Page 40 - Drumul_socialismului_1970_12

'ffH frttttu tiu ntitftfn tintH tttN ftttttutttm tH tntinin u;*
w W
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAl

t

Veşti din tarile socialiste

Creşte schimbul de măr i

furi al U.R.S.S. cu alte ţări |

l Dolores Ibarruri despre 1

$
procesul înscenat celor ^

16 patrioţi basci f

!
■ Curier, Atlas |
ANUL XXII. Nr. 4956 DUMINICA 13 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

TELEX £ TELEX £ TELt-X
X
PREZENŢA CREATOARE, DINAMICĂ : •
— CONFERINŢA m
19
NAŢIONALA DE tm
• GENETICA ANIMALA 90
Prima Conferinţă na­
SI EFICACE ÎN SOLUŢIONAREA 5 - ţională de genetică ani­ %
in
desfăşurată
mală,
9 9 & ?
tw Capitală sub egida Aca­
demiei de Ştiinţe Agri­ fi -*
o cole şi Silvice, şi-a în­ fi
PROBLEMELOR COMPLEXE ALE ■ cheiat simbătă lucră­ %
rile. In şedinţe plenare
d şl in cadrul unor mese
rotunde au fost prezen- -
M 1 tata o serie de rezultate 3
P R O D U C Ţ I E I DE M E T A L * - actuale din domeniul •
cercetărilor de
geneti­
M
p4 că, insistîndu-se esu-*
■ pra metodelor şi proce~
deelor de lucru cu per-
Organizaţia de partid din pări care atestă convingător tul unor analize temeinice, Relevînd succesele obţinute i ) spectlve apropiate de u- a
marele combinat siderurgic rolul hotăritor a] comuniştilor soldate cu acţiuni şi măsuri de siderugişti, darea de sea­ tilizare in practică. In
hunedorean îsi afirmă neîn­ în dobîndirea de către side- politice şi organizatorice în­ mă şi participanţii la dezba­ fi 3 acest sens, au adus con­ •
cetat, la parametri tot mai rurgişti a unor succese de dreptate spre lichidarea nea­ teri s-au referit pe larg la de­ vJ tribuţii lucrările de ge­
j
înalţi de competenţă, exigen­ prestigiu, în ridicarea produc­ junsurilor şi perfecţionarea ficienţele existente, rezervele fi netică cantitativă cu a- -
ţă şi responsabilitate, capa­ ţiei de metal Ia cote superi­ muncii în aceste domenii. nefolosite, la sarcinile mobi­ plicaţli mal ales In creş- ■
citatea dc factor organizator, oare de calitate şi eficientă. Concentrarea eforturilor ce- lizatoare, de mare complexi­ i ’ terea păsărilor, porci­
mobilizator şi conducător «ni tate şi răspundere ce revin fi lor şi a taurinelor. A- *
celor aproape 20 000 de furna- organizaţiei comuniste din - ceste rezultate pot fi W
1 işti, cocsari, otclari şi lami­ combinat în viitorul cincinal. ■1 valorificate în procesele ~
natori în activitatea labori­ Conferinţa organizaţiei de partid Conferinţa s-a ocupat pe larg In faţa maşinii de imprî mat, secţia tipar înalt de la I.P. Deva, se urmăreşte cu cea mai e de selecţie (n vederea
oasă pentru traducerea în de modul în care se acţionea­ mare atenţie suprapunerea cui orilor, Maistrul loan Drăguş şi c onducătorul tehnic llie Pînraru, 4 ^ rezolvării sarcinilor de *
viaţă n politicii partidului. de la C.S. Hunedoara ză pentru utilizarea capacită­ alături de tinerii Dragomir Olo ru, Avram Popa, Miron Pirle şi Ludovic Otvoş sînt mulţumiţi de ameliorare a speciilor
Acţionind in lumina hotâriri- ţilor de producţie. Cu toate calitatea lucrului fâcut. B ce decurg din Progra­ •
lor Congresului al X-lea a! progresele făcute în direcţia Foto : V. ONOIU mul naţional de dezvol­ a
P.C.R.. pe baza sarcinilor creşterii indicilor intensivi de fi tare a zootehniei. i
trasate de comitetele judeţean In perioada analizată, comi­ lor peste 6 000 de comunişti utilizare, din darea de sea­ s . In încheierea lucrârt-
şi municipal de partid, or­ tetul de partid pe combinat, şi a colectivelor de siderur- mă şi din cuvîntul tovarăşilor 4 lor, participanţii au a- 3
