Page 43 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 43
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4956 • DUMINICA 13 DECEMBRIE 1970
Dolores Ibárruri despie procesul
înscenat celor l6patrioţi basci
ROMA 12 (Agerpres). — prezent în tară participă stu „pact pentru libertate" al tu
Referindu-se la situaţia ac dent». intelectuali, tineri turor forţelor, inclusiv cei LEV IAŞIN SE RETRAGE
tuală din Spania si la pro muncitori şi ţărani, comu care au luptat pînâ acum îm
cesul înscenat de Tribunalul nişti. socialişti şi cercuri de potriva comuniştilor, *dar ca
militar din Burgos celor 16 diferite orientări ideologice. re astăzi se pronunţă contra Lev /afin, celebrul
patrioţi basci, Dolores Ibár Amploarea pe care a luat-o regimului din tară. „De a portar sovietic fn vfr-
ruri, preşedintele Partidului această mişcare l-a constrins ceea, părerea mea — şi cred stă de 41 de ani, ee re
Comunist din Spania, a spus, pe Franco să declare stare de că este şi cea a majorităţii trage din activitatea
între altele. într-un interviu urgentă în Ţara Bascilor, tri- tovarăşilor noştri — este că competiţională. Acest
acordat ziarului italian „L’U- mîtind şi un regiment de in s-au creat condiţiile pentru „adio“ internaţional şi-l
nita" : „Din nou este vorba fanterie pentru menţinerea realizarea pactului'" — a spus va lua cu prilejul m e
despre o înscenare a politiei, ordinii. La fel s-a întimplat ea. Cred că a sosit momen ciului U.R.S.S. — restul
care, Intentind proces aces la Saragoza, Malaga, Valen tul să punem în practică pro lumii, ce va avea loc
tor tineri, condamnă năzuin cia şi în numeroase alte o punerile partidului nostru, a probabil fn mai 1971 pe
ţele de libertate ale poporului raşe, pretutindeni unde se menţionat preşedintele P.C. stadionul benin din
basc, pentru că reactiunea manifestă solidaritatea activă din Spania, dînd ca exemplu Moscova.
spaniolă nu permite şi nu cu bascii. Iată de ce cred eu experienţa din Catalonia, un
tolerează dorinţa de liberta că procesul şi întreaga luptă laşin ft-a selecţionai
te manifestată pe pâmînturi- care se desfăşoară în prezent de se manifestă unitatea di „Echipa sa mondială“,
le din Euzkadj, Galicia, Ca vor favoriza unificarea. în feritelor forte politice, de la care va cuprinde urmă
talonia şi caută să frîneze acţiunea împotriva dictaturii, Partidul socialist unificat de torii jucători i Banks
prin teroare aspiraţiile popo a forţelor antifranchiste, a stingă catalonâ, de la cercurile (Anglia), Mazurkiewicz
rului. Dar procesul de la Bur spus Dolores Ibarruri. liberale la cele care nu sînt (Uruguay), SchnelUnger
gos a făcut să iasă în evi Referindu-se în continuare net democratice. Extinderea (RF.G.), Bobby Moor
dentă, cu o forţă extraordi la problema unităţii de ac acestei experienţe, a menţionat (Anglia), Beckenbauer
nară. întreaga ostilitate din ţiune a forţelor democratice Dolores Ibarruri, ar însemna JAPONIA. - Recent la Tama Lake Park a avut loc cel de al 12-lea festival tradiţional Akahata, la care peste 80 0 0 0 (R.F.G.), Fachettl (Ita
tară îndreptată împotriva din Spania, ea a subliniat că începutul transformării Spa de oameni ai muncii din Japon ¡a au participat sub lozincile „Unitatea poporului pentru o eo aiiţie democratică a guvernului", lia), Overath (R.F.G.),
dictaturii". Partidul comunist şi-n expri niei, pentru că. logic, prin „Abrogarea tratatului de securitate japono-american", „Retrocedarea Okinawei", „Măsuri grabnice împotriva poluării" — în Eusebio (Portugalia), Ja-
Preşedintele P.C. din Spa mat, de mai multe ori, do mobilizarea maselor s-ar pu irzinho şt Pele (Brazi
nia a arătat, în continuare, rinţa de unitate, propunînd să tea produce o schimbare ra scriind astfel pe agenda de Iu cru principalele deziderate ale poporului japonez. lia), Amanclo (Spania),
că Jâ mişcarea ce are Ooc în se ajungă la realizarea unui dicală a situaţiei. Djaic (Iugoslavia) fl
Bobby Charlton (An
SOFIA. — De curînd, Insti
Guvernul britanÎG a proclamat | „Lunohod-1“ Îşi tutul agricol superior ;,Vasil tul de medicină şi la Şcoala a devenit după darea in func eă însă premise favorabile glia).
