunoscute ale dreptului in­ părţi condamnă în mod spe­ lume. a progresului econo­ progresiste din Spania să am­ tru universitar, au avut ]oc. nalat incidente cu poliţia. poporului spaniol şi împotri­ „Ghizeh a fost ridi­
ternaţional. Ei şi-au reafir­ cial agresiunea a cărei victi­ mic şi social al omenirii, în plifice mişcarea de protest şi de asemenea, incidente inlre Alte manifestaţii şi mitin­ va represiunii din Spania. cată doar cu 3 000 oa­
recent Republica
mă a fost
mat convingerea că dezvolta­ Guineea şi au reafirmat soli­ mod deosebit al ţări lor în să organi/.e/.e o grevă genera­ studenţi şi poliţie, soldate cu guri de solidaritate cu mili­ Joi seara a avut loc la Na­ m eni', spune astăzi O­
curs de dezvoltare In acest
rea relaţiilor bilaterale între scop. cele două părţi au hotâ- lă în apărarea patrioţilor arestări. tanţii basci au avut loc la poli o manifestaţie iniţiată laf Tellefsen. Inginer
toate statele, indiferent de daritatea guvernelor şi po­ rît să-şi concerteze eforturile basci. Toulouse, Bordeaux, Greno­ de organizaţiile de tineret, în i naval de profesie, Olaj
poarelor României şi Marocu­
sistemul lor social, contribuie lui cu lupta dusă de poporul in cadrul Comitetului de dez­ ir FRANJA ble, Lyon. Bayonne şi în alte semn de solidaritate cu cei 16 Tellefsen a publicai In
la asigurarea progresului con­ guineez pentru apărarea inde­ armare, ale cărui membre MADRID 11 (Agerpres). — PARIS II (Agerpres). — oraşe. Participanţii la de­ patrioţi basci judecaţi Ia Bur­ ultimul număr ai ,.Re­
tinuu al fiecărui stat şi al în­ monstraţia desfăşurată pe vistei Muzeului ameri­
In ciuda măsurilor represive
tregii umanităţi, la instaura­ pendentei'şi integrităţii teri­ sînt. şi de siguranţă luate de au­ Mii de parizieni, cărora li străzile Toulon-ului au hotâ- gos. S-an înregistrat inciden­ can de istorie natura­
toriului său.
Cele două părţi au subli­
rea unui climat de pace şi Ele au exprimat solidarita­ niat că pentru creşterea rolu­ torităţile franchiste, în în­ s-au alăturat numeroşi spa­ rît să trimită o telegramă te între participanţi şi for­ i lă" un articol care re­
securitate internaţională. Eî tea şi sprijinul popoarelor lui Organizaţiei Naţiunilor treaga Spanie continuă acţiu­ nioli aflaţi în capitala Fran­ Ambasadei spaniole dîn Pa- ţele de ordine \ aduce in discuţie activi­
au declarat că pentru reali­ lor faţă de lupta dreaptă a Unite este necesar ca aceas­ nile de protest împotriva în­ tatea unui popor dr.
zarea acestor obiective majo­ popoarelor din Angola. Mo- tă organizaţie să-şi intensifice scenării judiciare de la Bur­ \ sclavi sub greutatea
re este necesar ca relaţiile zambic. Guineea Bissau. Na­ activitatea în direcţia asigu­ gos şi in semn de solidari­ ţio a fost făcută în urma unei dionul sudonez „Al $ohofo'\ blocurilor de piatră.
