Page 41 - Drumul_socialismului_1970_12

cm
Z DRUMUL SOCIALISMULUI « Nr. 4956 O DUMINICA 13 DECEMBRIE 1970

UN AMPLU PROGRAM DE VALORIFICARE SUPERIOARA

 REZERVELOR DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI AGRICOLE

Adunarea activului din agricultura Judeţului, ca­ obţinerii unor cantitătl sporite de produse agroalimentare Extinderea cooperării — pirghie de mare Avînd convingerea formă
re a avut Ioc zilele trecute, consacrata dezbaterii şi care să satisfacă pe deplin cerinţele populaţiei şi ale eco­ că prin concretizarea obiec­
stabilirii mAsurilor necesare în vederea infAptuirii în nomiei, arătînd cA măsurile preconizate au fost primite tivelor stabilite de conduce­
mod exemplar a sarcinilor reieşite din expunerea tovară­ cu multă satisfacţie şi interes de membrii cooperativelor rea partidului cu privire la
şului Nicolae Ceauşescu cu privire la îmbunAtAtirea or­ agricole, de mecanizatori şi cadrele tehnice, de toti oame­ îm bunătăţirea organizării,
ganizării, planificării şi conducerii agriculturii a reliefat pu­ nii muncii din agricultura judeţului. Trecerea neîntirziată planificării şi conducerii a-
ternic adeziunea unanimA a ţăranilor cooperatori, a mecani­ la materializarea programului amplu şi realist care a fost eficacitate pentru obţinerea unor grieulturii se vor obţine re­
zatorilor şi cadrelor tehnice, a tuturor lucrătorilor ogoarelor pus In faţa lucrătorilor din agriculturii creeazA un cadru zultate superioare In pro­
din judeţul nostru, fatA de botArîrile adoptate de condu­ favorabil In vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite de ducţie. adunarea activului
Congresul al X-Iea al partidului cu privire la dezvoltarea din agricultura judeţului
cerea partidului pentru progresul rapid al acestei ramuri
intensivă şi modernizarea agriculturii, pentru participarea a adoptat un amplu şi
de bază a economiei naţionale şi creşterea contribuţiei ei randamente superioare fundamentat plan de măsuri
mai activă a ţăranilor cooperatori, a mecanizatorilor şi
la ridicarea nivelului de trai al poporului. Subliniind cA specialiştilor ta activitatea de producţie, la punerea largă a cărui înfăptuire are o în­
măsurile cuprinse în expunere reprezintă o im portantă vi­ in valoare a rezervelor existente In privinţa creşterii pro­ semnătate vitală pentru
tală pentru intensificarea dezvoltării agriculturii şl creş­ ducţiei vegetale şi animale, a productivităţii muncii şi ri­ buna desfăşurare a activită­
dicării eficientei economice în fiecare unitate agricolă. Se
terea producţiei fn toate sectoarele de activitate, partici­ desprinde, deci, cu pregnantă necesitatea acută ca orga­ In expunerea tovarăşu­ tiv al unităţilor, remarca to­ tate de conducerea partidului, ţii economice în cooperati­
agricole.
Un
loc
vele
panţii la adunare şi-au manifestat hotărîrea de a depune nizaţiile de partid, organele agricole Judeţene, conducerile lui Nicolae Ceauşescu se varăşul Pavai Turcu, preşe­ reprezintă un pas însemnat de seamă î) ocupă re­
eforturi deosebite, de a munci cu dăruire, cu întreaga pri­ unităţilor cooperatiste, toţi factorii răspunzători de soarta arată că „...în problema dintele C.A.P. Toteşti — coo­ pe calea fructificării rezerve­ organizarea întreprinderi­
cepere şi hărnicie pentru a da viată cît mai repede posibil producţiei agricole să desfăşoare o susţinută muncA poli­ amplasării culturilor, specia­ peratorii din comuna noastră lor de creştere a producţiei lor de mecanizare, al căror
tică şi organizatoricA fn scopul creArii încă de pe acum a lizării şi cooperării în pro­ sînt unanimi în a aprecia că şi îm bunătăţirii activităţii e- număr se prevede a creşte
sarcinilor stabilite cu privire la îm bunătăţirea organi­
condiţiilor necesare aplicării fn toate cooperativele agri­ ducţie există mari neajun­ există create condiţii favora­ conomico-flnanclare a unită­ de Ia 3 la 11. In legătura cu
zării muncii şi a producţiei în C.A.P., in scopul creşterii cole, ţinînd seama de situaţia concretă şf specificul fiecA- suri, fiind încă destul de larg bile pentru ca îm preună cu ţilor — spunea ing. Silvia finalizarea acestei proble­
producţiei agricole, a productivităţii muncii şi ridicării efi­ rel unităti. a mAsurilor hotărite de conducerea partidului, răspîndltâ practica de a cul­ unităţile cooperatiste înveci­ Nicula, şeful fermei zooteh­ me s-a stabilit ca pînă la
tiva în aceeaşi
cooperativă
cientei economice in toate unităţile cooperatiste. întreaga activitate trebuind sA fie subordonată pregătirii zeci de plante, cu rezultate nate să se treacă la constitui­ nice de la C.A.P. Orăştie. O sfîrşitul lunii decembrie n.c.
