Page 45 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 45
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4957 ® MARJI 15 DECEMBRIE 1970
T—
HSTIVALUL CĂLUŞARILOR
mare număr de artişti ama
Cu 13 puncte, pe locul 13, (Urmoredin pagi *1 tori. din
Formaţia de căluşari
Fotbal care doua formaţii de copii şi Ginţaga s-o dovedit bine pre
gătită, etalind pe scenă spe
cificul local al dansului prin
Jiul nu are vacanţă liniştită 3 de adulţi. După o scurtă clamarea unor strigături de
portului
paradă a
popular
executorii
comandă inainteo
specific localităţilor
amintite,
desfăşurată pe strodo princi fiecărei figuri.
Cea mai bună formaţie s-a
pală a oraşului, o urmot con dovedit a fi cea a căminului
cursul propriu-zis, core a ofe cultural din Boşorod, omogenă,
rii citeva secvenţe din frumu
c------------- N seţea neîntrecutului nostru cu dansatori talentaţi, buni cu
noscători ai tuturor poantelor
Jiul putea învinge Aşadar, Jiul Petroşani a în dans. de dons. iată şî numele lor :
Apariţii groţioose, pline, în
Nicolae Mălină (vătaf), Ionel
cheiat turul actualei ediţii a
cam pionatului primei divizii pc acelaşi timp, de vigoore şi Buciuman, Marca Gherone,
locul 13, cu mult sub nivelul talent au oferit echipele de Ion Popovici, loan Nandu, Ne-
cu care ne obişnuise, cu opt căluşari ale şcolilor generale
locuri sub poziţia ocupaţii la din Boşorod şi Sinpetru. De la \lu Boluş.
la un scor mai mare sflrşilul turului camplona- intrarea în scenă, micii colu- ceastă etapă de zonă nu s-au
N.R. E regretabil co Io a
tulul trecut t
Ion Constantin
spunea, reccot, cA „nu e ca*
zul sA se alarmeze nimeni, şori din Sinpetru, precum şi prezentat formaţiile de călu
pentru 3 puncte", oare mar* cei din Boşorod ne-ou oferit şari dîn Bretea Româno. Valea
cheazA diferenţa dintre „Jiul o suilă de figuri de joc, de
Tn ultima etapă a turului Politehnicii capătă prospeţi A arbitrat foarte bine A. 19CD“ şi „Jiul 1970'*. Da, numai Diljii (comuna Rîu de Mori)
diviziei A, Politehnica Iaşi a me, este mai dinamic, dar Pîrvu (Bucureşti). trei puncte slnt la mijloc, ponturi spectaculoase care nu şi Reio (comuna Toteştî) cu
venit la Petroşani, de pe locul din nou Mireea Mârdârescu La sfîrşitul partidei am no cele pierdute pe terenul pro ne îndoim or fi smuls ropote toote că directorii căminelor
secund al clasamentului, la o alunecă pe terenul-patinoar, tat trei păreri asupra jocu priu, dar cit de mult tn9cam- de aplauze docâ ar (î exis culturale semnaseră fişele de
nA lipsa lor I ? şi, poate, a
confruntare cu echipa locală în minutul 50, şi nu poate lui : ___ cesta n-ar fi cel mal m are ne tat spectatori în sala de spec concurs. Pentru cei d>n Bre
Jiul. în care, probabil, nu-şi fructifica o pasă excelentă a C. Marinescu, observator caz. Dar, îngrijorătoare este tacol (!?) tea Romonă, Comitetul jude
punea speranţe. Poate şi de lui Incze IV. Este apoi rîn- federal : „Jiul a meritat vic neşansa echipei, care a deve Pe scenă ou apărut apoi ţean pentru cultură şî artă o a*
nit victima propriilor sale de
aceea Gil Mârdârescu a arun dul lui Simionaş să rateze toria. dar scorul nu-i răsplă ficienţe. Este mult mal ala r căluşarii din Streisîngiorgiu, sÎQurot chiar un outobuz(!). In
cat In luptă o garnitură din apropiere. Totuşi, Jiul teşte dominarea categorică. Din m anta condiţia tehnlcA a Jucă în frunte cu vătoful loan Gro- diferenţa de care ou doi dova
tinârâ. dorind sâ-i verifice păstrează iniţiativa, Georges- locul unde am stat nu mi-am torilor ; slaba lor capacitate la zo (elev in clasa a Xll-o la dă directorii căminelor cultu
capacitatea de acţiune pentru cu urcă deseori în atac, San putut da seama dacă a fost Liceul din Călon), un excelent rale din aceste localităţi si
a doua parte a campionatu du şi R. Popa pendulează penalti sau ofsaid. Arbitrajul dansator. In ansamblu, inter consiliile populare ne scuteşte
lui. Şi, spre lauda jucătorilor permanent între apărare şi foarte bun". pretarea n-a fost deosebită de orice comentariu.
