Page 44 - Drumul_socialismului_1970_12

•* W
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

B Conferinţa unională a

Asociaţiei prieteniei

sovieto-române

Ei Manifestări de solidari­
tate cu patrioţii basci

■ Explorările lunamobi-

lului sovietic

„Lunohod-1“

| B Curier, Atlas
ANUL XXII. Nr. 4957 MARTI 15 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Pulsul actual al producţiei—la
Cu planul anual îndeplinit
nivelul sarcinilor anului viitor!

I. M. Barza

DEMARAJUL MINELOR VĂII Preient permanent In prime­ producţie suplimentorâ in va­
le rindurî ale întrecerii mine­
lei şi dn spor la productivita­
rilor din judeţ, pentru realiza­ loare de aproape 11 milioane
JIULUI IN NOUL CINCINAL să fie pion ţi angajamentelor, co­ odată se preconizează impor­
rea exemplară a sarcinilor de tea muncii de 13 ia sută. Tot­
lectivul întreprinderii
miniere tante depăşiri de plan la pro­
Barza raportează, cu 2 0 de ducţia de metole neferoase.
zile maj devreme, îndeplinirea Prin diminuorea cheltuielilor
garantat cu RITMURI INTENSE planului onual la producţia de producţie îndeosebi pe
gfobolă, marfă vîndutâ şi în­
seama reducerii consumurilor
specifice se estimează obţine­
casată şi productivitatea mun­
cii. De asemenea, întreprin­ rea unui volum de economii
IN EXTRACŢIA CĂRBUNELUI funcţiune totalitatea obiective­ oane lei. realizărilor do-
derea a executat şi pus
in in valoare de peste 2,5 mili­
Ansamblul
lor prevăzute în planul onual
de investiţii. bindite in ultimul an al cin­
cea mal mare parte nevoilor. Obţinerea acestui succes de cinalului constituie pentru co­
Va trebui însă ca pe parcursul prestigiu va permite colecti­ lectivul I.M. Barza premisele
Ultimele file din calendarul lui '70 înseamnă pen­ anului viitor să fim dotaţi cu vului întreprinderii să acumu­ înfăptuirii cu succes a sarci­
tru colectivele de muncă din unităţile industriale zile încă o combină de abataj pe leze pină la 31 decembrie fa­ nilor din primul an al viitoru­
de asalt final spre încheierea bilanţului anual cu re­ lingă cele 5 pe care le avem, ţă de prevederile onuole o lui cincinal.
zultate dc valoare, care să împlinească rodnicia şi şi cu încă un complex meca­
strălucirea acestui cincinal. In acelaşi timp insă zile­ nizat de susţinere şl tăiere, in
le rămase disponibile pînă la sfîrşitul anului consti­ acest fel vom asigura condiţii
tuie repetiţia generală a producţiei din primul an al pentru creşterea randamente­ Imaginea de faţă redă, un
cincinalului viitor, definitivarea tuturor condiţiilor lor şl a vitezelor de Înaintare, aspect din hola de maşini
ca încă din primul ceas al anului 1971 producţia să pentru mal buna folosire şi în­ grele a secţiei mecanicé do
se desfăşoare ritmic, cu dinamismul şi vigoarea im­ treţinere a utilajelor. Brigada ştiinţi­ la Uzina de utilaj mtnlefr Pe­
puse de sarcinile mobilizatoare ale noului cincinal. In fine, vreau să ridic din troşani. Maistrul Anghet Vio­
Aşadar, în ce măsură nivelul realizărilor din aceste nou problema construcţiilor de In pagina a Il-a fică la Cristur rel şeful secţiei şi Irezorul
zile — la producţia fizică, productivitatea muncii, Pa suprafaţă. Nici La ora actuală şi Konya losif consultă desenul
La Cristur, o brlgadA. ştiin­
indicii de utilizare sau indicatorii valorici — cores­ nici măcar pentru viitorul a- ţifici form ală din profesorii de execuţie a urse] coroana
pund celor planificaţi în primele luni şi în întregul proplat nu se întrevede posi­ laooasi Franclsc, Eva Lbrlncz, dinţote executată ki noua
an 1971 ? Ritmul şi intensitatea actuală a produc­ bilitatea terminării şi punerii Ladlalau Boroş, Vaslle Găina­ maşină de danturat roţi dtn-
ţiei garantează viitorului cincinal un demaraj verti­ în funcţiune a puţurilor auxi­ ■ Desfăşurarea Festivalului filmului la sate rii şl Juristul Tlberlu Goschler ţote cu modul mare.