ca in viitor uzina să se apro
ţiune a noii secţii de elec
tehnică medicală din
Ulan
zervele de bauxită prospec
mari Întreprinderi ale Indus
stare de urgenţă în întreaga tară | continuă activitatea Kolarov" din Plovdiv şi-a săr Bator. * troliză una dintre cele mai vizioneze cu minereu din re SOLUŢII PENTRU TOATE
bătorit 25 de ani de existen
CAZURILE
' MOSCOVA 12 (Agerpres). — tă. tn această perioadă, el PRAG A. — Combinatul triei aluminiului din U.R.S.S. tate în apropierea Bratskului,
| La 11 decembrie, ora 16,00 „Klement Gottwald" de la Producţia uzinei este expor respectiv in raioanele regiu
LONDRA 12. — Corespon 7 ori. De remarcat faptul că j (ora Ducurc>tiulul). o început a dat economici naţionale
dentul Agerpres, Nicolae Plo- guvernul conservator, venit la • a treia şedinţă de legătură 6 400 ingineri agronomi. In nii lrkutsk şi tn regiunea Una dintre marile res
peanu, transm ite: Guvernul putere în Iunie anul curent, prin radio şi televiziune cu prezent, cursurile institutului ICrasnoiarsk. ponsabile pentru polua
aparatul selenar autopropulsat
britanic, întrunit sîmbâtă di recurge pentru a doua oară la | „Lunoltori-l”, care I$i continuă sint frecventate de peste 1 000 ★ rea permanentă a mări
mineaţa intr-o şedinţă extra starea de urgenţă — prima I activitatea pe Sclena. In tim- de studenţi, alţi 800 fiind BELGRAD. —- Recent, la lor şi oceanelor cu rezi
înscrişi la cursurile fără frec
I pul acestei legături, lunomobl-
ordinară, sub preşedinţia pri dată a proclamat-o după cum . ! Iul a parcurs distanta de 98 ventă. In amfiteatrele insti VESTI DIN ŢĂRILE SUCIALISIE Obilici, in apropiere de Priş- duuri tehnice şi petrol
mului ministru Heath, a hotă- se ştie în Iulie, în timpul gre î de metri. * w tina — R.S.F. Iugoslavia — este şi faimoasa com
La comenzile echipajului te
îît să proclame starea de ur vei generale a docherilor. restru, au fost conectate tclc- tutului studiază, de aseme au început lucrările de mon panie petrolieră anglo-
gentă în întreaga ţară. Starea de urgenţă decretată • fotomctrele, care au transm is nea, tineri veniţi din 15 ţări taj la termocentrala „Koso olandeză „Shell9. Do
Pentru studenţi, la periferia
Această hotărî re, adoptată de guvernul britanic şi apro • din nou pe PAmint Imagini oraşului Plovdiv a fost con Vitkovicc este un adevărat tată in Anglia şi Cehoslova vo—5“, care urmează să fie rind să-şi ispăşească
• panoram ice ale suprafeţei lu
ca urmare a grevei perlate bată sîmbâtă seara de regina ; nare. In momentul respectiv struit un modern complex gigant al industriei metalur cia, Ungaria şi Japonia, pusă in funcţiune in decurs greşeala, direcţia com
declarate de cei 125 000 de Elisabeta a Il-a si devenit i i unghiul de incidenţă a Soare- social gice şi constructoare de ma R.D.G. şi Polonia. Uzina de de doi ani. Termocentrala se paniei a pus la punct,
■ Iul fată de orizontul selenar