şj spre mulţumirea antreno înaintare, iar atacanţii se I. Bfllflnescu, antrenorul (fiind cu toţii începători), dor Regretabilă opore, de ase
rului lor, „noul val" ieşean complică în driblinguri inuti Jiului : „Sînt mulţumit de „Oglinda“ a dovedit că atunci cînd exis menea. lipsa publicului din sa
şî-a făcut în bună parte da le în careul advers. In minu joc şi de victorie, care putea tă preocupare, pasiune din la de spectacole. Poate con
toria. Ca şi în urmă cu o tul 72, Peronescu cedează fi mai consistentă Arbitrajul partea activiştilor culturali, a ducerea Casei de cultură din
sâptâmînâ, Jiul s-a compor locul lui Cotormani, autorul bun, deşi ne-a refuzat un Pitorescul tradiţionalului joc coluşeresc se completează prin tuturor foctorilor artistici se Hoţeg are un cuvînt de spus
tat bine. dar. întocmai ca şi celui de-al doilea gol al e- penalti. La golul lui Cotor ciîreior frumuseţea portului incârcaţ cu străvechi motive naţionale. pot realiza acţiuni otrogătoo- privitor Io populorizoreo spec
atunci, a ratat exasperant de chipeî Jiul, înscris în ulti mani — nici vorbă de of Foto : V. ONOIU re |a care so fie angrenaţi un tacolului...
mult. Nu-i mai puţin adevă mul minut de Joc al partidei. said".
rat că elevii lui I. Hâlânescu Jucătorii adverşi au reclamat
au avut in fală o apărare poziţie de ofsaid la Cotor Gil M&rdărescu, antreno
sobră, organizată şi un tînâr mani. la fel de nejustificat rul Politehnicii : „Nu sînt su acest capitol nu num ai cA nu
portar în zi foarte bună. Toa după cum şi localnicii au re părat pe băieţii meî că au le perm ite m enţinerea unui re
te aceste aprecieri la adresa clamat în prima repriză un pierdut. Nu puteau cîştiga. zultat, dar II autolnvlngc. Din In prima zi » 2 0 0 0 0 de spectatori
cauza unor deficienţe In În
ieşenilor nu reduc dim meri penalti. De fapt, ei au pierdut doar suşirea unor execuţii tehnice
tele fotbaliştilor dîn Petro Am apreciat Jocul bun al cu 1-0, pentru că golul al simple, M. Popescu, Sandu,
şani, care au evoluat aproape lui Georgescu, Libardi. Nal- doilea eu nu-I socotesc, a fost Stoker, Georgevici şl, mal nou, Duminică, ln localităţile
d’e nivelul lor real. plimbîn- dîn, Ion Constantin (excep- înscris din ofsaid. E drept că Caramalls au favorizat prim i rurale ale judeţului a avut Astfel, la Ginţaga, a identică a avut loc la Sarmi-
rea a douA autogoluri, dicta
cf\i-şi adversarul ca pe un tînd abuzul de dribling), San Jiul ne putea da 5-0. Arbi rea unei lovituri de la 11 avut loc un medalion pe zegetusa pe marginea cărţii
loc deschiderea Festivalului
ring de box, dar nereuşind trajul lu! A. Pîrvu merită 10". metri şl preluarea uşoara, de filmului la sate, ce se înscrie marginea film ului „Balta şi a filmului „Ultima noapte
să puncteze decisiv decît de du, R. Popa — de la Jiul, La tineret-rezerve : Jiul — cAtre adversar, a mingii ln pregnant în firul acţiunilor gul“, iar la Aurel Vlaicu un a copilăriei“. Reţine in ace
propriul careu, soldata cu incA
doiiă ori. In minutul 6, Ion Costaş, Romilâ, Hanceriuc, Politehnica 0-1. două goluri. Aceste cinci slnt concurs „Cine ştie, clştigă" laşi timp atenţia manifesta
Constantin a driblat în stilul Dânilâ — de la Politehnica. DUMITRU GHEONEA punctele pierdute de Jiul, nu cultural-artistice ce se;. orga cu elevii, pe marginea rea rea cu caracter folcloric ce
său »caracteristic trei adver cele de acasâ, clnd echipa nizează In întîmpinarea se lizării româneşti „Colum a avut loc la Căinel intitula
începuse cam pionatul aproape
sari, .a centrat cu precizie la ncpregAtltă. Dar ce spun ci micentenarului partidului n a D e s p r e succese de sea tă „O nuntă cum n-a mai
Naidin şi acesta a preluat din frele 7 Jiul a încheiat turul nostru. Cu acest prilej, in mă ale cinematografiei noas fost“. La Balşa, după expu
apropiere, cu capul, în poar m v t z m im a rto trecut pe locul s cu urm ătorul cadrul căminelor culturale, tre actuale s-o vorbit in ex nerea „Festivalul filmului la
bilanţ :
li 7 2 6 21-22 16.