s-a Inillnlt cu cetAţonll com u­
ginos ? liar şl principal de extracţie şl nei, cărora II s-a vorbii de­
a funlcularului de steril. Intlr- spre relaţiile actuale ale sta­ Foto : A. DULA
zierea exagerată de către lului nostru cu celolaltc etate,
Căutăm primele răspunsuri Dacă judecim concret prin T.C.M.M. a acestor lucrări va ■ Album pionieresc ■ Cronica meciului de expunerea tovarăşului Nlcolac
Ceauşcscu, secretar general al
la aceste probleme de strin­ compararea rezultatelor actua­ constitui şl In anul viitor o partidului nostru, cu privire la
gentă actualitate pentru indus­ le cu cele viitoare, rezultă că mare greutate In desfăşurarea îm bunătăţirea organizării, pla­ Informaţie
tria hunedoreanâ, la principa­ planul zilnic de extracţie se normală a producţiei. Oricum, fotbal «fiul—Politehnica laşi ■ Rezultate, cla­ nificării şl conducerii agricul­
turii, acţiuni privind vlBţa lo­
lele exploatări miniere, din depăşeşte cu 100 pînă la 400 tnsă, chiar cu aceste dificultăţi, calităţii. In continuare, tova­ In conformitate cu hotări-
Valea Jiului, unde cincinalul tone de cărbune, ceea ce asi­ LAURENJIU VISK1 răşul Vasllc O âlnaru a pre­ rea Comitetului miniştrilor
debutează cu sarcini mobiliza­ gură realizări zilnice peste CORNEL DUMITRU zentat expunerea „Momente apărării statelor participante
din Istoria partidului".
toare sub toate aspectele. In sarcina planificată. Randamen­ samente şi alte ştiri sportive Iolllnlren 9-a încheiat cu la Tratatul de la Varşovia,
1971 aici va trebui realizată o tele în abataje precum şi pe m ontajul „Itinerar hunodo- şedinţa următoare a acestuia
producţie netă de cărbune mai exploatare au, de asemenea, rean" In care au f09t lnfiţlşa- va avea loc la 21--23 decem­
to realizări In toate domeniile
marc cu peste 400 000 tone ţa­ o evoluţie foarte bună. Faţă de (Continuate do activitate obţinute dc oa­
ţă de anul în curs, exprimată prevederi, în abataje obţinem menii muncii hunedorenl. brie a.c.. hn oraşul Budapesta.
intr-un spor de producţie in­ randamente mai mari cu 330
dustrială de aproape 120 mi­ kg de cărbune pe post, Iar pe
lioane lei. în principal pe sea­ exploatare In prima decadă a TELEX TELEX VEIEX
ma creşterii productivităţii lunii decembrie am depăşit ni­ m . 9
muncii cu 2 G40 lei pe salariat. velul de 2,2 tone pe post. A­ intre 17-20 decembrie, la Deva
X | O GAMA VARIATA DE
fl)
Mina Paroşeni este una din ceste cifre garantează în mod FLSTiVALUL JUDEŢEAN AL U fa
principalele exploatări care sigur că In 1971 vom reuşi să Filióla Deva a Uniunii Zia­ de doi interpreţi îndrăgiţi ; 1 PRODUSE LA EXPORT r
trebuie să preia marc parte ne situăm peste prevederile riştilor şi Comitetul judeţean Lucion Radulian şi... iarăşi î O gamă variată dc X
din sporurile planificate, ceea stabilite. Pe scena căminului cultural şi strigăturile vătafului - relua­ lui formaţiei de căluşari odulţi pentru cuHură şî artă vă in­ Liviu Oros. Vinerea lirică se 1 produse ale industriei
ce impune ca ritmurile zilnice — Aţi rezolvat toate proble­ din Sînlandrei s-au întîlnil, te ca un ecou de ceilalţi că­ din Vărmaga. vită la COLOCVIILE ZIARISTI­ va finaliia cu un concert de e noastre uşoare face o­ •