ganizaţia comuniştilor din organizaţiile din secţii, sec­ gişti, a comitetului de partid Nicolae Mărculescu, ^ secreta­ doptat In unanimitate o •
combinat a dovedit o perma­ toare şi schimburi au avut în şi conducerii combinatului a rul comitetului de partid de Noi obiective Omagiu * telegramă adresată Co­
nentă şi susţinută preocupa­ centrul preocupărilor aspec­ avut drept rezultat îndeplini­ la secţia a Il-a furnale, ing. ■ mitetului Central al a g
re pentru bunul mers al ac­ tele esenţiale ale activităţii e­ rea exemplară a sarcinilor ce Ioan Mihuţ, şeful secţiei blu- ** Partidului Comunist Ro- 3
tivităţii economice, pentru conomice. Probleme de strin­ au revenit combinatului hu­ ming-semîfabricate, ing. Iri- economice 1 mân, tovarăşului Nicolae
creşterea aportului combina­ gentă actualitate cum sînt : îm­ nedorean. Este cunoscut fap­ mie Mîicâ, directorul direc­ « 9 Coauşescu, in care se •
tului siderurgic la progresul bunătăţirea calităţii oţelului tul că pe anul trecut, C.S. ţiei mecanice, rezultă că ex­ ’pografiior exprimă sentimentele de
economic al patriei. şi laminatelor, promovarea Hunedoara a primit Drapelul ploatarea raţională, întreţine­ Pe platforma industrială 6 adjncă recunoştinţă pen­ fi
Darea de seamă, prezentată tehnologiilor moderne, redu­ roşu de întreprindere frunta­ rea şi repararea Ia timp şi de la Săvineşti a început tru sprijinul permanent ;;
de tovarăşul Petre Lungu, se­ cerea consumurilor specifice, şă în industria ţârii. Pe anul de calitate a ngff&atelor şi construcţia unor noi obiec- ! pe cere conducerea par- fi
cretarul comitetului de partid a stocurilor supranormative în curs, siderurgiştii se men­ instalaţiilor nu constituie încă tive de mare importanţă j Intrată în tradiţia sărbători­ clişeu, IKerâ, titlu sau linie 4 I tldulul fl acordă ştiinţei
din combinat, a adus în faţa şi a cheltuielilor neeconomi- ţin, de asemenea, în rîndu- o preocupare de căpetenie pentru economia naţională, j lor noastre muncitoreşti, ziua să apară Imprimat corespun­ in ţara noastră, pentru •
rile de frunte ale , bătăliei
conferinţei organizaţiei de coase, creşterea productivităţii pentru finalizarea optimă a pentru toţi comuniştii, pentru Se înalţă cea de-a 4-a fa- I de 13 decembrie - Ziua tipo­ zător, cerneala tipografică să B crearea celor mai bune a
partid a siderurgiştilor un muncii, realizarea ritmică a cincinalului actual. Combina­ întreaga masă de salariaţi şi brică „Relon", cu o copaci- | grafului - dezvăluie de fiecare fie repartizată uniform. Şî in B condiţii de desfăşurare
bogat material faptic, o largă sarcinilor de plan şi angaja­ tul siderurgic a îndeplinit cu cadrele de conducere. Ca ur­ tate anuală de 12 000 tone I dată semnificaţii noi. Aceasta, puţine minute, rotativa va c a activităţii de cerceta-
arie de probleme şi preocu­ mentelor au constituit obiec- mare a acestor deficienţe, la fire cord, tehnice, textile I deoarece nu poate fi uitată scoate primele numere de 4) re.
aproape două Jurii mai devre­ ziua de 13 decembrie 1918, ziar, privite cu exigenţa bu­ conduce­ •
me totalitatea sarcinilor ce furnale s-au înregistrat în a­ şi texturate — precum şi I cînd in Piaţa Teatrului, greva nului meseriaş, cu bucuria Asigurăm
r i-au revenit în cincinal, asi- cest an aproape 1 G00 de ore o nouă fabrică de fire I generală a muncitorilor tipo­ sentimentului datoriei împlini­ 3 rea de partid, pe dv. •4
de opriri şi mers redus soldate
gurînd suplimentar economi­ cu importante pierderi de fon­ şi fibre poliacrilonitrilice. { grafi dî-n Capitală, demon­ te, cu convingerea că cititorii c personal tovarăşe secre­ 2
fi
tar general — se spune B
„Melana-4", cu o capacita- !