tă. Urmează o suită de cor- Clasamentul actual ne indică, au avut loc o serie de ma punerea prezentată in faţa sate“ a urmat producţia „La
nere la poarta tînâruluî Cos- In dreptul echipei Jiul, urm ă nifestări interesante ca : sim locuitorilor din Subcetate, est de Eden“, tn completare
taş, dufc'â care Libardi. R. REZULTATE: „U" Cluj - Progresul 1-0; Jiul - Politeh toarea situaţie : li S 1 8 IS pozioane, concursuri, meda prezenţi in sala căminului „Porţile de Fier".
IS 13. Şi m ai sem nificative ne
Popa, Sajidu, Nai-din se întrec nica laşi 2 -0 ; Universitatea Craiova — S.C. Bacâu 2 . 0 ; Ro* apar cifrele care redau gola lioane Uter ar-cinematografi cultural. Acţiunile organizate îm
în ratări din situaţii deosebit pid - Farul 2-2 ; Petrolul - F.C. Argeş 2-0 ; Steagul roşu verajul realizat ln acest tur. ce, seri de folclor, acţiuni La Geoagiu (sat), acţiunea preună de către activiştii
de favorabile. - Dinamo Bucureşti 0 - 0 ; U.T.A. - C.F.R. Cluj 3-0 ; Steaua Pe terenul propriu, Jiul a în carte — film etc. Spectatorii iniţiată a cffligat tn atracti- culturali şi cei din reţeaua
scris 15 goluri şi a prim it 6.
au avut, în acelaşi timp, pri
Oaspeţii se apără calm, ies - C.F.R. Timişoara 4-0. In deplasare nu a Înscris, In vitate prin discuţiile purta cinematografică, vor conti
bine din »apărare Sn atac, în afara autogolurilor, nimic şi a lejul să cunoască numeroase te pe marginea cărţii şi fil nua pc toată durata festiva
productivitate
prim it 12 t O
să tinerii Dânilâ, M. Mârdâ CLASAMENTUL TURULUI m ult mal slabA a InalntAril şl producţii cinematografice noi, mului (realizat după aceas lului în cadrul căminelor
rescu şi ahiar Incze IV nu 1. Dinamo Bucureşti 15 8 4 3 26-13 2 0 o penetraţie rldlcatA In apă valoroase realizări autoh ta) intitulate „Doi bărbaţi
reuşesc să ttreacâ de apărarea 2 . Petrolul Ploieşti 15 8 3 4 20-15 19 rare I tone şi de peste hotare. culturale dotate cu aparataj
Dar, ceea ce reflectA mai «•
Jiului. Ln primele 45 de mi 3. Rapid Bucureşti 15 5 8 2 17-11 18 vident câderca Jiului este cA pentru o moarte“. O acţiune cinematografic.
nute, ieşenii au avut doar un 4. Steagul roşu 15 7 4 4 1 0 - 1 0 18 U.T.A., Steagul roşu, S.C.
corner, o bună ocazie irosită 5. U.T. Arad 15 8 1 6 23-15 17 BacAu, Steaua, „U" Cluj, Fa-
ruj,
Politehnica
Petrolul şl
de M. Mârdârescu şi alta ne 6 . Politehnica laşi 15 7 3 5 26-22 17 Iaşi, care ocupA In prezent
fructificată în finalul re 7. Farul Constanţa 15 7 3 5 25-25 17 locuri deasupra Jiului, In cam „RAPSODII DE TOAMNA“ OBIECTIVUL CEL CURIOS blican de fotografii artisti riştilor precum şi talente au
prizei 8 . Universitatea Craiova 15 7 3 5 1 2 - 1 2 17 pionatul trecut au Încheiat tu ce. O primă fază va avea loc tentice. Citeva exem ple:
rul sub ecblpa din Petroşani.