muncitori din industria ener mediat aplicabilă, dar va tre | era de 27 grade, ceea ce a şini a R.S. Cehoslovace. El la Bratsk continuă să se ex înscrie în complexul de cen pentru fârile afectate de
getică. va permite guvernului bui supusă luni dezbaterii Ca | oferit posibilitatea obţinerii ti- ★ dă o cincime din producţia tindă. La sftrşitul lunii de trale electrice al combinatu „mareea neagră", fabri
să interzică orice consum ira merei Comunelor, care este o- I nor Imagini cu contrast pu- ! ULAN BATOR. - tn R. P. totală de oţel a ţării. Pro cembrie va intra în produc lui Kosovo a cărui capacita carea unui nou produs
tcrnlc.
ţional de curent electric. Şe hligată să decidă într-un in In tim pul deplasării luno- | Mongolă, unde plnă la vic ducţia combinatului este des ţie un nou laminor. te totală va fi de 800 MW. „Shell" care ajută la ne
dinţa de simbătă a guvernu terval de şapte zile. mobilului, au fost efectuate j toria revoluţiei populare nu tinată în bună parte expor Materia primă pentru pro Termocentrala Kosovo—3 utralizarea petrolului a
lui, care a durat două ore, a După cum apreciază ziarul m anevre In scopul punerii la j a existat nici un medic, in tului. ducerea aluminiului — alu a intrat in funcţiune fn lu juns în preajma coaste
punct a modulul de dirijare i
fost convocată după ce cu o „Evening Standard“, „în actu in diferite regimuri de viteză j prezent la 10 000 de oameni ★ mina — este adusă la uzină na aprilie a.c., iar la începu lor. Bineînţeles, noul
zi înainte eşuaseră orice încer şl de ocolire a piedicilor afla- j revin 17 medici. Majoritatea MOSCOVA. — Uzina de tul anului viitor va fi pusă produs nu este de fel
alul stadiu, nu se pune proble te pe traseu. Lunoliodul ne medicilor şi a cadrelor sani aluminiu din Bratsk care a din oraşul Pavlodar, din in funefiune de probă şi ter ieftin.
cări de a se rezolva acest con deplasează tn direcţia sud pe
flict de muncă printr-o apro ma folosirii trupelor în centra un „şes* situat In M arca tare slnt pregătite la Institu dat prima şarjă in anul 1966 Kazahstan, şi din Ural. Exis mocentrala „Kosovo—4“.
piere a poziţiilor celor două lele electrice“. Ploilor. UN NOU RECORD
părţi — muncitorii, reprezen
taţi prin sindicatul electricie
nilor, şi patronii, reprezentaţi Docum ente adoptate de unele i La Tăby, localitate
prin Consiliul electricităţii. ' din preajma Stockhol-
\ mului, a fost stabilit un
Din 1920, guvernul a decre
organism e ale O.N.U. duratei dansului. După
tat starea de urgenţă doar de i nou record — cel al
i--------------- NEW YORK 12 (Agerpres). te suveranitatea permanentă bil" pentru realizarea unui ’ cum scrie publicaţia
\ „Afjonblad.et9, Lennart
i Malmgre (36 de ani) şi
Comisia socială a Adunării
Generale a O.N.U. a adoptat asupra resurselor lor natura ritm accelerat al dezvoltării » Vanja Persson (17 ani)
economice.