rea unei asociaţii intercoope­
temeinice a noului an de producţie.
Participanţii la dezbateri au dat o înaltă apreciere slabe si costuri mari. Este ratiste al cărei profil să-l dovadă elocventă In acest să se organizeze tonte sec­
In pagina de faţă prezentăm principalele aspecte şi sens o constituie şi rezulta­
grijii pe care conducerea partidului şi statului o acordă concluzii reieşite din lucrările adunării activului din agri­ necesar să se ia măsuri care constituie pomicultura. Noi tele fermei zootehnice din ţiile de mecanizare, care să
vieţii şi muncii ţărănimii, asigurării condiţiilor necesare cultura judeţului. să ducă în scurt timp, chiar avem deja înfiinţată o livadă cadrul cooperativei noastre. fie dotate cu utilajele ne­
din anul viitor, la remedie­ pe 65 de hectare, urmînd ca Datorită îndeplinirii şi depă­ cesare executării lucrărilor
rea acestei situaţii, Ia asigu­ în viitor s-o extindem pe 105 şirii sarcinilor contractuale, în fiecare cooperativă de­
rarea unei concentrări şi spe­ hectare. Prin unirea în co­ veniturile stabilite vor fi mai servită, urmînd ca încă de
cializări raţionale a produc­ mun a eforturilor cu unită­ mari faţă de prevederi cu la începutul anului 1071,
ţiei In cooperative", Cunos- ţile învecinate vom avea po­ peste 100 000 Jel. Experienţa toate întreprinderile să-si
Rezultatele acestui an nu reflectă cînd că s-a acumulat deja o sibilitatea să aplicăm tehno­ de pînă acum ne-a demon­ desfăşoare activitatea în
conformitate cu noile sar­
experienţă pozitivă în această
logiile moderne în pomicul­
strat că se impune cu acuita­
cini.
direcţie, prin crearea asocia­
ţiilor intercooperatiste, unde tură, să facem investiţii de in­ te o mai mare autonomie fn Corespunzător modului de
se asigură posibilităţi pentru teres comun cu o eficienţă gestionarea fondurilor bă­ funcţionare a I.M.A., pen­
ridicată. In acest scop vom
neşti realizate de ferme, în
folosirea mal raţională a fon­
tru a realiza o zonare ra­
potenţialul şi posibilităţile existente durilor de Investiţii şl a for­ beneficia de un sprijin califi­ scopul rezolvării operative a ţională a culturilor, concen­
cat din partea cadrelor tehni­
unor nevoi stringente cerute
ţei de muncă, s-a
subliniat
necesitatea ca o asemenea ce si a statului, care va do­ de procesul de producţie. De trarea şi specializarea pro­
formă de organizare să fie ta Întreprinderea de mecani­ altfel, este şi o anomalie ca ducţiei, folosirea Judicioasă
extinsă în toate domeniile de zare din raza noastră de acti­ veniturile realizate prin efor­ a investiţiilor, a mijloace­
Datorită eforturilor de­ le. recuperarea cărora necesi­ gice şl eficace In toate coo­ respunzător, ceea ce a afectat activitate ale agriculturii coo­ vitate cu utilaje specifice e- turile lucrătorilor dintr-un lor mecanice, specialiştilor
puse de ţăranii cooperatori, tă eforturi deosebite sl ma­ perativele agricole, avlndu-se aportul unităţilor cooperatis­ peratiste. xecutârîl mecanizate a lucră­ sector de activitate să fie re­
de mecanizatori şi cadrele ximă răspundere din partea în vedere ca pe timpul Iernii te din judeţ la constituirea O contribuţie hotărîtoare Ia rilor în livezi. De asemenea, partizate cooperatorilor din
tehnice, în acest an unităţile organelor agricole Judeţene, efectivele existente că fie bi­ fondului centralizat de pro­ înfăptuirea sarcinilor legate prin intermediul consiliului in- alte sectoare de producţie
cooperatiste din judeţ au în­ a consiliilor de conducere şi ne îngrijite şi hrănite. In duse agricole al statului, rea­ de cooperarea unităţilor şl tercooperatist vom putea trece unde se munceşte mai prost
registrat unele realizări de a inginerilor din C.A.P. Cu contextul acestor preocupări, lizarea veniturilor stabilite şi, specializarea producţiei o vor la realizarea unor lucrări de şi se obţin rezultate slabe.