„Nunta de la Ginţaga", „O-
Unitatea de pionieri de Ia
La pauză, ieşenii şi-au fă 9. Steaua Bucureşti 15 5 5 5 2 1 - 2 1 15 Şl, aşa stlnd lucrurile, sA nu Liceul din Haţeg şi-a mani La Şcoala generală din în oraşul Haţeg, unde vor raţia de nuntă", strigături.
cut un calcnl logic: dîndu-şi 1 0 . Sport club Bacău 15 7 0 8 2 2 - 2 0 14 îngrijoreze situaţia Jiului 7 E festat încă o dată priceperea Sinpetru există numeroase întimpina o concurenţă ,,se Pionierul Daniel Nicoară,
adevărat, mal e returul care
seama că nu mai au ce pier 11- „U" Cluj 15 6 2 7 17-17 14 poate ameliora sau schimba şi fantezia prin organizarea activităţi interesante, care rioasă" : cercurile foto de la. din clasa a VIl-a, semnează
de au ieşit la atac. Antreno 1 2 . F.C. Argeş 15 4 5 6 19-21 13 totul. Asta InsA rAmine de unui reuşit carnaval. După contribuie la educarea co Liceul din Haţeg, şcolile ge un reportaj despre semnifi
rul Mârdârescu l-a lăsat la 13. Jiul Petroşani 15 6 1 8 15-18 13 văzut. De aceea aşteptăm cu caţia cravatelor roşii, iar
primul fluier
nerAbdorc
de
cabină pe Gavrilâ şi l-a pla 14. C.F.R. Cluj 15 5 2 8 20-26 12 arbitru Ia 11 m artie 1971... evocarea toamnei in cintece Doina Marcu din clasa a
sat lîngâ Naidin pe juniorul 15. Progresul Bucureşti 15 3 4 8 10-18 10 şi poezii, a urmat parada V lll-a încheie primul număr
Hanceriuc, iar peste cîteva 16. C.F.R. Timişoara 15 3 0 1 2 8-27 6 N. STANCIU costumelor, premiate de că al revistei cu o frumoasă po-
tre juriu. Revelaţia a fost,
minute l-a înlocuit şi pe Lupu- Returul incepe la 14 martie 1971. însă, parada greierilor, a co- m u r iM K S t ecie închinată patriei.
lescu cu Manca. Astfel, jocul ^ ţofenelor, iar după confrun „BRAŢARA DE AUR“
tarea pe care Ileana Cosin- Orientarea profesională eo
zeana a avut-o cu haiducii, preocupare centrală şi per
la Aurul Brad se întrevăd muzica, dansul şi voia bună piilor. Cercul foto, înfiinţat nerale din Toteşti şi Sintă- manentă a unităţii de pio
au răsunat pină tîrziu. Tot
nieri de la Prcvcntoriul de
Clasamentul omologat al turului timpul „Hanul mămăruţe- în toamnă, se numără prin măria-Orlea. copii din Nălaţvad. Recent, e
tre aceste activităţi.
Copiii
lor", amenajat într-un colţ al
levii de aici au făcut o vizi
sălii, a fost deschis, iar ce de aici au adunat măceşe in „FIRE DE TORT* tă la secţia întreprinderii de
campionatului judeţean— seniori le două gazde — Mariana valoare de peste 4 000 de lei. Membrii cercului de lite industrie locală din Nălaţvad.