Rezultatele concursului ei naţionale o producţie glo­ tă sî depăşirea consumului de te de 20 000 tone. De ase- | au fovt înăbuşite in sînge. vor găsi dimineaţa la chioş­ in telegramă — că nu m
straţia ce a urmat
acesteia,
bală, industrială de 1,47 mili­
curi un ziar frumos.
arde lei, 635 000 tone fontă, cocs. La laminorul bluming- menea, a început construc- ; In anii noştri, cînd Ziua ti­ Celelalte secţii ale întreprin­ < ) vom precupeţi nici un •
ţia unei instalaţii de ca- |
.semifabrîcate, lipsa de exigenţă
efort in munca noastră
public de proiectare 772 000 tone oţel şi 218 000 to­ a conducerii secţiei pentru în­ prolactamă, cu o capacitate toare, ne îndreptăm gîndul cu derii poligrafice din Deva *» pentru obţinerea unor H
pografului a devenit o sărbă­
300
ne laminate precum şi
:
sînt încadrate tot cu tipografi
rezultate de înaltă efi­ P
treţinerea, repararea şi asigu­
milioane Jei beneficii. Ultimul
de 20 000 tone pe an, pro­
fi
harnici, preocupaţi necontenit
dragoste şi recunoştinţă spre
slujba -
cienţă puse in
pentru municipiile Petroşani an al cincinalului se încheie rarea pieselor de schimb la iectată să producă în tri- j oameni] care toarnă în plumb de realizarea sarcinilor ce le c . realizării vastului Pro- • X
utilaje şi agregate a condus la
cu deplin succes. Dovadă sînt
cuvintul scris, îl aşează în pa­
au. loan Drăguş, maistru po­
mestrul II al anului 1073.
' gram naţional de dez­
deranjamente şi staţionări re­
rezultatele obţinute în cele 11
simţite pe întregul flux al Prin intrarea in funcţiune gini de carte sau ziar, ne pri­ ligraf la Secţia imprimare, ma­ fi voltare a zootehniei,
pentru ridicarea bună­ a
nifestă o strădanie şl o preo­
lejuiesc zi de zi bucuria citirii
luni, cînd s-au realizat
în
-
şi Hunedoara plus faţă de plan 102,3 mili­ producţiei de laminate. La a- a noilor unităţi industriale, ziarului proaspăt, întîlnirea cu cupare deosebită pe tărîmuî w stării materiale a oa­ -
fi
ceastâ stare de lucruri au con-
oane lei Ia producţia globală, producţia valorică a Uzinei evenimentele şi noutăţile ce se calităţii, ¡ar Grigore Csâszor, menilor muncii, pentru M
succed cu atîto repeziciune.
L. VISK1 & de fibre şi îngrăşăminte Andrei Daruka, Aurel Matei, 1 | creşterea prestigiului
Juriile constituite pentru o- re de 12 0 00 lei, proiectului nr. Î67,7 milioane Iei la marfă vîn- <1 chimice din Săvineşti va Tipografii noştri sînt oame­ Demian Solomon, de la zeţă­ ştiinţei româneşti. •
..uliznrea şi judecaiea proiec­ 12, autori : arhitecţii Cosma dută şi încasată, 5 380 lei pe creşte, pînă în 1975, dc pe­ nii unei înalte cunoştiinţe pro­ rie. cunosc ca nimeni altul fi
ţia» prezentate de participan­ şi Elena lurov. Alte cinci pro­ salariat Ia productivitatea (Continuare;in pag. o 3-a) fesionale ; în faţa lor exista că de migala munoii lor de­ -J - COLOCVIU DE 5
ţii la concursul public de pro­ iecte au primit menţiuni in muncii şi aproape 100 milioa­ ste 3,5 ori. întotdeauna sentimentul stră­ pinde farmecul şi frumuseţea - PEDAGOGIE
iectare cu temele : „ Sistema­ valoare de 6 000 lei fiecare. ne lei beneficii suplimentare. daniei şi aufodepâşirii, cana­ fiecărui cuvînt tipărit. In aula Universităţii fi
tizarea zonei centrale a mu­ PENTRU MUNICIPIUL HU­ lizate clipă de clipă spre a Secer amintite aici numele 1 | din Bucureşti a început
nicipiului Petroşani" şi „Siste­ NEDOARA : premiul I, in va­ aduce bucurie şi satisfacţie în Rafila Ciocodeică, Maria Stan- J y sîmbătă Colocviul na­ •
matizarea centrului civic ol loare de 20 000 lei, proiectului ochii cititorilor. Nicolae Hado, ciu, Ana Zima, Virginia Ma­ 4 ţional de pedagogie
municipiului Hunedoara" au nr. 4, autori : arhitecţii Gabriel P agin a a ll-a Petre Dumrtrescu, loan Grecu, rian. Vorvara Farago, de la J H „Cercetarea interdisci-