le. In rezoluţie, care a în
Creste schimbul vineri o rezoluţie în care con trunit 100 de voturi pentru, Comitetul politic a adoptat, ţ minute fără Intreruţe-
’ au dansat 22 ore şi 15
de mărfuri damnă din nou discriminarea 6 contra şi 3 abţineri, se sub de asemenea, cu 49 voturi i re. Precedentul record
rasială, segregaţia şi politica
liniază
„dreptul popoarelor
pentru, 14 contra şi 37 abţi
' — de 22 de ore — fuse-
şi naţiunilor
la suveranitate
de
apartheid
din
Africa
neri, un proiect de rezoluţie
al U.R.S.S. australă şi cheamă toate sta permanentă asupra bogăţiilor care cere Israelului să aplice i se stabilit in R.F, a Ger-
i maniei.
de (
cu
rupă relaţiile
tele să
şi
resurselor lor naturale,
R.S.A. şi Rhodesia. Rezoluţia
drept ce trebuie să fie exer
cu alte ţări cere Marii Britanii să ia mă citat în interesul dezvoltării recomandările misiunii i GONG DUPĂ ATLANTA
anchetă a O.N.U. privind res
surile
necesare in vederea
lor naţionale”. De asemenea,
abolirii constituţiei adoptate rezoluţia relevă faptul că a pectarea drepturilor omului
MOSCOVA — Corespon în 1969 de regimul rasist al cest drept este „indispensa- în teritoriile arabe ocupate. Citeva sute de specta-
dentul Agerpres, Lauren- lui Ian Smith. ' tori „mai cu vază" care
ţiu Duţă, transmite : In Pe de altă parte, rezoluţia \ asistaseră la senzaţiona-
tr-un interviu acordat săp Comisiei sociale cere Portu i la intilnire dintre Cas
tămânalului „Novoe Vre galiei să respecte Convenţia întrevedere Iion-Oayan sius Clay şi Jarry Quary
mea”, ministrul comerţu de la Geneva referitoare la » de la Atlanta (S.U.A.i
lui exterior al Uniunii So comportamentul faţă de pri ţ au primit invitaţii la o
vietice, N. S. Patolicev, ara zonierii de război şi să pună i recepţie de gală in cin
tă că ritmul de creştere a capăt sistemului muncii for WASHINGTON 12 (Ager la un schimb de păreri în stea învingătorului, tn-
schimburilor de mărfuri ale ţate pe care îl practică în pres). — Preşedintele Statelor scopul favorizării unei înţe 1 vitaţii, o dată ajunşi In
Uniunii Sovietice cu alte coloniile sale. Unite. Richard Nixon. a avut legeri reciproce asupra situa ' adresa indicată, au fost
ţări a fost în primii pa ★ vineri o întrevedere cu mi ţiei din Orientul Apropiat şi V intimpinaţi la uşă dc o
tru ani ai celui de-al optu NAŢIUNILE UNITE 12 (A- nistrul apărării al Israelului, a poziţiei Israelului“. \ portăreasă zimbitoare şi.