perspective noi in retur Băltăţeanu şi Silvica Mora- Cu suma încasată au cumpă ratură şi folclor de la Şcoa Ei au fost conduşi, prin toate
1. Constructorul Hunedoara 13 10 1 2 23- 5 21 ru din clasa a Vl-a — au rat întreg aparatajul nece la generală din Bretea Româ secţiile întreprinderii, de că
2 . Constructorul Lupeni 13 9 1 3 35-20 19 După o perioadă competi- fără simţul răspunderii ce li pus la dispoziţia „consuma sar cercului foto, care a de nă au editat, de curînd, sub tre specialişti care le-au dat
3. Pa ringul Lonea 13 8 1 4 30-16 17 ţionalâ puţin darnică cu e s-a încredinţat (A. Dan) ; torilor" prăjitura casei. Cei venit un mijloc important conducerea profesoarei Ol explicaţii valoroase. După
4. Preparatorul Petrila 13 7 3 3 25*13 17 chipa minerilor de pe malul — neseriozitate Sn pregăti peste 100 de pionieri şi prin care elevii dobindesc ga Popovici, revista „Fire de vizitarea acestei unităţi eco
5. Minerul Vulcan 13 7 2 4 27-22 16 Crişului Alb, a urmat, cum re, manifestată de cea mai şcolari participanţi Ia car cunoştinţe valoroase, price tort“, titlu împrumutat din nomice, elevii au discutai cu
6 . Dacia Oroştie 13 7 1 5 42-16 15 era şi firesc, numărătoarea mare parte a jucătorilor ; to naval împreună cu profeso peri şi deprinderi noi. In lirica coşbuciană. Cuprinsul comandantul unităţii de pio
prezent ei se pregătesc să
primului număr vădeşte pre
7. Aurul Certej 13 7 0 6 23-25 14 „bobocilor de toamnă". Situa lerarea acestei abateri de că rii lor au petrecut o după- nieri, Constantin Otavă, pe
8 . Minerul Aninoasa 13 5 3 5 18-17 13 ţia slabă în clasament a Au tre antrenori şi secţia de fot amiază deosebit de plăcută. participe la concursul repu ocupările serioase ale folclo tema alegerii profesiunii.
9. l.G.C.l. Hunedoara 13 5 2 6 19-18 1 2 rului Brad, factura mediocră bal, la care se adaugă viaţa
1 0 . Gloria Haţeg 13 5 1 7 17-19 11 a meciurilor, din punct de nesportivă a unor jucători ;
1 1 . Energia Deva 13 4 2 7 16-25 10 vedere tehnico-tactic, a pus — neabordarea cu întreaga
1 2. Energia Paroşenl 13 5 0 8 23-33 10 multe semne de întrebare $i seriozitate de către secţie şi
13. Preparatorul Lupeni 13 2 1 1 0 11-36 5 a creat nemulţumiri tuturor antrenor a perioadelor de
14. Recolta Unirea 13 1 0 12 13-57 2 celor ce o simpatizează, celor pregătire dinaintea începerii 1 1 fflfiy i S U I I i I N I I M l
Gelgeterti t 1) Teodor Hopirţoan (Dacia Orâştie) **12 go. ce trăiesc greul $i uşorul ală campionatului, rezumîndu-se
r AVUm b f^niTOilIrtiriiBirTiiit I n m iK 1 I turi de această formaţie, mai la timp foarte scurt şi la
lu il J U IIO U iyilQ ţ v v n o i w v i v i u i — ■** de schimb necesare producţiei. tatea muncii care în cărbune
3) Augustin Palinca* (Dacia Orâştie) - 9 ; 4) David loan ales de la promovarea în di jocuri puţine, care n-au soli De asemenea, cerem să se re înregistrează un minus de pe ducţie se majorează cu 143 to
(Paringul Lonea) - 8 . vizia C. Din 15 partide, Aurul citat organismul la efortul glementeze de urgenţă situaţia ste 1 000 kilograme pe post în ne, nu-şi Îndeplineşte nici sar
a cîştigat 6 (5 acasâ şi una în
cerut de activitatea competi-
sub
cinile actuale, rnmînînd
Meciul l.G.C.l. Hunedoara - Paringul Lonea, reprogra- deplasare), a realizat un meci ţionalâ ; vagoanelor Intruclt în această condiţiile In care personalul planul primei decade cu 755