hotorit acordarea următoare­ Cristeo, Dinu Gheorghiu, Con­ Ion Ótvós ş.a. transformă cu­ legătorie. ca şi Ana Balaşfi, • pfinară a învăţămîntu-
lor premii : stantin Săvescu, Gabriel Tu- vintele scrise Io moşînâ in cu­ Nicolae Ghena şi Dorin Iepure, lui", o nouă manifesta- S
PENTRU MUNICIPIUL PE­ reonu şi ing. Nicolae Draga- vinte de plumb. Pentru litera de la zincograiie. o căror ca­ i I re iniţiată de România
TROŞANI : Premiul 1, in valoa­ novici ; premiul II, in valoare fiecăruia o picătură din plum­ racteristică definitorie este fi cu prilejul Anului in­ •
re de 28 0 00 tei, proiectului nr. de 13 000 lei, proiectului nr. 2 , bul lichid se solidifică sub hărnicia, priceperea, strădania ti ternaţional al educaţiei. a r
1
8 , autor': arhitecţii Paul Stă- autori : arhitecţii Paul Stănes- Un amplu program de valorificare superioară impulsurile cloviaturii linotipu­ în munca de fiecare zl. » i Organizat de Ministerul
fi
nescu, Şerban Popescu-Cri- cu, Şerban Popescu-Criveanu şi lui. mînuit cu indemînare şi Aşa cum ne-am obişnuit, de 1 Invăţăm intului, Acade-
veonu şi proiectant Dumitra proiectant Dumitru Guarneri ; pricepere de mlinile lor. ziua tipografilor facem cu bu­ ţ | mia de Ştiin(e Sociale •
Guorneri ; premiul II, în va­ premiul III, în valoare de 9 000 Riadurile de plumb sînt în­ curie şi satisfacţie bilanţul I şl Politice şi Institutul
loare de 18 000 lei, proiectului lei, proiectului nr. 19, autor : credinţate apoi paginatorilor muncii noastre de peste an, fi ; de ştiinţe pedagogice,
■ţ
nr. 1, autori : arh. Violeta Mo. arh. Willy luster. Alte cinci Nicolae Florian şi Emil Demî- raportăm realizările obţinute. ‘ Colocviul — eveniment ?
rnru. studenCarhitecturo Ion proiecte au primit menţiuni in a rezervelor de creştere a producţiei agricole an. Mirceo Oprean şi altora, In 11 luni om reuşit să ne în­ 1 . ştiinţific de seamă — •i
îşi propune să elabore-
P.oducnnu şi ing. Nicolae luînd forma coloanelor de ziar. deplinim angajamentul anuo , i F ze un plan de cercetare
Mărgărit ; premiul III, jn valoa­ valoare de 5 0 00 lei fiecare. Primul face acest lucru de îmbunătăţit, la producţia glo­ •
peste 20 de ani. cel de al doi­ bală realizările sînt în propor­ fi cu privire la sistemul
.__ L lea de numai cîteva luni. Ceea ţie de 102,7 la sută ; la pro­ K nostru de invăţămînt
ce îl apropie şi îi defineşte ducţia marfă - 103,3 la sută, Z pe următorii 10 ani. 3
f*
este dragostea de muncă, iar pe 10 luni, beneficiile se fi La lucrări participă
sentimentul de mai bine. Iar cifrează Ia 261 000 lei. t ^ academicieni, profesori fi
vor avea prilejul să cunoască toată perioada festivalului, fie creoţil ale studiourilor sovie­ parea unuî grup de regizori atunci cînd pagina a fost în1 Sînt realizări care ne bu­ universitari, specialişti •
multe producţii cinematogra­ în completoreo filmului artis­ tice care reflectă fapte de e- şi interpreţi de film din Bu­ cheiată, trece în mîinile ste- cură, realizări care se vor un i in sociologie, pedagogie
fice noi, valoroase realizări tic. fie grupate pe teme pri­ noism din timpul celui de ol cureşti. riotiporului Adrian Bîrluţ, tot omagiu adus tradiţiei muncii şi psihologie, econo- fi
autohtone cit şl de peste ho­ vind informarea politică a doilea război mondial ; „Fla- Pentru „marii Iubitori ai fil­ un tînâr şi harnic tipograf, tipografilor, care foc cinste Ï ; mişti, filozofi, istorici, -•
tare. spectatorilor („Frumuseţile pa­ mului" — preşcolarii, elevii şl care i dă forma unui semicerc colectivului nostru de muncă ! medici. Sint prezenţi de
In cele ce urmează vom triei sau aspecte din marile .câra olimpică", o producţie o tineretul - sau programat din plumb, numai bună pentru i B asemenea ca invitaţi.