lea cincinal de 8,8 la sută, gerpres). — Adunarea Ge generalul Moshe Dayan. Pur In cursul vizitei pe care a . în spatele uşii, de... cinci
depăşind, din punct de ve nerală a Organizaţiei Naţiu tătorul de cuvint a) Casei întreprins-o în Statele Unite, gangsteri înarmaţi. In
dere valoric, 69 000 000 000 IN FOTOGRAFIE : „Grand Hotel" din Sofia (R.P. Bulgaria). nilor Unite a adoptat vineri Albe, Ronald Ziegler, a de generalul Dayan a avut o se ) vitindu-i „graţios9 in
ruble. Pentru anul acesta revoluţia care afirmă necesi clarat că „preşedintele Nixon rie de întrevederi cu secre
se aşteaptă o nouă sporire tatea ca statele să-şi exerci- îşi păstrează speranţa într-o tarul de stat William Ro t pivniţa casei, organiza-
considerabilă a schimburi reluare promptă a misiunii gers, precum şi cu ministrul , torii recepţiei au „fm
lor de mărfuri. In anul Jarrinc“. Ziegler a Subliniat ’ prumutat" de la Invitaţi
1969, volumul comerţului zitelor. Pe baza acestei hotă că preşedintele Nixon şi ge apărării american, Melvin \ in jur de 100 000 dolari
exterior al Uniynii Sovie râri, rezervele de devize ale neralul Dayan „ au procedat Laird. t după care au dispărui
tice cu ţările socialiste a MOSCOVA. - La 11 decembrie a fost semnat la Mos statului vor spori simţitor. De j TUNIS. - In cadrul vl- \ . fără urmă. Printre vie-
reprezentat 12 900 000 000 cova planul de colaborare tehnieo-ştiinţilică intre Consi asemenea, statul va avea po [ zi te; ministrului român j \ iime — un fuivcţionar al
ruble, cu ţările aflate în curs liul Naţional al cercetării ştiinţifice din Republica Socia sibilitatea de a stabil; preţu I pentru problemele tinere- j încheierea sesiunii ţ poliţiei judiciare din
de dezvoltare 2 500 000 000 listă România şi Comitetul de stat pentru ştiinţă şi teh rile la petrol - principala bo tului, Ion lliescu, în Tu- I , New York...
ruble, iar cu statele capitalis nică al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. pe anul 1971. găţie a ţării. nisio, au continuat între- j
te dezvoltate — 4 400 000 000 Planul cuprinde o serie de teme privind cercetările în do vederile de lucru cu de- I extraordinare a O.U.A.
ruble, înregistrînd o creş meniile petrolului şî gaze lor, metalurgiei, energiilor înalte, HAGA. - Climatul social din legaţia tineretului din CUTREMUR
tere cu 54 la sută faţă de fizicii nucleare etc., care vor constitui obiectul colaborării Olanda s-a înrăutăţit brusc, {ora gazdă. S-a făcut un
anul 1965. Ponderea maşi între instituţiile de cercetări din cele două ţâri. ca urmare a hotâririi guvernu schimb de vederi asupra LAGOS 12 (Agerpres). — Noi date despre cu
nilor şi utilajelor în expor lui acestei ţâri de a bloca sa problemelor de interes Deschisă la 9 decembrie, tremurul de pămint ca
turile sovietice este de 23 lariile, incepind de la 1 ianu reciproc, precum şi asu- j In capitala Nigeriei s-au actuala sesiune a Consiliului re a afectat joi noaptea
la sută. Totodată, a spus BEIRUT. - Apreciind ca po arie. După cum Informează o- ; pra posibilităţilor de dez- j încheiat vineri noaptea lucră ministerial al O.U.A. s-a în regiunea de frontieră
ministrul sovietic al co zitive recentele schimbări caie genţio France Presse, aproxi ' volta re a relaţiilor bila- j rile sesiunii extraordinare a cheiat cu adoptarea mai mul dintre Peru şi Ecuador
merţului exterior, noi im au avut loc în conducerea ţâ mativ 5 000 de muncitori ai I terale. | Consiliului ministerial al Or tor rezoluţii care prevăd crea vin să completeze tablo
portăm din străinătate u-, rii, Partidul Comunist din Siria companiei „.Rotterdom Dry ganizaţiei Unităţii Africane, rea unui fond special de a- ul sumbru al distrugeri
tilaj necesar pentru extin va sprijini programul de acţiu Cock" ou încetat vineri lucrul I Ministrul tunisian al ti- j consacrate examinării recen sistenţâ militară, financiară şi
evenimente din Gui
telor