de extracţie să aibă o dina­ mele care concură la buna des­ duminică în codrul Festivalu­ luşari ; „Căluşar era să fiu / Susţinuţi cu entuziasmul dic­ CE care vor începe joi după- muzică clasică îşi un recital X biectul unor noi expnr- H
mici accentuată. făşurare a producţiei ? lui judeţean al căluşarilor, re­ Dar m-am sculat preo tjrziu / tat de valoorea outentkâ o In­ amiazâ şi se vor încheia... du­ de balet, susţinute de orches­ u | turi. Astfel, zeci de mii «
r
— Sinteţi pregătiţi să faceţi — Putem răspunde afirma­ prezentanţi oi străvechiului joc Dacă mă sculom moi iute / E­ terpretării, căluşorii din Boiu minică seara. Cum ? Durează tra cadrelor didactice, elevii fa de melri de diferite ar- n
fa
faţă cu succes prevederilor lu­ tiv numai la ceea ce depinde căluşeresc din satele de pe ram căluşar de frunte". au impresionat printr-un în­ prea mult ? Nu veţi putea Liceului de muzică din Deva | ticole din material plas­
nii ianuarie, trimestrului 1 şi de posibilităţile noastre. Tn Mureş şi din zona Bradului, Urmaşi ai cunoscuţilor călu­ tins repertoriu căluşeresc, ade­ face... faţă ? Dar aveţi posi- şi un colectiv a| Teatrului de 9 tic au fost livrate, prin •
întregului an '71 ? — ne-am primul rînd avem rezolvată aducînd, în acelaşi ritualic şari din Boiu, formaţia Şcolii vărat examen al virtuozităţii, brfitotea de a alege. Doriţi să stat de estradă. intermediul întreprinde­
R
adresat tovarăşului Grigore problema efectivelor. Linia ac­ motiv melodic, o gamă core­ generale din Foit compensea­ bărbăţiei şi talentului, Cuprin- X rii de comerţ exterior fa
y
Pâtruică, inginerul şef al mi­ tivă de front de lucru este de grafică bogată, împînzită, de ză sobrietatea strigăturilor, zînd peste 50 de figuri diferi­ „Arpimex", în Anglia, r
nei. asemenea asigurată. Deşi in la sat la sat, de ţesătura viu te, variantele căluşarului pre­ B Canada. Belgia şi Su­ 0
— Afirmăm „da" cu toată lunile lanuarie-februarie vor colorată o strigăturilor locale zentat de formaţia din Boiu dan. De asemenea, au 9
convingerea ! Ultimul an a) ieşi din funcţiune 4 abataje ori de sobra punctare a figu­ stîrnesc — prin spectaculos, 9 fost expediate unor par­
cincinalului, ale cărui preve­ frontale şi vor intra In pro­ rilor de către vătaf. Măiestrie prin acea perfectă sincroni­ teneri comerciali din fa
deri le-am îndeplinit in tota­ ducţie alte 4 — ceea ce im­ Insoţindu-şi intrarea în sce­ zare o mişcărilor, prin muzica cunoaşteţi tradiţiile progresis­ X Austria, Anglia, Belgia, K
u
litate cu 20 de zile mal de­ plică unele dificultăţi — sintem nă de strigăturile cîntate pe me­ şi vigoare gesturilor, a ponturilor execu­ Dr, docent Octavion Floca •J Danemarca, R.F. a Ger­ «
Q
vreme, constituie anul In care pregătiţi să trecem peste a- lodia specifică jacului, călu­ tate cu măiestrie de neobosi­ te ale presei din judeţul nos­ ne va prilejui, simbâtâ, o fa maniei, Olanda însem­
colectivul nostru a atins de­ ceastâ situaţie fără şocuri vi­ şarii din Pricaz au adus o dată tul vătaf Artenie Homorodean tru ? Poftiţi, joi, la simpozio­ plimbare imaginară pe pâmin- nate cantităţi de încăl­ •