seamă în privinţa valorifică­ toate că au existat condiţii gospodărirea Judicioasă a nu­ implicit, a cîştigului coopera­ aduce consiliile intercoopera­ îm bunătăţiri funciare mal de Ţinînd seama de posibilită­
rii posibilităţilor de creştere ca la ora actuală să nu ce treţurilor, pregătirea adăpos­ torilor. tiste ce se organizează în amploare, atlt amenajările ţile ce le avem, am stabilit
a produefiei agricole. Totuşi, semnaleze nici o rămînere în turilor şi asigurarea îngriji­ Măsurile adoptate de con­ scopul asigurării unirii în co­ pentru irigaţii cit şl cele ca îm preună cu I.A.S. „Avi­
analiza rezultatelor obţinu­ urmă, datorită procentului ri­ torilor necesari pentru toate ducerea partidului cu privire mun a forţelor mal m ultor pentru desecări afectînd su­ cola" M intia să cooperăm în
te în acest an de către coo­ dicat de mortalităţi şi indice­ la organizarea, planificarea si cooperative, folosirii raţiona­ prafeţe de ordinul sutelor de domeniul creşterii păsărilor.
perativele agricole In secto­ lui scăzut de natalitate, s-au speciile şi categoriile de ani­ le a pâmîntulul, a mijloace­ hectare în cooperativa noas­ In adăposturile existente se
male se înscriu ca sarcini a­
rul producţiei vegetale şl a­ produs pagube de ordinul cute ce revin preşedinţilor de conducerea agriculturii sînt lor mecanice şi a specialişti­ tră şi în unităţile limitrofe. vor creşte găini ouâtoare du­
nimale evidenţiază făptui milioanelor de lei, ceea ce a menite să stimuleze hărnicia pă tehnologii de producţie
că neîndeplinirea sarci­ afectat In mod serios şi si­ unităţi, cadrelor tehnice, şe­ şi priceperea ţăranilor coope­ lor, pentru creşterea conti­ Tovarăşul Ion Budum an,
nilor de plan în une­ tuaţia economico-financiară a filor de ferme şl brigadieri­ ratori şi a mecanizatorilor, nuă a producţiei agricole, a secretarul Comitetului comu­ moderne, în condiţii de ren­
le ramuri de activitate, de­ cooperativelor agricole. Este lor zootehnici. să întărească ordinea şi dis­ avutului obştesc şi a venitu­ nal de partid Geoagiu, 6-a tabilitate şi eficienţă econo­
parte de a putea fi pusă suficient să arătăm că numai Evident, aspectele relatate ciplina In muncă, răspunde­ rilor cooperatorilor. Avtnd referit în cuvîntul său la în­ mică ridicate.
doar pe seama calamităţilor din cauza restanţei la onora­ semnătatea înfăptuirii sarci­ In legătură cu avantajele
naturale, se datoreste în bună rea contractelor la lapte ve­ oglindesc faptul că multe re­ rea lucrătorilor din agricultu­ deplina convingere că prin nilor reieşite din expunere ce pot fi oferite de extinde­
parte unor deficienţe de or­ niturile băneşti ale C.A.P. zerve de sporire a produc­ ră pentru sporirea producţiei organizarea consiliilor inter- Sl la Interesul manifestat de rea cooperării în producţie,
din tehnic şi organizatoric e­ s-au diminuat cu aproape 3,5 ţiei vegetale şl animale nu în toate sectoarele de activi­ cooperatlste se va fructifica cooperatorii din această co­ tovarăşii Păun Răvaş, preşe­
xistente în activitatea unită­ milioane lei. Situaţii mai în­ s-au valorificat în mod co­ tate. mai bine potenţialul produc- mună faţă de aplicarea lor dintele C.A.P. Simeria, ing.