enumera succint cîteva acţiuni realizări ale construcţiei so­ studiourilor poloneze ; „Al filme Io nivelul înţelegerii şi a fl aşezată pe tamburul ro­ CONSTANTIN CRACIUNESCU a* , pedagogi de prestigiu •
«
din calendarul cinematografic cialiste), fie pe teme de artă, 8-lea", film bulgar ; „Ferestre­ preocupării ocestora. Vom ci­ tativei. Aici, maşinistul losif directorul întreprinderii ■ din Bulgaria, Cehoslova­ fi
al festivalului. In primul rînd folclor, de ştiinţă populariza­ le timpului", o creaţie a stu­ ta filmele : „Prieteni fără grai" Giura are grija ca fiecare poligrafice Deva P cia. R.l), Germană, R.F.
creaţia studioului „Bucureşti”, tă, sportive etc. Amintim şl — coproducţie romăno-cona- 1 a Germaniei, lugosla- g
filmul „Canarul şi visco­ noutăţile cinematografice : „E- diourilor maghiare : „In arşiţa dionă, „Tinereţe fără botrîne- f I via, Norvegia şl Unga­
lul", sub semnătura re­ roij nu mor niciodată", „Co- nopţii" (distins cu 7 premii ria.
ţe" — creot după un basm de > Cuvîntul de deschide­ •
Petre Isplrescu, „Singur pe m re a fost rostit de conf. fi
:
lume" — producţie a studiou­ j univ. George Văideanu,
directorul Institutului •i
rilor franceze, „Băieţii din stra­
i B de ştiinţe pedagogice.
da Pal", ecranizare după ope­
)■ r F O T B A L •
ra scriitorului maghiar Karinthy RAPID — FARUL 2—2
J S I i V M U I H I M I I I I A S i l f “ Frigyes şl altele asemănătoare ât Ieri pe stadionul Re~ H
-
oa tematică şi mesaj. In va­ publicii în cadrul câm- H
canţa de iarnă se va desfăşura i 9 pionatului cat. A de È
„Festivalul filmului pentru e­ p , fotbal, ltapid nu a pu-
tut învinge pe Farul •
levi" In 14 localităţi
FESTIVALUL gizorului Manole Marcus, care tele apelor Dunării", „In oraş Oscar), film de un puternic printre care comunele rurale, i f ’ Constanţa cu care a ter- —
Vaţa
minat la egalitate : 2-2
dramatic
FILMULUI tratează un episod comunişti la Bucureşti", „Vîrsto opţiuni­ dramatism care ia poziţie îm­ de Jos, Baia de Criş, Pui, Baru. < I (0-1). Constănţenli au r »
din lupta tinerilor
lor", „Marinari de cursă lun­
potriva concepţiilor de inega­
LA SATE în anii Ilegalităţii. Filmul is­ gă", „Valea Arieşului", „O litate rasială ; „Departe de Geoogiu etc. [ condus cu 2-0 prin fi
punctele marcate de Ba-
nuntă pe Voleo I zel", „Fluviul
reprezentat de
toric va fi
lumea
„Hiber-
dezlănţuită",
„Sentinţa" — realizare o stu­ şi mareo", „Celula şi cromo­ natus", „Covolerii aerului", Tehnicienii întreprinderii ci­ ; dea (19) şi Caraman •
diourilor noastre in colabora­ zomii". „Ultimul mohican" şi alte cre­ nematografice judeţene au re­ (55). Feroviarii au reu-
re cu cineaştii maghiari şi In această perioodo a acti­ vizuit aparatajul asigurînd o 4 ¡. şit să înscrie la rindul f- -
Ediţia din acest an a mani­ slovaci — evocare a legenda­ vităţii căminelor culturale, cu aţii cinematografice recente. proiecţie şi audiţie cu carac­ 1 lor două puncte datori- »*