plina maturitate, dovedind că zibile asupra producţiei. cu „ponturile" fecioreşti vioi­ prezente door ca ordin al vă­ şi reluate Io’ aceeaşi valoare nul de la Muzeul judeţean. In tul nostru natal, iar intilnirea 9 ţăminte — pantofi, ghe­
este capabil să facă faţă pro­ Dotarea tehnică pentru aba­ ciunea zicerilor ; „Căluşari din tafului „Hop o dată, mă, Hop interpretativă de toţi membrii aceeaşi zi, ki g oierii le de artă cu ziariştii, la ccţţe vă invităm X te, bocanci, cizme, reali­ R
r
blemelor complexe ale produc­ taje, pîrghia principală a pro­ cîmpul pîînîi / nu jucoreţi ca şi la podele", „Hop şi la mij­ formaţiei — aplauzele furtu- va avea loc vernisajul expozi­ apoi, sperăm sa fie cit mai u zate in mare parte dc «
ţiei ducţiei noastre, corespunde In bătrinii / Ci jucaţi căluşereşte / loc", prin bogăţia portulu; în­ noose ale publicului. Evoluţia ţiilor „Publicaţii şi tipărituri plăcută. Mai oles că prezen­ w colectivele de muncitori
„Metaloplostie,
hunedorene",
h
să le placă Io neveste". viorat cu flori şi pene de pă­ lor în încheierea programului grafică şi pictură". Prima zi tăm şi un film În premieră. ai Combinatului din 9
In ultima zi, duminică, vom
Intr-un colorit vioi. căluşarii un Io căciula, cu baticuri ne­ a însemnat, de fapt, o încunu­ se va încheia la sala „Arta" Timişoara şi Fabricii
Largi acţiuni de popularizare a măsurilor moţi - copii din După-Piatră gre de catifea pe umăr, peste nare a acestei faze de zonă o cu expunerea : „La confluen­ dialoga cu colaboratorii şi co­ 9 „Partizanul“ din Bacău. a
vin, de la cîntecul fluierului pe cojocelele bogat ţesute şi lega­ festivalului căluşarilor. ţa a două cincinale“ , urmată respondenţii ziarului nostru in y Diverse, articole de r M
PI
preconizate în vederea îmbunătăţirii, care-şi brodează figurile pline te cu panglici tricolore. ★ de un spectacol folcloric, ofe­ cadrul unei consfătuiri cu te­ U marocliinăne, precum şi X
J
de vivacitate şi pînă la ritmul Aceeaşi sobră punctare a Etapa de zonă din cadrul rit de artişti amatori ai Clu­ ma s „Presa în preajma semi­ U haine de piele şi de bla­ 9
H
organizării, planificării şi conducerii bătut din palme în jurul bîte- jocului, colorat doar de mu­ Festivalului căluşarilor, desfă­ bului sindicatelor din Deva. centenarului portidului", iar nă, s-au trimis în A-
Franţa,
Haţeg, a
ustria. Elveţia,
şurată duminică la
zica zurgălăilor, de comenzi­
lor lăsate la pămint, cu toată
asprimea şi vîgurozitotea tem­ le venite ca un laitmotiv „Hop reunit doar 5 formaţii, a porţi- Să ştiţi că va fi acolo şi Liviu seara dorim să ne lăsăm „fu­ O Liban, Norvegia şi Sue­ fa
R
agriculturii peramentelor coborrte din a- şi la pămint", „Hop şî după nînd căminelor culturale din Oros şi loon Bordon şi soţii raţi" de „Părinţii teribili" ai X dia. In acelaşi timp, au r •
yj
dîncu] vibrînd de tradiţii ol mine" etc. caracterizează şi Boşorod (2), Sînpetru, Strei- Ileana şi Dorin Florescu ŞÎ-. lui Jean Codeau, cu care ne j fost exportate însemna­ X