ţilor agricole. Referindu-se la grijorătoare în privinţa înde­ în viaţă. Acţlonînd In lumi­ Ana BăcilA, şeful fermei zoo­
factorii care au Influenţat plinirii indicatorilor de plan na măsurilor preconizate de tehnice de la C.A.P. Prlcaz,
negativ nivelul recoltei la în sectorul de creştere a ani­ conducerea partidului, fn ui> Ironlm Grecu, prim arul co­ şi a forţei de muncă, pre­
hectar la culturile de grîu, malelor se întilnesc la C.A.P. ma analizelor efectuate şl a munei Boşorod, Nicolae Mun­ cum şi pentru extindere;
porumb, cartofi, sfeclă de Livadia, Ilia, Vaidei, Sălciva, discuţiilor purtate cu coope­ tean. preşedintele C A P . formelor de asociere şi coo­
zahăr şi legume, tovarăşul ing. Clopotiva, Sarmizegetusa, Sâ- ratorii s-a ajuns la concluzia Zam şl alţi vorbitori au sub­ perare In scopul creşterii
Producţiile ridicate şi rela­ Răspunderi majore în lata mecanizatorilor
Aurel Nistor, directorul Direc­ laşu de Sus şi altele. că C.A.P. Geoagiu poate coo­ liniat necesitatea ca la stabi­ producţiei agricole, a avu­
ţiei agricole Judeţene, a arătat pera cu unităţile cooperatiste lirea programelor de acţiune ţiei obşteşti şi veniluiiloi
că s-au manifestat o serie de tiv constante ce se obţin la învecinate pe linia dezvoltării privind profilarea, concentra­ ţăranilor cooperatori, se voi
neajunsuri în privinţa apli­ C.A.P. Simeria (se estimează pomlcuJturii. Paralel cu ex­ rea şl specializarea în pro­ organiza -11 consilii inter­
cării tehnologiilor de lucru, să se depăşească planul de Inginerul Ion Med/eo, direc­ nativelor deservke de o între­ le cu producţia obţinută In tinderea livezilor, pentru ducţie, consiliile Intercoopera­ cooperatiste. Aceste consilii
a folosirii cu randament m a­ livrare la lapte cu aproape torul I.M A Haţeg, a Insistat prindere de mecanizare va sectorul unde işi desfăşoară creşterea producţiei şl a pro­ tiste să albă în vedere con­ îşi vor desfăşura activitate;
xim a potenţialului uman şi 20 000 J), Orăştie, Băcio, Sîn- asupra obiectivelor ce revin permite ca eforturile mecani­ actîvitateo. îndeplinirea sarci­ ductivităţii muncii, eforturile diţiile concrete, specificul fie* în baza unor programe con­
material existent. Calitatea tandrei, Boşorod etc. denotă întreprinderilor de mecanizare zatorilor să fie orientate spre nilor privind meoanizorea tu­ vor fi orientate spre dezvol­ cărei cooperative agricole a- crete de lucru, ţinînd sea­
slabă a unor lucrări, neres- că rezervele pe linia realiză­ o agriculturii, în Juanlna sarci­ lărgirea sferei de activităţi, turor lucrărilor în cooperative tarea legumiculturii, creşterea soclate, să se asigure o core­ ma de necesitatea îndepli­
pectarea epocii optime de se­ rii prevederilor contractuale nilor desprinse din expunerea punind accentul pe mecaniza­ şi utilizarea judicioasă o ba­ vacilor cu lapte şi produce­ lare şl proporţii cit mai Jus­ nirii sarcinilor ce revin a­
mănat şl a densităţii sta­ nu s-au fructificat cu chib­ tovoroşului Nicolae Ceauşescu. rea lucrărilor în zootehnie, pe zei tehnlco-moterlole necesită rea seminţelor în cadrul fer­ te între ram urile şl sectoare­ griculturii judeţului în pe­
bilite, la care se adaugă zuinţă in fiecare unitate coo­ Legarea mai direct6 o octlvî. executarea şl exploatarea a­ eforturi susţinute şl permanen­ melor specializate. le de activitate. rioada viitorului cincinal.