dintre toate statele să fie ba­ mibia şi din alte teritorii co­ rării păcii, garantării securi­ tate cu cei 16 militanţi basci. reuniuni de lucru, Io care ou potrivit căruia s-or fl hota rit „Ipoteza mea se ba­
rate pe respectarea principii­ loniale. împotriva asupririi tăţii şi extinderii cooperării, Pe străzile Madridului au MOSCOVA. - Uniunea participat primul ministru Ior­ crearea unei formaţiuni poli­ zează pe o. ,observaţie
lor independenţei şi suvera­ slrâine. pentru cucerirea in­ respectării întocmai a princi­ avut loc joi noi demonstra­ Sovieiicâ şi Japonia vor danian Wasfi TaII, precum şi tice unice pentru uniunea pro­ făcută acum ciţiva ani
nităţii naţionale, a egalităţii dependentei naţionale şi în­ piilor Cartei. In acest sens, ţii. la caic participanţii, ma­ începe sâ colaboreze in Yasser Arafat. preşedintele iectata. t inlr-o călătorie in E­
în drepturi, neamestecului in făptuirea năzuinţelor lor legi­ părţile consideră că pentru joritatea muncitori şi stu­ domeniul standardizării Comitetului Central ol rezis­ gipt". La un popas, Tel-
treburile interne, al respectă­ time de libertate şi progres. a fi mai eficace Organizaţia denţi, au manifestat pentru şi controlului calităţii tenţei palestiniene. Se menţi­ FORT BENNING. - Avoco. lejsen a observai trei
rii dreptului sacru al fiecărui Ele au condamnat politica mondială trebuie să devină încetarea procesului şi am­ producţiei - se prevede onează că o reuniune simila­ tul locotenentului William egipteni ridicind un bloc
popor de a-şi hotărî în mod de discriminare rasială şi de universală şi s-au pronunţat nistierea celor 16 militanţi în protocolul semnat vi­ ră urmează să aibă Ioc în Calley o declarat joi, într-o imens de piatră cu o
liber destinul. apartheid dusă de regimurile îndeosebi pentru restabilirea basci. neri la Moscova de V. dimineaţa zilei de sîmbălă. scurtă pledoarie, câ clientul pirghie simplă compusă
In spiritul declaraţiilor Or­ rasiste minoritare din Repu­ drepturilor legitime ale Re­ Boiţov. preşedintele Co­ său a acţionat în baza ordi­ dintr-o grindă lungă de
ganizaţiei Naţiunilor Unite, blica Sud-Africană şi Rhode­ publicii Populare Chineze în In urma intervenţiei poliţi­ mitetului pentru stondor- nelor şi dispoziţiilor superiori­ 6 m care se balansează
adoptate cu ocazia recentei sia. încălcarea flagrantă a cadrul O.N.U. şi al organis­ ei, maî multe vehicule apar­ dîzare al U.R.S.S., şi de lor soi. El o susţinut câ acu­ ! pe un suport de lemn.
sesiuni jubiliare, cei doi şefi drepturilor omului în aceste melor acesteia. ţinând acesteia au fost distru­ H. Higasi, directorul A- zatul a primit din partea co­ Grinda era de cinci on
de stat s-au pronunţat pentru teritorii Preşedintele Consiliului de se mandantului companiei, capi- mai lungă intr-o parte
excluderea folosirii forţei, a Denunţînd colonialismul şi Stat. Nicolae Ceauşescu. şi socloţiei japoneze pentru tanuf Ernest Medina, ordinul a suportului decit in
ameninţării cu forţa şi a po­ neocolonialismul. părţile au Maiestatea Sa regele Has.san standardlzo re. de „a incendia satul Song cealaltă In virtutea
liticii de dictat in viaţa inter­ apreciat că trebuie întreprin­ II apreciază că lichida­ Părţile au căzut de o- My, de a contamina finlînile şi principiului pirghiei es­
naţională, pentru rezolvarea se acţiuni concrete şi imedia­ rea subdezvoltării şi a decala­ Sesiunea extra­ cord să facă schimb de de a face să dispară tot ce te suficient să ataşezi
pe cale paşnică a diferende­ te in vederea aplicării decla­ jului dintre ţările in curs de documentaţie tehnico-ştl- este vîu*'. la extremitatea mat
lor. raţiei O.NU. privind acorda­ dezvoltare şi ţările dezvolta­ lungă o greutate de
Examinînd situaţia inter­ rea independenţei ţârilor si te are o mare importanţă ordinară a Con­ înţificâ, de delegaţii de Pe de alto parte, a arătat cinci ori mai uşoară,
naţională, cele două părţi au popoarelor coloniale si a re­ pentru progresul umanităţii şi specialişti. avocatul apărării, soldaţilor II I pentru ca ea să ridice
subliniat ataşamentul lor de­ zoluţiilor Naţiunilor Unite instaurarea unei păci dura­ s-a infiltrat ideeo că „toate blocul de o tonă.