In zilele dc 12 şi 13 de­ paratul de stat. lectori, muntelui. evoluţia căluşarilor Şcolii ge­ singiorgîu şi Gînţaga, dintre un joc din Oaş şi „Ţarina" şi- vor foce cunoştinţă actorii U te cantită(i de produse
H
cembrie 1970, în comunele propagandişti, lucrători ai Cu o intrare maiestuoasă cei nerale din Rapolt, distins prin I. LASCU iubitorii liricii au prilejul, ale industriei dc cerami­ 9
şi satele judeţului au fost U.J.C.A.P. şi ai direcţiei a­ mai mici căluşari din Vărmaga eleganţa şi precizia executorii M. BODEA vineri, să participe la serata Teatrului de stat din Pelroşoni. 3 că şi sticlărie în Anglia,
organizate largi acţiuni de gricole au dat răspunsuri atrag admiraţia publicului prin figurilor. literară de la liceul „Decebal", Vă invităm, aşodar, stimaţi Congo, Iran, Israel, Su­ a r
popularizare a expunerii to­ la problemele ridicate dc omogenitatea figurilor, prin Vîgurozitotea mişcărilor şi susţinută de membrii cenaclu­ cititori, să ne fiţi oaspeţi la X dan. pj
varăşului Nîcolae Ceauşcscu către membrii cooperatori perfecta dispunere scenică, strigăturilor fecioreşti, motivul (Continuare în pag. a rilor din Hunedoara şi Deva, „COLOCVIILE ZIARISTICE" - 3 O BOGATA FAUNA X
u
la şedinţa de lucru de la în legătură cu măsurile cu­ printr-o sincronizare perma­ jocului în jurul bîtei lăsată la întâlnire ce se va încheia cu H DE FOSILE •
C.C. al P.C.R., din 23 no­ prinse în acest important nentă a mişcărilor cu muzka pămint dau vioiciune dansu­ un recital de... umor, prilejuit prima ediţie.
iembrie 1970. document. 9 Cercetările geologice H
In satele Rîu-Rărbat, Bă- x şi paleontologice efec­ □
ieşti, Zeicani, Raru, Liva- u tuate pe muntele Pietri­ h
fa
dia. Unirea, Boşorod, O- „In 2 lua de 28 VI 1970, In ju­ u cica, de lingă Piatra
H
răştioard de Sus, Bucium. Un şir extrem de lung şi în- Neamţ, au dus la •
Căstău, Lăpugiu, Ohaba, cîlcit de fapte şi evenimente URGENTA LA SPITALUL DIN CĂLAN rul orei 18.30—19 mă duceam concluzia că această
Zlaşti ş.a., spre exemplu, desfăşurate pe ani de zile a spre spital pentru a-mi interna 9 zonă subcarpatică este g
soţLa la maternitate. In timp
au fost organizate simpo­ dat naştere rîndurilor pe care ce treceam prin faţa cofetăriei, X o adevărată... comoară. :
zioane, mese rotunde, ex­ le citiţi în acest articol. l-am văzut pe dr. Caba traver- U Straturile de marne X
u
puneri. seri de calcul, dez­ O vreme a fost relativă pa­ sînd şoseaua spre club. înce­ u H brune şi de şisturi diso-
ce. înţelegere intre
oameni,
bateri. cu prilejul cărora, talului din Călan spre lucruri Pentru revitalizarea unui organism anemiat pi nd de ’^a ora 19 plnâ la 22,30 dilice conţin o bogată 9
faună de fosile, formată
activişti de partid şi din a- ceea ce a animat colectivul spi­ nu am părăsit spitalul decit 9 w din peşti, lamele bran-
bune, Apoi, pe nesimţite, oa­ circa 20 de minute, tot timpul X hîate, izopode Işi dcca-
CONDIŢII MAI BUNE DE menii au început să nu se mai aflindu-mă pe culoarul de la 3 pode, care ar fi populat l
privească bine, au început să este să-ţi aperi sănătatea la unde intenţiona să mănînce. Drum nu atît de lung cit de pundea copilăreşte. Unde este parter. Orice persoană a intrat u marea ce a acoperit a-