mat in dala de 6 decembrie 1970, la Teliuc, nu s-a dispu egal (acasâ), a pierdut 8 par — atmosfera dîn rîndul e lună avem frecvente staţionări direct productiv este depăşit tone. Asemenea minusuri exis
tat deoarece echipa din Lonea nu s*a prezentat. Comisia tide, din care una acasâ ; 15 chipei nu este cea dorită, ne vom plasa chiar din priite din lipsă de vagoane. cu 20 de posturi. tă şi la Vulcan. Cu excepţia
judeţeană de fotbal a omologat rezultatul cu 3-0 pentru goluri înscrise, 22 primite, a- există tendinţa de subminare le zile de Ianuarie peste sar Aşa cum în ultimele luni co La lucrările de pregătire si minelor Paroşenl şl Lupeni
I G.C..L. Hunedoara. cumulînd 13 puncte, ceea ce şi subapreciere a posibilităţi cinile planificate. lectivul nostru a reuşit ca tuaţia se pare a fi tot atlt de randamentele nu se realizează
o situează pe locul 12 din 16 lor unor fotbalişti ; unii jucă Se ştie câ mina Uricani a printr-o mobilizare Intensă să dificilă deşi se afirmă câ linia la nici o exploatare. Aceasta
echipe. tori luptă pentru culorile e- suferit In acest an serioase de redreseze producţia şl să ob de front este asigurată. Mina demonstrează câ, pentru a se
Dar cine poartă vina aces chlpei, alţii nu se angajează reglări In producţie. Una din ţină rezultate pozitive, sîntem va Intra în noul an cu un de obţine în mod sigur pe cen
tei comportări ? Cui se dato- total.. cauze o constituie tocmai slaba hotâriţl sâ ne sporim şi mai ficit la aceste lucrări de 3 000 trală sporul zilnic de produc
resc greşelile ? A răspunde la Acestea fiind cauzele esen pregătire, neglijarea condiţiilor mult eforturile pentru a face ml, fapt oare va avea re ţie de aproape 350 tone de căr
această întrebare laconic şi ţiale care au generat actuala tehnleo-materlale pentru buna din 1971 un an bun. In adevă percusiuni nedorite asupra în bune şi creşterea de producti
drastic, doar prin a da vi
Clasamentul omologat al turului na pe antrenor, secţia de fot stare de lucruri, recunoscute desfăşurare a muncii In sub ratul înţeles al cuvîntului. tregii activităţi din noile aba vitate de 30 kg pe post. slnt
$1 mina Lonea a avut mult
taje care vor fi puse ln func
teran.
de toţi factorii participanţi la
necesare încă eforturi serioa
— S-au tras
Jnvâţâjmlntele
campionatului judeţean juniori bal sau jucători, nu credem şedinţa de analiză, se impu cuvenite din trista experienţă de suferit de pe urma nerltmi- ţiune. se In zilele rămase pînă U
cltâţil. O radiografie făcută la
ne ca în viitorul sezon să se
La Petrila, d«eşl se semnalea
că ar fl drept Aceste între
sfîrşitul anului.
bări şl-au găsit răspunsuri Sn plece cu alte Intenţii, cu alte a primelor 8 luni dtn acest faţa locului scoate în evidenţă ză o înviorare a producţiei, Cerem în acest sens părerea
1. Minerul Vulcon 13 10 1 2 52-18 21 şedinţa de analiză a activită convingeri în rezolvarea cît an ? Este colectivul de la Uri faptul că au existat perioade în după felul cum merg lucrurile tovarăşului dr. Ing. Petru Ro
2 . Energia Deva 13 9 1 3 42-16 19 ţii secţiei de fotbal. mai onorabilă a situaţiei fot cani gata de un demaraj rod aceat an cînd sarcinile de plan in această lună, nu există cer man, director general al Cen
3. Constructorul Hunedoara 13 8 2 3 26-15 18 Avînd la dispoziţie un lot balistice de la A-S. Aurul nic Jn 1971 ? zilnice au fost realitate doar titudinea câ demarajul în anul tralei cărbunelui Petroşani.