plin faţă de apărarea şi con­ privind decolonizarea. bile în lume. siliului Ministerial persoanele rămose în locali­
tate" foc porte din forţele de Se ştia de mult că in­ t
HAVANA. - Jorge Edward rezistenţa sau sint simpatizanţi ginerii egipteni din an­
ai (U M . Valdes, însărcinatul cu afaceri KHARTUM. - Preşedinţii aî Frontului Naţional de Eli­ tichitate foloseau ram­ i
Experimente ştiinţifice LAGOS 11 (Agerpres) — ol Republicii Chile in Cuba, R.A.U., Libiei şi Sudanului nu berare. El o relevat că gene­ \ pele tn plan înclinat
pentru a deplasa blocu­
ralul american Somuel Koster
şi-a prezentat documentele de
rile. Dar, spune Tellef­ (
au preconizat in nici un mo­
In cadrul lucrărilor sesiunii acreditare ministrului afaceri­ ment crearea unei organizaţii a Inspectat dintr-un elicopter i sen, dacă ei nu aveau
extraordinare a Consiliului lor externe al Cubei, Râul Roa politice unice in ţările mem­ xono respectivă, şî a ovut cu­ decit rampele pentru a I
realizate de .Lunohod-1 i i Ministerial al O.U.A., care se Ga reia. Totoda tă, la Havono bre ale preconizatei Gaafar plo la Song My, dar nu a or­ transporta blocurile de J
noştinţă de ceea ce se întîm-
uniuni
s-a anunţat <â însărcinatul cu
tripartite, o declarat
luat
desfăşoară la Lagos, a
cuvintul secretam] general al ofocerî al Republicii Cuba în el Numeiry, preşedintele Su­ donat încetarea focului. Ulte­ la malurile Nilului pi- J
acestei organizaţii, Diallo Tel- Chile, Luis Pernandez, şi-a pre­ danului. Aceostă decioroţie rior, generalul Koster a în­ nă la locul piramidelor, t
MOSCOVA 11 (Agerpres). 13,00 (ora Bucureştiului) şi a crater cu diametrul de 16 me­ li, care a prezentat situaţia zentat documentele de acre­ este apreciată ca o replică la cercat să muşamolizeze acest construcţia lor ar fi ne­ \
— Aparatul sovietic autopro­ durat 9 ore, a fost realizată tri şi cu adîncimea de 2 me­ de pe continentul african in ditare adjunctului ministrului informaţiile publicote de coti- act criminal. \ cesitat un efort mai
pulsat „Lunohod-l" a început deplasarea vehiculului sele­ tri. „Lunohod-l" a coborît in urma actelor de agresiune a afacerilor externe al Republi­ mare decit insăşi ridi­ l
să execute programul celei nar autopropulsat pe o dis­ crater şi apoi s-a urcat pe ce­ grupurilor de mercenari spri­ cii Chile, Alcides Leal. carea piramidelor. )
de-a doua zile de lucru, după tanţă de 244 metri. lălalt versant pentru a ieşi pe jinite de Portugalia împotri­ AMMAN. - „Oficialităţile r Potrivit noii teorii,
ce „s-a odihnit" In timpul Lunomobilul s-a deplasat un teren liber. La parcurge­ va Guineei, precum şi posibi­ ¡ordaniene şi reprezentanţi ai NEW YORK, — Comitetul Adunării Generale ol O.N.U, de fiecare dată cind era
îndelungatei nopţi selenare. pe un teren accidentat, la în­ rea craterului. înclinaţia ma­ lităţile de contracarare a a­ rezistenţei palestiniene ou lu­ pentru decolonizare o aprobat, joi. cu 71 de voturi pentru, nevoie de un efort im­ i
Ziarul „Pravda“ de vineri a ceput în direcţia sud-est, iar şinii a ajuns Ia- 27 grade, iar cestor acţiuni prin unirea at măsuri pentru a sista toa­ 1 contra şi 10 abţineri, un proiect de rezoluţie prin care portant era folosită pir-
publicat rezultatele prelimi­ apoi in direcţia sud-vest, tre- diferenţa de asietâ -- la 17 rîndurilor ţârilor africane in­ te operaţiunile armate**, a de­ se cere Marii Britanii şi S.U.A. să acorde independenţă ghia : pentru descărca­ i
nare ale experimentelor şti­ cînd printre pietre şi denive­ grade. dependente. In urma acestor clarat joi seara Bahi lodgham, celor 25 de teritorii insulare care se mai află încă sub rea blocurilor pe malu­ !