h
CĂLĂTORIE ELEVILOR inhaleze un aer tot mai viciat, vreme. Realmente, organismul De ce Sn oraşul nou ? ! Bolna­ chinuitor. Pe banchetele din mama ? A murit. Cum a mu­ In spital am observatro. In /K\ ceste regiuni cu 60 de 9
IN VACANTA mal dăunător. Se spune bine spitalului de aici este bolnav. va este consultată, se presupu­ spate, faţă In faţă, medicul şt rit ? Nu mal vine acasă mn- tot acest timp nu l-am văzut milioane de ani în ur-
că omul cît timp e9te sănătos L-au măcinat şi obosit Irâmîn- ne o intoxicaţie şi i se admi­ soţul emiteau presupuneri. Me­ ma ? Nu mai vine. De ce ? pe dr. Caba intrlnd în spital" x mă. Pînă in prezent, N
»
Pentru asigurarea unor con- nu ştie să preţuiascâ sănăta­ târi străine muncii nobile de nistrează un tratament, după dicul de gardă din spitalul hu- Oare toate aceste întrebări au (fosîf Veşnlczki). u specialişti din întrea­
diţU bune dc călătorie elevi­ tea, dimpotrivă, şl-o expune apărare a sănătăţii oamenilor, care medicul' părăseşte domici­ nedorean constată însă decesul ecou în urechile medicului Ca­ — Dar, stînd In spital nu E
lor care Intră tn vacanţa de liul bolnavei, pnomlţlnd să re­ Anei Şerban. ba ? E puţin credibil. v-aţi adus aminte că la ora 17 fa ga tară au descope­ k
h
Iarnă, Departamentul Căilor vrînd sau nevrînd primejdiilor. cauză pentru care trebuie să rit şi descris 43 de
Ferate a luat unele m ăsuri Pînă a dominat înţelegerea, trăiască. vină. Dar n-a mal revenit. Sta­ Acesta este, pe scurt, Istoricul — Simţiţi vinovăţia pentru ce făcuserăţi o promisiune ? La ce 9
privind sporirea capacităţii dc munca rodnică, frămîntarea fi­ ...Orice lucru are un înce­ rea sănătăţii Anei s-a înrăută­ îmbolnăvirii, agoniei şi morţii s-« Intlmplat ? — îl întrebăm. vă mal foloseşte acum afirma­ ® ! specii de asemenea fo­
transport pe liniile principale put. Un medic îşi permitea să ţit insă considerabil. Soţul ei, unei femei, mamă a doi copii — Nu mă simt cu nimic vi­ sile, unele necunoscu­ N
şi secundare. Astfel, Sn ziua rească, liberă de orice tensiuni ţia că despre prezenţa dumnea­ X te încă in zoologie. R
P
de 19 decembrie vor circula străine, colectivul de la spita­ vină beat la serviciu, altul să care pînă la ora 19 lucrase la Totul a însumat, temporal, novat. Moartea a fost provoca­ voastră la orele fatale pentru U Un interes deosebit pre­ R
fa
In plus trenurile de persoane lul din Călan n-a ştiut să a­ faci de gardă acasă, al treilea Hunedoara, s-a întors acasă, mai puţin de 7 ore. Un om, tă de ceva.:. fa X
a 283, cu plecarea la 15,15 pe să părăsească garda clnd 11 tăia gâsindu-şi soţia grav bolnavă. sănătos la ora prînzului, moare Ana Şerban ar şti cîteva per­ h zintă peştii din fa­
traaeu) Bucureşti Nord — Pre­ pere ceea ce este atît de pre­ — Aveţi temei de susţinere a soane. Cum împerecheaţi fap­ a miliile Stnnopticliydae, 9
deal, şi 3 281, cu plecarea la ţios unui organism colectiv — capul, al patrulea să elibereze De aici a inceput cursa de cău­ la sfîrşitul zilei. Vestea a că­ afirmaţiei ? tul acesta cu etica medicului ?