4. Preparatorul Petrila 13 7 3 3 23-14 17 de 22 de Jucător! cu o me Brad — Vreau să precizez din în proporţie de 50 La sută Do viitor va fl satisfăcător. Numai — Chiar astăzi (joi, 10 de
5 . Dacia Orâştie 13 8 0 5 44-21 16 die de vîrstâ de 24,8 ani, par Din cuvîntul jucătorilor re capul ‘locului câ no! abordăm vadă sînt şl cele peste 38 000 în prima decadă a lunii de cembrie) biroul executiv al
6 . Constructorul Lupeni 13 7 1 5 30.32 15 te din el localnici, parte de iese că doresc ca, cu noul producţia viitoare în condiţii tone cărbune râmase restanţă cembrie minusul la extracţia de centralei a aprobat prelimina
7. Energia Paroşenl 13 5 3 5 27-21 13 Ia alte echipe din ţară, pu antrenor care a preluat con radical mal bune aub toate as faţă de planul }a zi pe anul cărbune reprezintă peste 1200 riile planului pe flecare lună
8 . Paringul Lonea 13 5 3 5 16-17 13 tem afirma că, din punct de ducerea tehnică a echipei (lo pectele — ne-a declarat Ing. In curs. tone. Realizările zilnice nu au în parte din primul trimestru
9. I.G.C.L. Hunedoara 13 5 2 6 26-26 12 vedere al vîrstei, există con vită Gh. Ioviciu) —' după e Nicolae Nloorlcl, directorul mi — Ne este ruşine de această atins nivelul planificat. al anului viitor şl a analizat
nei. La ora actuală activitatea
10. Minerul Aninoasa 13 5 1 7 35-30 11 diţii de a contribui mai mult tapa a V-a a turului în productivă şl economică este situaţie — ne spune ing. Aurel La conducerea minei am aflat modul cum se asigură condi
1 1, Gloria Haţeg 13 5 1 7 26-27 11 la progresul echipei. Dar, cheiat — care a schimbat ra Brlnduş, directorul minei — că, în medie, ln luna Ianuarie ţiile îndeplinirii sarcinilor pre
12. Aurul Certej 13 2 3 8 15-35 7 cauzele care au generat slaba dical munca în cadrul pro total redresată. Lucrările mi acum nu ne mai râmlne decît trebuie sâ se extragă zilnic cu conizate. Socotesc că am reuşit
cît mai te
niere, neglijate vreme îndelun
13. Recolta Unirea 13 2 1 10 20-67 5 evoluţie a echipei Aurul tre cesului de instruire, să por gată, slnt acum întreţinute co sâ ne pregătim anul viitor. 112 tone mal mult decît In pre sâ facem o repartizare raţiona
pentru
meinic
14. Preparatorul Lupeni 13 0 1 12 7-56 1 buie căutate chiar de la pro nească la lucru cu mai multă respunzător, iar circuitele prin Oameni avem, condiţiile de lu zent. In condiţiile actuale nu se lă a eforturilor de plan, In
întrevăd In3fi posibilităţi
de
movarea în divizia C, cauze
Golaverajul general nu esle egal deoarecei echipele care se mai manifestă şi a ambiţie si seriozitate, fiind cipale de transport In subteran cru cit de cît sînt asigurate. realizare. funcţie de condiţiile şl posibi
lităţile reale, de potenţialul fie
Preparatorul Lupeni şi Minerul Aninoasa au fost sancţiona cum : convinşi că numai în aceste nu mal provoacă greutăţi. E- Aşa câ nu avem motive sâ nu — Pierdem foarte mult din cărei mine.
te cu meci pierdut (3-0) pentru câ nu s-au prezentat (a — pregătirea deficitară a e- condiţii pot schimba in bine fectlvele — una din dificultă păşim cu dreptul !n viitorul cauza lipsei de vagoane, silozu
Consider că fiecare exploa
e
clasament al
locul în
partida reprogramatâ, aminalâ din data de 22. XI. 1970 chlpei privind toţi factorii an chipei. Secţiei de fotbal îi râ- ţile cronice ale minei — slnt an. rile stlnd blocate ore în şir — tare dispune de condiţiile ne
din cauza terenului impracticabil. trenamentului sportiv în vede mîn încă în atenţie multe pro în prezent corespunzătoare sar Cele relatate de directorul ne spunea Ing. Gheorghe Gi- cesare realizării tuturor pre
rea începerii unui campionat bleme care, după cum de cinilor de plan actuale şi vii minei slnt însă lucruri puţin nelea, directorul minei. Nu vederilor. Linia activă de
cu pretenţii de divizie ; clara ing. Olimpiu Jula, pre toare probabile. Modul cum se lu avem posibilităţi de haldare a front este asigurată în totali
— lot slab, mulţi jucători şedintele secţiei de fotbal, 'Condiţii îmbunătăţite s-au crează pe luna ln curs nu poa sterilului deoarece centrala nici tate. Sînt asigurate de aseme
fiind necorespunzâtorl din trebuie să se rezolve: îmbună creat şl ln ce priveşte asigu te acorda colectivului de aici pînâ acum nu a soluţionat a- nea efectivele. Dotarea tehnică