festării devenite tradiţionale rului personaj Gh. Doja. sprijinul Direcţiei agricole ju­ Desigur, nu putem să ne f > ! tft lui Petreanu (72) şi fi
- „Festivalul filmului la sate" Cunoscutul regizor Mihoi deţene şi al U.J.C.A.P. vor fi limităm doar Ic simpla proiec­ teristici îmbunătăţite. Í Codreanu (76). Dumitru •
- se înscrie în şirul acţiunilor îacob, fiu al meleagurilor ţie a filmelor cuprinse în pro­ Sintem siguri câ la sucessut 1 - (Rapid) a fost eliminat
cultural-artistice ce se organi­ hunedorene, este prezent pe prezentate filme cu caracter acţiuni, îşi vor aduce din pjln f ^ din foc pentru faulturi 3
agrozootehnic. Multe din ele
zează pentru întîmpinorea afişul festivalului cu cea moi gramul festivalului. Comitetul contribuţia consiliile populare É " repetate. -
sărbătoririi semicentenarului recentă operă a sa - „Caste­ sintetizează experienţa înain­ judeţean pentru cultură şi ar­ comunale, precum şi conduce­ ★ y
Partidulu; Comunist Roman. lul condamnoţilor" — un film tată a celor moi bune unităţi tă, împreună cu activiştii cul­ rile căminelor culturale care. Astăzi, staţiile noas- A
•
Festivalul va avea loc în care redă cu o mare forţă or- din agricultură in domeniul turali din comune şi cu cei din ; tre de radio vor trans­
tistică, plină de autenticitate, mobîli2Înd activul cultural din mite în cadrul emisiu-
perioada 13 decembrie 1970 organizării producţiei şi mai reţeaua cinematografică, va «1 9 nii „Sport şi muzică"
momente din bătăliile eroice comune şi sote. vor însufleţi -
- 24 ianuarie 1971. In judeţul purtate de unităţi ale armatei ales o rezultatelor obţinute organiza pe marginea unor prin munca lor reuşita feif- * * aspecte de la toate cele- m
90
Hunedoara, la toate cele 162 romane în ultima porte o răz­ prin introducerea metodelor filme artistice sau documen­ - lalte meciuri ale cam-
de cămine culturale dotate boiului antihitlerist. In rolurile ştiinţifice în practica agricolă. tare. simpozioane, concursuri, valului. . pionatului cat. A de •
principale apar unii din cei fotbal cu excepţia par-
cu aparalaj cinematografic, Consultind afişul festivalului, medalioane literar cinemato­ HOROVIT2 EMERIC
moi îndrăgiţi actori ai sce­ <1 tidei Petrolul — F.C. *
vor fi organizote numeroase nei şi ecranului romanesc : vom remarca producţii ale grafice. „zile ale filmului ro­ directorul întreprinderii | Argeş. Transmisia va L fi
activităţi interesante, pe care Forry Eterle. Victor Rebengiuc, cinematografiei străine, ca de manesc". „seri de folclor", Pricepere, conştiinciozitate, dăruire pentru meseria aleasa aj începe în jurul orei fi
le dorim apreciate de popu­ Irina Gărdescu. pildă : „Departe în apus", acţiuni carte-film şi chiar o cinematografice judeţene sînt calităţi ce îl caracterizează p» bobinatorul Ion Bozdog din \ 13,45 pe programul 1.
laţia satelor. Spectatorii noştri Documentarele vor rula in „Cei cinci din cer” - reuşite premieră de gală cu partici­ Deva cadrul atelierului electric al C.S. Hunedoara. ’ 1 A
iB x a la x • v l