ora 5,28 pe distanţa Bucureşti climatul In care si simtă fie­ retroactiv certificate pentru tare a medicului de gardă. La zut oa un trăznet. Soţul, medi­ j IMyctopliidac şi Gonostn- *
Nord — Braşov. Do asemenea, motivarea absenţelor de lă lu­ policlinică nu-i de găsit, la cul şi şoferul se întorc înspre — Adevărul va ieşi la supra­ — Nu m-a mai anunţat ni­ X 1 midao, reprezentaţi prin
a fost alcătuită partea a doua care aportul cinstit, sincerita­ faţă clndva... meni despre starea sănătăţii fe­ u forme baiipciice cu or­ r
la urm ătoarele trenuri : 2 00!) tea, cf.ldura, gîndul bun al o­ cru. Alţii... Toate acestea, mul­ spital nu. la bolnavă acasă nu, punctul de plecare, fiecare cu
(plecarea ora 7,00 Bucureşti mului de alături. Poate că tiplicate şi diversificate ca la domiciliu nu. Dacă e să dai glndurfle lui. Capete plecate, — Adevărul este că femela meii. E i gane luminoase, specii X
Nord — Piteşti) ; 1005 (pleca­ mod de existenţă şi manifesta­ crezare declaraţiilor scrise şi frunţi încreţite, retrospective a murit. Reconstituirile. ori­ Oriclt s-ar prelungi, dialogul h i caracteristice mărilor a-
rea ora 5,30 Bucureşti Nord mulţi din lucrătorii acestei u- cum, vizează modul în care nu este capabil să facă o ra­ dînci. Tot aici s-a des­ 9
— P iteşti); 1009 (plecarea ora nităţî înţeleg acum mal bine re, au fost tratate cu indife­ verbale, medicul Caba putea ii dureroase, încărcări sufleteşti. v-aţi făcut datoria Aţi lipsit coperit şi o bogată flo­ M
17,10 Bucureşti Basarab — Pi­ ca oricînd cît de binefăcătoare renţi. Toţi vedeau, toţi tăceau. găsit (in acelaşi timp î) la spi­ Dar unul din ei se întorcea dioscopie limpede asupra gîn- * «
teşti); 1003 (p)ccarca ora 17,30 Toate pot să meargă însă .pînă de la postul de salvare. De cc? dirii medicului în cauză. Ori- tu ră briofită. din rîndul -
Bucureşti Nord — Cralova) ; este atmosfera cinstei, corecti­ tal, în oraş sau în altă parte acasă, unde regăsea cei doi — Trebuia s¿ mânînc şi eu. Ü căreia se detaşează 15 rt
•a
5 009 (plecarea ora 17,25 Bucu­ tudinii, principialităţii şi dem­ la un loc, de unde... „necunoscută“. Fapt este că el copii adormiţi şi o linişte exas­
reşti Nord — B uzău); S 005 nităţii Acum, etnd toţi sau a­ In 2 iua de 28 iunie a.c., Ana nu s-a ţinut de cuvînt ; nu s-a perant de apăsătoare. Asa a ve­ ca oricare om NICOLAE NANDREA specii de muşchi care
(piecarea ora 14,20 Bucureşti — Dar la orele dinspre sea­ membru al Colegiului o nu trăiesc in alte zone 9
Nord - Mârăşcşti) ; S2I (ple­ proape toti trebuie să dea fel Şerban, soţia unui muncitor mai Interesat de sănătatea fe­ nit ziua de 29 iunie pentru Inn ră ? judeţeon de partid, ale tării, precum şi o
carea ora 16,00 Bucureşti Nord de fel de explicaţii celor trimişi zidar, mamă a doi copii, se meii bolnave. După ora 23 este Şerban. De aici încolo viaţa X
— Suceava) şl altele. acolo pentru a da o mină dc îmbolnăveşte. Prin intermediul găsit in oraş şi chemat la bol­ lui căpăta un curs nou. încă — Am fost în spital. CORNEL ARMEANU vecetotie ce reprezintă
In curind, urmează să se — Cum de nu aţi au2 it ape­ J o interesantă enclavă r
definitiveze şi alte măsuri m e­ ajutor la primenirea atmosfe­ unei surori medicale, este che­ navă. Acum constată că nu se neînţeles, dar greu, apăsător. lurile omului disperat ? Doar u U termofilă şi xerofilâ. *
nite să satisfacă scdicitările rei, Ia reanimarea şi revitali- mat la domiciliul bolnavei me­ mai poate aştepta nici o clipă Trec zile de întrebări şi răs­
populaţiei In acest scA n. dicul de gardă, Teodor Caba. punsuri Intre tată şi copii. Se aţi fost căutat. (Continuare in pag./ a. 3^aj
zarea organismului, devine ex­ şl că trebuie plecat de îndată ©
trem de evident cit de necesar Acesta este găsit tn oraşul nou, \a spitalul din Hunedoara. fatreba copilăreşti ţi •« râe- . — Nu m-a căutat nimeni. X313X 9 • i.ax