derea continuă a industriei ne adoptat de Consiliul regio în semn de protest faţă de ho- I neretului, Tohor Belkod- ■ neea. Luînd euvîntul în ca tehnică destinat statului gui lor. Agenţiile interna
chimice, petrochimice, con nal provizoriu al partidului tărîrea guvernului. De oseme- { jo, a oferit o recepţie în | drul şedinţei finale, repre ţionale de presă infor
structoare de automobile şi Baas, se arată intr-o declara I cinstea oaspetelui român. ! zentantul guvernului guineez, neez, precum şi sporirea a mează acum că in re
a altor ramuri industriale, ţie a P.C. din Siria, publicotâ nea, Io şantierele „Willon-Feij'- I____ ___________________j jutorului pentru mişcările de giunea Loja, una dintre
precum şi mijloace de de ziarul libanez „Al Nida". noord" din Rotterdam munci Ismael Ture, a declarat că eliberare din teritoriile afri cele mai greu lovite, 30
transport, printre care va Partidul comunist, menţionea torii participă (a greve perlate. HAGA. - Luînd cuvintul in ţările participante au hotârît cane aflate sub dominaţie co de persoane şi-au pier
în unanimitate „să apere Gui
goane de mărfuri, nave şi ză documentul, se pronunţă în In acelaşi timp, liderii sin Camera Deputaţilor« JosepH dut viaţa, iar alte cite
utilaje navale. Ponderea favoareo colaborării cu ţări Luns, ministrul afacerilor ex neea şi suveranitatea sa". lonială. va şute au fost grav ră
maşinilor şi utilajelor în le socialiste şi cu statele ara dicatelor au lansat un apel la terne al Olandei, a anunţat nite. La aceasta se a
ansamblul importurilor a be. o grevă generală pentru mar co, incepînd de anul viitor, va daugă şute de locuinţe
fost în 1969 de 38 la sută. Porticîpînd In noul guvern, ţea viitoare, cînd Parlamentai renunţa la această funcţie, pe complet distruse, linii
După ce a amintit acor Partidul comunist, sprijinit de Bundestagul, şi-au anunţat o- va lua in discuţie hotărîrea care o deţine de peste 18 ani. telefonice şi căi de co
durile comerciale pe pe masele populare şi in colobo- derareo la grupul parlamentar Ministrul olandez nu a preci municaţie grav avaria
rioada 1971-1975 semnate rore cu forţele naţionale pro vest-germano - sovietic. guvernului. zat motivele care l-ou deter te. Aproximativ 90 la-
de Uniunea Sovietică cu gresiste, vo depune toate efor minat să abandoneze condu
Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. turile pentru ca Uniunea cvo- CARACAS. - Camera depu. NAŢIUNILE UNITE. - Amba cerea diplomaţiei olandeze. sută din locuinţele ora
Germană, România, evi dripartito - R.A.U., Libia, Su sadorul Gunnar Jarring, repre şului Alamor au fost
distruse, iar numeroase
denţiind creşterea schim dan şî Sirio -- să devină o for taţilor din Congresul Naţional zentantul secretarului general BRASILIA, - Membrii orga
burilor de mărfuri între ţă activă in lupta împo venezuelean a adoptat in u al O.N.U. în Orientul Apropi nizaţiei clandestine uruguaye- sate din apropiere au
U.R.S.S. şi alte ţâri socia triva imperialismului şi re- nanimitote propunerea de a at, va reveni la New York pină ne care, in urmă cu patru luni, dispărut complet. De a
liste, Patolicev n a ră ta t: acţiunii. In programul său supune veniturile concernelor |a 5 ianuarie pentru a-l asis !*au răpit pe Diaz Gomide, semenea, surse neoficia
Acordurile comerciale pe de acţiune în noul gu consulul Braziliei la Montevi le informează că in E
termen lung, semnate în vern. Partidul comunist evi petroliere străine la impozite ta pe U Thant la pregătirea deo, cer in schimbul eliberării cuador şi-au pierdut
ultimul timp cu Franţa, denţiază necesitotea eliberării unice. Această propunere a raportului pe care acesta ur acestuia suma de 1 milion de viaţa in urma aceluiaşi
Finlanda. Anglia, Italia. teritoriilor arabe ocupate de fost formulată de o comisie mează sâ-l prezinte Consiliu dolari. cutremur cileva zeci de
Suedia şi alte ţâri capita trupele isroeliene, a sprijinirii specială a Porlomentului, în persoane.