inţifice executate de labora­ lări de teren. Dirijat de echi­ In timpul opririlor de scurtă acte de agresiune, statele preşedintele Comitetului supe­ administrarea lor. Comitetul oprecioro că „întinderea te­ rile Nilului, pentru ri­
dicarea lor pe piramide I
torul lunar mobil în prima e- pajul său terestru, „Lunohod- durată au fost efectuate rqembre ale O U.A. trebuie să rior arab însărcinat cu supra­ ritorială, izolarea geogrofico şi resursele limitote nu tre­
tapâ a activităţii sale. După 1° a efectuat diferite mane­ probe mecanice ale solului. ia hotârîri energice pentru a vegherea modului de oplica- buie so constituie sub nici o formă motive de omînore a Şi la fiecare nivel de
cum a comunicat specialistul vre de ocolire a piedicilor După părerea conducerii răspunde provocărilor lansa­ re a acordurilor de la Cairo aplicării prevederilor Dectoroţîei O.N.U. privind ocordo- construcţie, pentru a le
care se ocupă de telescopul apărute in cale. tehnice a experimentului, lun­ te la adresa Africii indepen­ şi Amman, privind restabilirea reo independenţei ţărilor şi popoarelor colonio'le". pune la loc, unele lingă
Roentgen instalat pe lunomo- ga noapte selenară n-a influ­ dente de colonialiştii portu­ calmului în iordania, Deola-no- altele, ca un 2idar care
bil, principalul ţel al aparata- La un moment dat, în faţa enţat negativ buna funcţio­ ghezi şi de aliaţii lor — a aşează cărămizile. t
jului respectiv este de a stu­ lunomobilului a apărut un nare a aparatului. subliniat Diallo Telli. Presupunerea egipto­
dia fondul de raze X al spa­ logului amator a stirnit
ţiului cosmic. In această pri­ puternice reacţii din 1
vinţă, există două ipoteze t partea arheologilor. 1
prima susţine că razele X Ziaristul francez Plerre Bols, Ora 12. Mulţimea agitată pe Un pachebot pakistanez, „Dacul", de trei ori mal m ari decit talia Pilotul Invtrteşte bara de direc­ coraţi la 100 m de ţărm . M arina­
provin de la nenumărate sur­ trim is special al cotidianului ,,Le chel e9te încă o dată respinsă. surprins de ciclon este răsturnat unul om obişnuit. ţie In toate sensurile. Dar nu se rii se prosternează pe covoarele PAMFLET AL LUI
Ei au auzit mal tlrzlu că la
Figaro* In regiunile pakistaneze
se (de pildă stelele), cea de-a afectate de ciclon, relatează clte- Dacă ar forţa barele, ne-am chiar tn mijlocul deltei. radio s-ar fl anunţat apropierea poate face nimic. Elicea 9e Îm­ lor de rugăciune \ ENGELS
Un cadavru
pluteşte la cîţlva
Apropilndu-ne de chel, Începem
doua afirmă că fondul de ra­ va din momentele petrecute îm­ Îneca Printre protestele In ben­ m etri, dar noi trecem Indiferenţi. ciclonului $1 chiar $1 ora. Dar pe piedică In tonele de sare. să percepem mirosul morţii. Am \ l
gali se aude un „get out”
al
gurile fluviului
— Stntem la
ze X este creat de gazul iq- preuna cu alţi trei ziarişti In a­ căpitanului. Discriminarea este Soarele roşu se Îneacă tn m area Insulă nu există ceasuri. Cange, spune căpitanul Petersen. ajuns In Insula cu 100 000 de ca­
La spital, s-au Instalat zece vo­
terplanetar, dispersat în spa­ ceste locuri. simplă. Toţi cel care nu poartă Bengalului si lată-ne sosiţi la luntari, In marea lor m ajoritate In plină zonă a ciclonului. H ăr­ davre. O plajă largă, un drum \ lntr-o bibliotecă din 1
Îm preuna cu doi colegi Italieni
ţile nu mal fac doi bani. Ţinu- ‘
ţiul cosmic. Savantul sovie­ şl un fotoreporter v.est-german. un pantalon sau o căm aşă sînt Sandup E noapte. Se aud urlete. studenţi veniţi de la Dacca Ei turlle s-au schimbat. Este un care urcă, o clădire cu pereţii i Drcsda a fost descope­ 1
respinşi fără milă. In sflrsit o
O Joncâ (vas chinezesc sau Ja­
tic precizează că rezultatele am reuşi: sâ ajung in Insulele boare de aer şl Kar Madmuli în­ ponez) se loveşte de „M een-San- 'se adaugă celor zece Jandarm i spectacol Insolit al unu! vas de Jum ătate căzuţi, un apartam ent ) rit recent un pamflet a-
cu un pat şi o lantpâ de gaz. In
observaţiilor efectuate de te­ devastate de ciclon. Traversarea cepe să defileze lent prin faţa danl”. Tronsbordarea m ărfurilor pakistanez) care asigură ordinea 30 m lungime care pare fixat In Jurul acestui mic bloc de beton t % parţinînd lui Friedrich '
însăşi a fost o adevărată aven­
lescopul Roentgen de pe „Lu- tura. De două zile eram In ochilor. „M een-Sandanl" pluteşte va dura ; nava se împotriveşte Nevoia cea mal urgentă este mijlocul Saharel. sute de refugiaţi fac un zgomot I Engels intitulat „Schel-
nohod-1“ vin în sprijinul pri­ căutarea unui elicopter sau a greoi ; încărcătura de oameni şl curentului şi asta durează. de a preveni riscurile epidemi­ Sase ore de aşteptare Intr-un Infernal. s ling şi revelaţia — Cri­
tica celor mai noi ten­ !