slaba preocupare pentru în­ peratistă. toţii mecanizatorilor de rezul­ menajărilor de îmbunătăţiri te din partea tuturor mecani­ In legătură cu posibilităţile S-a apreciat că păstrarea In raport cu condiţiile şi
treţinerea culturilor şi recol­ tatele concrete obţinute în funciare, pe efectuarea trans­ zatorilor, creşterea răspunderii deplinei autonomii a unităţi­
Inginerul Aurel Ghigu de de cooperare, Tovieă Manea, posibilităţile existente în
tarea fără pierderi a produ­ la C.A.P. Vaidei explică re­ producţia agricola este pe de­ porturilor în C.A.P. etc. Astfel, personale şi ridicorea califică­ preşedintele C.A.P. Boz, apre­ lor care cooperează şi repar­ judeţ s-au stabilit o seric
selor constituie principalele zultatele slabe din cadrul fer­ plin realizabila în condiţiile se vo înfăptui dezideratul ca rii (or profesionale, o strinsâ cia că organizarea consiliilor tizarea veniturilor proporţio­ de măsuri privind organi­
cauze ale neîndepllnlrll pla­ mei zootehnice pe seama reorganizării întreprinderilor, secţia de mecanizare să devi­ colaborare cu conducerile intercooperatiste va permite nal cu contribuţia adusă de zarea de noi asociaţii in-
nului şi înregistrării restanţe­ menţinerii în efectiv a unor în sensul creşterii numărului nă realmente sector mecanic C.A.P. şi consiliile intercoope­ să se întreprindă o serie de flecare la activitatea comună tereooDeratiste, precum şi
lor faţă de fondul de stat la animale neproductive, a lip­ acestora şi reducerii razei lor al cooperativei agricole. ratiste. Reorganlzorea între­ acţiuni In vederea folosirii cu reprezintă principii care tre­ dezvoltarea cooperării în­
cereale, cartofi, 6feclâ şi le- de activitate. In situaţia de Un factor principal care prinderilor de mecanizare - eficienţă sporită a forţei de buie respectate şl aplicate
legume. In cooperativele a­ sei de îngrijitori şi apă, a pînă acum, dnd I.M.A. Haţeg pledează in favoarea înfăptui­ cerinţă Impusă de realităţile şi muncă şi a resurselor locale. tre cooperativele agricole
activităţii nesatisfăcătoare a deservea un număr mare de neabătut în practică. I A S. şi alte unităţi de stat.
gricole unde organizaţiile de rii unei legături directe a în­ necesităţile actuale ale pro­ Un domeniu concret de coo­ Evidenţiind multiplele po­ Intre altele, s-a stabilit si
partid, consiliile de conducere şefului de fermă, care nu se unităţi cooperatiste - peste 40 treprinderilor de mecanizare ducţiei ogricole — se va con­ perare l-ar constitui executa­ sibilităţi şl domenii în care se înfiinţeze un complex dc
şi cadrele tehnice s-au preo­ interesează de buna organiza­ — ero destul de greu să se cu cooperativele agricole de­ cretiza într-un aport mal sub­ rea unor lucrări de îndigui­ se poate extinde cooperarea, creştere şi îngrâşare a tine­
cupat cu răspundere de apli­ re a muncii şi de respectarea asigure un grad corespunzător servite H reprezintă perfecţio­ stanţial al mecanizatorilor ţa re şi desecare îm preună cu toţi vorbitorii au relevat ne­ retului bovin la Orăştie, cu
carea complexului de măsuri programului de lucru stabilit. de mecanizare a lucrărilor a- narea . sistemului de retribuire realizarea unor contitâţl spo­ cooperativele agricole din
aei-otehnîce specifice fiecărei Dar cine oare altcineva dacă grîcole, să se folosească efi­ a lucrătorilor din I.M.A., veni­ rite de produse agroallmen- Brânişca şi Bretea Mureşanfl. cesitatea ca încă de pe acum o capacitate de 5 460 cape­