liste dezvoltate, prevăd, de forţelor rezistenţe, polestiniene, lui de Securitate in legătură WASHINGTON. - Preşedin
asemenea, o considerabilă a apărării cuceririlor democra sărcinată cu analîzareo activi cu eforturile depuse pentru tele Nixon a anunţat nu
sporire a schimburilor co tice şi o dezvoltării economiei tăţii monopolurilor străine, în soluţionarea conflictului isra- mirea congresmanului George ACCIDENT DE CALE
merciale. Aşa cum s-a mai naţionale. primul rînd omericane, care se elo-arob, a anunţot un purtă Bush in funcţia de ambasador FERATA
anunţat, a fost semnat con al Statelor Unite la O.N.U.,
tractul care prevede livra BONN. - La Bonn s-a a sustrâgeau de to plato impo tor de cuvint al O.N.U. ce urmează a deveni vacantă 5
rea de către U R.S.S. Aus nunţat oficial câ la 3 februa In apropiere de Lisa
triei, timp de 23 de ani, de rie 1971 va fi constituit în ca prin retrogereo — din motive bona « avut loc un grai
gaze naturale, în schimbul drul Bundestagului grupul par LONDRA. - Intre 7 şi 11 decembrie au avut loc la Lon personole - o lui Chorles Yost. accident dc cale ferată.
unor ţevi cu diametru lamentar vest-germano - sovi dra tratative privind încheierea unui nou Program de j Desemnarea prezidenţială va Două trenuri dc pasa-
mare. Au fost realizate a etic. In prezent, Bundestagul schimburi culturale între Republica Socialistă România şi j fl supusă la 2 0 ionuarie apro ::-eri s-au ciocnit in lo
corduri potrivit cărora are 14 grupuri similare, sco : Marea Britanie pe perioada 1971-1973» Discuţiile ou scos ! bării Senatului, care se va re calitatea Santa trio dc.
U.R.S.S, va livra în 20 de pul lor principal fiind promo- în evidenţă că schimburile culturale dintre România şi ; uni pentru prima oară ia a- Izoia. Accidentul s-u
ani 100 000 000 000 mc de Marea Britanie s-au dezvoltat sotisfăcâtor. Noul pro- i uildnt cu 16 morţi, zeci
gaze Italiei $i 52 000 000 000 vareo unor contacte şl relaţii : grom, pornind de la prevederile existente, permite dezvol- j ceostâ dată în noua sa com de răniţi şi distruge
mc de gaze R.F.G., obţî- de colaborare biloterală cu | tarea pe mai deporte o relaţiilor în acest domeniu, in ¡n ponenţă. Bush este membru al rea majorităţii vagon
nînd în schimb ţevi cu dia parlamentarii statelor respecti I teresul celor doua părţi. Camerei Reprezentanţilor din nelor celor două ga m i
Vineri seara, la Ministerul Afacerilor Externe ol Marii
metru mare si diferite uti ve. Pină acum, 120 de depu I Britanii a avut loc solemnitatea semnării noului program. j 1967, iar în acest an a încer Vedere a B-dului Harambe din Nairobi (Kenya), unu! din turi.
laje pentru dezvoltarea in l.................................... .... ..J cat. fără succes, să obţină un cele mai frumoase oraşe ale co ntinentului .african.
dustriei gazelor în U.R.SS. taţi, din ceî 496 cît întruneşte mandat de senator. - ~ \
Redacţia şi administraţia ziarului î Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 şl 1 1 SM. Tiparul: Intreprindereo poligrafică Deva.