— Aveţi m edicam ente 7 — mă
mei ipoteze, dar sînt necesa­ unui vas. dar lotul era Imobilizat întreabă ofiţerul pakistanez. Sint )
de guvern. In sfirşit, într-o seară
re cercetări suplimentare pen­ aflăm că un vas de cabotaj, deja 200 de cazuri de holeră. tative de reacţiune la
tru a se putea confirma acest „M een-Sandanl“, pleacă a doua II răspund că sint medicamente j adresa filozofiei libe­ I
lucru. zl la ora şase dimineaţă. Ia bordul vasului. îm preună cu ! r e P u b lic a t fără sem­
Căldura era deja greu de su­ pături şl alimente. » nătură, pamfletul a scă­
Lunohod oferă, de aseme­ portat, chelul era negru de lume. — Vom vedea mllne dimineaţă \ 1
nea, posibilitatea de a se stu­ Privesc In Jur. Un eşafodaj pră­ — apune el. pat de la distrugerea
pusă la cale de nazişti
buşit tn apa m aronie a fluviului,
dia în detaliu intensitatea ra­ mal Încolo dtfva bieţi canari ri­ II cer sâ-ml permită aâ vorbesc ! i
dintr-o eroare de clasi­
diaţiilor cosmice şi a explo­ sipiţi parcă printre undele groase cu m artorii dramei. > ficare.
— Aveţi
m artori la discreţie.
ziilor solare în condiţiile se­ de păcură ; copii gol se ridică Pe cine vreţi să vedeţi 7
din apa mai închisă la culoare
lenare. încă din timpul zbo­ decit pielea lor. Sub soare, flu­ Ascult povestea unei fetiţe de l
rului către Lună a putut fi viul pare de plumb. Navele ru ­ şase ani. Este foarte frum oasă, eu „GLASPH ALTUL"
fotografiată o mare explozie ginite înaintează cu greu. Patru ilor. Penlru moment, spitalul ser­ soare nemilos. Vasul se degajă ochi m ari negri. o frunte
lntr-o I
ore mat tlrzlu eram tot pe chel
prea
nu a cunoscut
Sandup
pe Soare, aceeaşi pe care a cu unica preocupare de a alunga m ărfuri pare prea m are pentru multe ravagii, raportat la scara veşte drept centru de primire şl prin şocuri şi manevre dese. Două bom bată şi un diam ant O soluţie americană
nară.
el In sflrşit. echipele Crucii Roşii
■înregistrat-o şi staţia auto­ valurile de muşte. Căpitanul so­ pakistaneze sosesc In ultimul dezastrului ; nu are decit opt cantină. Aici se face coadă pen­ ore mal tlrziu, observăm hoitul — Tatăl meu a m urit In apă, la problema sticlelor şi
mată sovietică „Venus-7", ca­ sise. dar aştepta pe funcţionarii moment aducînd primele ajutoa­ morţi. Nici o luminâ. Numai cu tru o porţie de orez şl o cană cu unei vaci, trei corpuri de bărbaţi, fraţii mei au m urit In apă. Ma­ i recipientelor din sticlă
provinciali şl pe membrii Crucii
şi unul de femele. Bărbaţii şi-au
re
Sînt acum pe vas vaccinele
re se afla la o distanţă de Roşii Însărcinaţi cu ancheta la împotriva holerei şi tifosului, pă­ ajutorul unei lanterne putem sa apă potabilă. păstrat cămăşile, Iar pielea lor ma mea trăieşte, căci s-a agăţat I care umplu gunoaiele :
Noaptea este fără lună şl fără
ne conducem paşii Pe o ftşie de
circa 30 milioane kilometri de fata locului. Văztndu-ne. căpita­ turi şl cartofi. A jutoarele au ve­ coasta de aproape 200 m totul a stele Afundlndu-se ptnâ la ge­ este vineţie. Femela pluteşte pe de un pom. Eu, de asemenea, s pisate şi amestecate in
m-am agăţat de un pom.