nu organizaţia de partid şi cient utilajele din dotore. să se pornească cu hotărîre te anual. De asemenea, se
culturi s-au obţinut totuşi re­ conducerea unităţii are da­ Reducerea numărului coope- turile fiind direct proporţiono- tare. Totodată, există premise şi dlscernămînt la m ateriali­ va organiza o asociaţie şi
colte mulţumitoare Spre e­ toria să pună Ia punct ase­ favorabile de extindere a ac­ unitate economică inlercoo-
xemplu, cooperatorii din Si­ menea treburi In cooperati­ tivităţilor anexe, îndeosebi zarea obiectivelor propuse, peratistâ pentru înfiinţarea
meria şi Prlcaz au realizat vă 7 pentru valorificarea şi folosi­ dînd astfel curs dorinţei coo­
peste 1 700 kg grîu la hectar, rea superioară a resurse­ peratorilor de a-şl uni efor­ şi exploatarea plantaţiilor
Pierderi d« proporţii alar­
iar la C A.P. Căstău produc­ mante (au m urit peste 60 de lor locale. Consider, a­ turile In vederea aplicării cu pomicole la care să adere
ţia medie de porumb a depă­ precia vorbitorul, că de foar­ eficacitate ridicată a tehnolo­ C.A.P. Toteşti, Peşteana
bovine) s-au sem nalat şi la
şit 3 000 kg la aceeaşi unitate cooperativa agricolă din Clo­ Venitul minim garantat — stimulent te mare im portanţă este ca giilor înaintate de cultivare Ostrov, Clopotiva, Sarmize­
de suprafaţă. De asemenea, potiva. Pe iîngă condiţiile de în fiecare cooperativă agri­ a pâmîntulul şi de creştere a getusa, Densuş şi Ciula Ma­
de pe suprafaţa răm asă în zooiglenâ necorespunzâtoare, colă să se aplice diferenţiat, animalelor, de a utiliza In re. O altă unitate econo­
cultură, la C.A.P. Deva s-au medicul veterinar Gheorghe în funcţie de condiţiile con­ mod cît mai chibzuit poten­ mică intercooperatistâ se vg
obţinut mai mult de 32 000 kg crete, indicaţiile date de or­ ţialul uman şi material exis­ crea pentru valorificarea u­
Stole, şeful fermei zootehni­ nor produse agricole.
sfeclă de zahăr la hectar. Me­ ce, arăta că nu s-au asigurat de seama in munca ganele agricole. Faptul că u- tent In cooperativele agricole.
ritorii sînt şi rezultatele do- îngrijitorii necesari pentru nităţil 1 s-au repartizat une­ Pe această bază, fără îndoia­ Asocierile între C.A.P. şi
bîndite de ferma horticolă de întregul efectiv de animale, le cantităţi de seminţe oare lă, este posibilă creşterea unităţile de stat se vor dez­
la cooperativa agricolă din iar baza furajeră este defici­ nu dau cele mal bune rezul­ simţitoare a producţiei vege­ volta pe linia producerii şi
Sîntandrel, unde s-a de­ tar A, din hrana vacilor cu Participanţii la dezbateri statui va acorda credite uni­ participarea efectivă a coope­ tate pe terenurile şi agrofon- tale şl animale, sporirea ve­ valorificării legumelor, creş­
păşit producţia de legume lapte llpdnd cu desăvtrşlre au relevat rolul esenţial ce tăţilor cart nu dlapun de su­ ratorilor 1a muncă constituie dul asigurat de cooperativă, niturilor cooperativelor şl ale terii şiîngrâşării animale­
planificată (500 de tone) a revine introducerii venitului mele necesara asigurării plă­ un factor de mare însemnăta­ a influenţat negativ soarta cooperatorilor, îmbinarea ar­ lor şl cultivării plantelor
se livra la fondul de stat. In concentratele. In astfel de lunar minim garantat pentru ţii cooperatorilor ce îşi În­ te In ansamblul acţiunilor recoltei la hectar. monioasă a Intereselor gene­ medicinale.