nul
Pâmînt. Astfel, oamenii de aici ?“. ne întreabă : „Ce faceţi nit In cea mal mare parte din fost ras de valuri. Este greu nunchi In mll, oamenii pleacă fă- spate, cu braţele $1 picioarele rupte, Apoi repetă : „Tatăl meu a )
cu părul despletit şl gura larg
ştiinţă au posibilitatea să fo­ — Simem reporteri. Olanda. Păturile ocupă prea mult de Imaginat câ acolo au clndu-ne semne cu mina. Mi se deschisă. Acum nu mat sint clte- m urit In apă". l gudron, ele vor da un
spune
mereu : ,,Joy Bengla* —
fost cu o clipa înainte casele pes­
loc. nşa că slntem obligaţi să ne
Este un suedez taciturn de 30
că o comparaţie a celor două de onl cu faţa deja obosită şl refugiem In nişte bărci de salva­ carilor cu familii depăşind ade­ transcris fonetic — şl care In a ­ va zeci. ci clteva sute de înecaţi Povestea el este aproape cea a 1 asfalt mai durabil de­
tutures- celor care au supravie­
observ’aţii. brăzdată parcă de mările orien­ re. Aproape că nici n-am re­ sea 12 persoane. Supravieţuitorii ceastă seară are o rezonanţă tris­ care înconjoară vasul nostru. Un ţuit. Cind au venit valurile, oa­ cit cel obişnuit. Noul
spectacol cu atft mal înfricoşă­
tă. căci Înseamnă „viaţă lungă”.
mal
s-au refugiat pe locurile
m arcat câ participăm la prima
★ tului. Face un gest neglijent şi expediţie pe mare spre Sandup Înalte. Zori albi, apoi de un albastru tor. cu cit cerul este roşletlc. iar menii s-au agăţat de palmieri, procedeu a fost experi­
m arinarii săi II alungă pe pa­ strălucitor. Vasul pleacă. Slntem Insula Hatiya apare cu palmierii
kistanezii care. ţintnd In mlinl şl Hatiya. Peripeţia nu are nimic Clnd li lntrebâm . ne spun : la aproape cinci ore de drum de şl plajele sale ca un pliant pu­ apoi au început să se caţere. Au mentat şi botezat —
rămas aşa suspendaţi 12 ore. apoi
MOSCOVA 11 (Agerpres). coşuri cu provizii şt păsări do­ exotic. — Cicloanele s-au cunoscut dln- Hatiya blicitar pentru vacanţe fericite. au coborit pe firul apel. Au în­
mestice s-au ascuns sub puntea ★ totdeauna. Ele ridica acoperişuri­ Şi spectacolul nu s-a term inat „glasphalt".
— In timpul şedinţei de legă­ vasului in speranţa de a mal In decurs de mai bine de două le. Dar de data a9ta am fost su r­ Corpuri de oameni şl animale încă. La fiecare 10 m un alt corp cercat să-şi regăsească părinţii,
clteva obiecte de valoare — adică
tură prin radio cu „Lunohod* găsi eventuali supravieţuitori din zile de traversare, observăm co- prinşi. Lumea dormea şl deoda­ In bancuri de cile zece plutesc pluteşte pe apă. un lighean sau vreun ceainic. l
In soarele arzător. Brusc, o pană.
tă valuri mari. Nimeni nu poate
familiile lor. cotterl. crengi contorsionate de
1", care a început joi la ora Motoarele pornesc. palmieri, mici ateliere ruinate. aprecia Înălţimea valurilor. Poate Nava luptă preelnd motoarele. Din nou e noapte. Slntem an­ Apoi au aşteptat.
Redacţia şi administraţia ilarului c Deva, str. Dr. Petru Groia nr. 35. Te tefeane i 11317 fl 11586. Tiparul ¡ întreprinderea pottgtaflcfl De*a, i mi 5