situaţia cînd în condiţii de condiţii e de la 6lne Înţeles stabilizarea forţei de muncă deplinesc sarcinile stabilite. Iniţiate în scopul întăririi or­ Crearea fermelor cu ges­ rale ale statului cu cele ob­ Totodată se prevede tre­
sol şi climă asemănătoare, li­ că nu se pot aştepta produc­ In cooperativele agricole. Asi­ Totodată, t-e arătat că re­ dinii şl disciplinei în muncă tiune economică internă în şteşti ale unităţilor coopera­ cerea la cooperarea între
nele unităţi vecine cu cele a­ ţii cît de cît mulţumitoare şl gurarea unor venituri per­ glementarea atribuirii lotu­ în cadrul cooperativelor agri­ cadrul cooperativelor agrico­ tiste şl cu cele personale ale C.A.P. Veţel şi Orăştie cu
mintite mai sus au înregis­ un grad satisfăcător de ren­ manente şl figura cooperato­ rilor în folosinţă In raport cu cole. le, pe baza hotărîrilor adop­ ţăranilor cooperatori. I.A.S. „Avicola“ Mintia pen­
trat producţii cu mult infe­ tabilitate a producţiei ani­ rilor reprezintă o premisă de tru creşterea păsărilor pen­
rioare — înjum ătăţite chiar male. „Argumente" de aceat seamă th vederea instaurării tru carne şi ouă. iar C.A.P,
— apare cît se poate de evi­ gen au prezentat şi inginerii unui climat prielnic şl a u­ Toteşti va organiza o fer­
dent că potenţialul existent şefi de la C.A.P. Livadia şl nei discipline ferme in m un­ mă pentru tineret femei
nu s-a valorificat la nivelul Sălciva unde, de asemenea, că, astfel Incit toţi coopera­ bovin în asociere cu I.A.S.
posibilităţilor şi al cerinţelor. s-au constatat serioase defi­ Introducerea acordului global — factor Sîntămâria-Orlea. Tineretul
Este un lucru pozitiv că cienţe In activitatea sectoru­ torii să fie mobilizaţi la exe­ femei va fi destinat reîn-
agricole,
cutarea lucrărilor
din deficienţele manifestate lui zootehnic. prospătării efectivelor mat­
s-au tras o serie de învăţă­ Abordînd unele probleme să-şl îndeplinească cu riguro­ că la bovine în C.AP. si
zitate sarcinile ce li se în­
minte. recolta anului viitor legate de îndeplinirea planu­ credinţează. I.A.S.
pregătindu-se în condiţii mult lui în zootehnie, medicul ve­ îndeplinirea exemplară a
mai bune. Cerealele de toam­ terinar Viorel Magda, de la Faptul că venitul minim puternic de cointeresare acţiunilor şi măsurilor ce
nă s-au (nsăm întat la un ni­ Direcţia agricolă Judeţeană, a garantat se va acorda numai se vor iniţia şi finaliza în
vel calitativ superior, iar o­ precizat că motivele ce se cooperatorilor care efectuea­ cel mai scurt timp posibil,
goarele pentru Insămînţările invocă pentru a .Justifica" ză perm anent 20 de zile lu­ in lumina hotărîrilor adop­
de primăvară s-au realizat pe neajunsurile existente In fer­ nar muncă — pentru bărbaţi In contextul m(faurilor pre­ şit de altfel, de rem unerare de le1, Iar producţia planifica­ rea ce revine fiecăruia. E de tate de conducerea partidu­
toate suprafeţele stabilite Se mele de animale slnt destul şl reepectlv 15 zile — pentru conizate a «e aplica, îm bună­ pe baza zilel-muncă, care nu tă este de 2 000 kg la ha reiese la sine înţeles că aplicarea lui, ridică probleme com­
impune însă atenţiei condu­ de palide, nu au un suport femei creează posibilitatea ca tăţirea organizării muncii şl leagă venitul cooperatorilor că pentru manoperă se plă­ plăţii în acord nu este posi­ plexe şi de mare răspunde­
cerilor cooperativelor agrico­ temeinic. Din analizele efec­ activitatea de producţie să a producţiei, precum şl In­ de efortul depus şi de pro­ tesc 600 de lei. In cazul cînd bilă decit în condiţiile orga­ re în faţa organizaţiilor de
le şi inginerilor o preocupare tuate s-a desprins că cele fie mal bine organizată, ca troducerea unul nou sistem ducţia obţinută, dştigul ega- se produc 4 000 de kg la hec­ nizării judicioase a formaţii­ partid, a organelor agricole
sporită pentru îngrijirea se­ mai mari pagube se produc lucrările să se efectueze la de plată ocupă an loc de În­ lizîndu-se pe ansamblul coo­ tar, evident valoarea retribui­ lor de muncă, folosirii unor judeţene, consiliilor popu­
mănăturilor (îndeosebi în un nivel oalltativ superior, semnătate majoră. Pentru perativei. In acest sens, apli­ rii muncii se va dubla, ajun- norme bine fundamentate si lare şi conducerilor unităţi­
datorită îngrijirii, furajării şl creşterea răspunderii In exe­ carea acordului global la ni­ participării cu regularitate a
privinţa scurgerii apelor care adâpostirii necorcspunzătoere ceea ce se va reflecta în­ cutarea muncilor agricole şl velul brigăzii, echipei, fami­ gînd la 1 200 lei. Reiese, deci, cooperatorilor la muncă. lor agricole. Acţionind cu
băltesc pe unele suprafeţe, a animalelor, îndeosebi a a­ tr-un nivel mai ridicat al că posibilităţile de dştlg, da­ dăruire, cu pricepere şi
depistării şi combaterii even­ celor categorii — tineret su­ producţiei agricole. In cadrul obţinerea de producţii spori­ liei sau individual corespun­ că se prestează o muncă de Alături de celelalte pîrghii hărnicie este pe deplin po­
tualelor atacuri de dăunători gar. vaci şi junind gestante dezbaterilor s-a subliniat că te, acolo unde există asigura­ de întru totul cerinţei de a calitate şi se fac eforturi spo­ de ridicare a producţiei agri­ sibil ca obiectivele propuse
şi fertilizării suplimentare), — care au nevoie să II se a­ te condiţii, se poate trece la realiza o mai mare cointere­ rite. sînt practic nelimitate. cole, trecerea la introducerea pentru îmbunătăţirea orga­
precum şi pentru adm inistra­ corde o grijă deosebită. Pier­ acordarea Indemnizaţiei din organizarea de echipe sau sare în dobîndirea unor re­ Fireşte, în cazul cînd nu se acordului global va constitui, nizării, planificării şi con­
rea îngrăşămintelor organice derile exagerate la ovine cau­ partea statului pentru briga­ brigăzi specializate — ca for­ zultate cît mai bune în m un­ execută bine lucrările agri­ cu siguranţă, un puternic sti­
pe terenurile ce se vor culti­ dieri. şefii de fermă şi pre­ maţii de muncă omogene şl că. Introducerea acordului cole şi nu se realizează pro­ mulent pentru intensificarea ducerii agriculturii să fie
va în primăvara anului 1971. zale de fasciolozâ sînt urma­ şedinţii C.A.P., pe lîngă ve­ permanente — care execută global presupune calcularea ducţia planificată, cîştigul se eforturilor ţăranilor coopera­ îndeplinite cu succes, să se
asigure condiţii favorabile
firească a nerespectârli
rea
Departe de a oglindi posi­ indicaţiilor date cu privire la nitul minim asigurat de coo­ toate lucrările agricole din- valorii manoperei pe fiecare va diminua în mod corespun­ tori si ale mecanizatorilor în creşterii continue a produc­
bilităţile reale este şi bilan­ păşunat, precum sl a neasi- perativă, incumbă acestora tr-o fermă. zător. vederea creşterii randamen­ ţiei agricole, în scopul satis­
ţul activităţii sectorului zoo­ gurârii unor adăposturi co- o răspundere deosebită pen­ produs. Un exemplu ipotetic tului la hectar şl pe cap de facerii nevoilor de produse
tru
producţiilor
realizarea
este edificator. Dacă devizul
tehnic. La principalii indica­ i’espunzâtoai*. Introducerea noii forme de Dacă acordul se aplică pe animal, ceea ce va influenţa
tori — respectiv efectivul de planificate şl a obligaţiilor OrganitfYe — arătau tovarăşii de lucrări prevede ca la un o formaţie de muncă, remu­ favorabil situaţia economică agroalimentare ale econo­
ridicării nivelului
miei şj
animale (în special la ovinei Pentru red resata grabni­ contractuale. De asemenea, Tovieă Manea şi Pavel Turcu hectar cultivat cu porumb să neraţia se va repartiza între a unităţilor şi realizarea unei de trai al poporului.
şi producţia de lapte — se că a situaţiei în sectorul zoo­ vorbitorii au apreciat ca deo­ — creează posibilitatea de a se execute 30 de norme, va­ membrii acesteia In raport cu productivităţi superioare a
constată minusuri substanţia­ tehnic se impun măsuri ener­ sebit de important faptul că * renunţa la sistemul, depă­ loarea unei norme fiind de 20 munca depusă şi răspunde­ muncii îp agricultură.