punct de vedere al bagajului tăţirea bazei materiale $i în rarea liniei de front. A intrat şansa Îndeplinirii sigure a a- ceastâ problemâ. Dereglările actuală corespunde nevoilor |-
şi cunoştinţelor tehnlco-tacti- zestrarea cu echipament spor in producţie din aceste zile un ccslul deziderat. Door citeva survenite în transport atît pe mediate. Singura problemă ca
ce necesare ; tiv necesar bunei desfăşurări abataj frontal de 110 metri, iar măsuri de îmbunătăţire a apro a orizontală cît şl pe verticală re condiţionează totul este or
la jumătatea lunii ianuarie încă
vizionării cu materiale şl
aduc grave prejudicii ritmicită
— nu s-a asigurat şl na s-a
Un nou succes al Cor vinului Deva creşterii şi Introducerii în lot a procesului de Instruire ; unul de aceeaşi capacitate transportului nu au darul de ţii producţiei. ganizarea şl conducerea efi
suficientă
Importanţă
dat
cientă a producţiei la exploa
să găsească cele mai eficien
Dacâ avem în vedere câ aici
a remedia toate deficienţele ca
Din discuţiile avute la mină
telor de direcţie şl specialişti
a juniorilor proprii, din care te măsuri de recuperare a vom lucra cu randamente spo re se fac vizibile 2! de zl. Se rezulta clar câ situaţia produc tări. De aceea cerem comite
jucătorilor accidentaţi pe par
Nerăbdător, antrenorul e Deva s-au angajat hotârît în mulţi dovedeau capacitate şi cursul campionatului şi să În rite, putem considera câ sar simte acut lipsa energiei pneu ţiei din anul viitor va îl com lor de la toate minele sâ do
chipei feminine de volei luptă şi au obţinut o remar posibilitate de a deveni utili tărească disciplina în sînui e cina de a realiza în 1971 un matice la lucrările de înainta promisă în cazul în care nu vedească maximum de preocu
Corvinul Deva, luliu Nagy, cabilă răsturnare de scor, de echipei, comportarea juniori chipei precum şi în rîndul spor de producţie de 70 000 to re şi de abataj, productivitatea vor îl rezolvate o serie de pro pare şl răspundere pentru a a
ne-a telefonat ieri dimineaţă la 2-0 la 2-3. Maniera cate lor în competiţia rezervată membrilor din secţie. ne de cărbune, în condiţiile ri- utilajelor care folosesc aer bleme privind transportul pe sigura desfăşurarea nestînjeni-
pentru a aduce la cunoştin gorică în care Corvinul şl-a lor fiind semnificativă ; Astfel stînd lucrurile, avînd dicârll randamentului pe ex comprimat fiind diminuată cu calea ferată precum şl în tă, intensă a producţiei.
ţă un nou succes al echipei adjudecat ultimele trei se — o slabă activitatea a sec promisiuni de la toţi factorii ploatare la 1,9 tone de cărbu 30 la sută. După cîte am fost transportul subteran. Conducerea centralei are In
sale. turi (15-7 : 15-9 ; 15-9) a o ţiei de fotbal în direcţia asi ce concură la întărirea acti ne pe post, o vom Îndeplini cu informaţi, compresorul care tre Compararea rezultatelor din vedere conducerea şl coordona
Jucînd la Bucureşti, în bligat numerosul public pre gurării unor cadre bine pre vităţii la secţia de fotbal Au siguranţă. buia sâ Intre deja în funcţiune prima decadă din decembrie rea cu mal mare rigurozitate
compania echipei I.T.B., for zent în moderna sală de gătite care să conducă pro rul Brad, râmînem cu spe Pentru perioada actuală ca şl nici nu n fost adus la mină cu prevederile lunii ianuarie n Întregii activităţi. Nădăjduim
maţia Corvinul a reuşit să sport a clubului Progresul cesul de antrenament ; ranţa ca returul campionatu pentru cea imediat următoare Sâ nu mai vorbim că alte relevă concluzii utile şi pen câ încheierea cu un bilanţ
obţină o victorie-surprizâ. să-şi schimbe favoritul, a- — perindarea la conducerea lui să aducă muflţumiri în trebuie soluţionate urgent două 4 eompresoare mai trebuie tru celelalte exploatări. Astfel, rodnic a ultimului an al cinci
Victoria este cu atît mai plaudind la scenă deschisă tehnică a acestei echipe p rîndul simpatizanţilor. care probleme importante. In pri procurate de către centrală numai mina Lupeni se ridică nalului va constitui un punct
prestigioasă cu cît ea a fost echipa Corvinul. unui număr de 4 antrenori din duminică de duminică văd mul rînd trebuie să nl se a pentru terminarea lucrărilor ta efectiv şj constant la nivelul trainic de legătură cu 1971, va
realizată după ce gazdele Prin această victorie, Cor anul 1969 şi pînâ în prezent, la lucru echipa lor. sigure întreaga cantitate de noua staţie de eompresoare. Se producţiei şi randamentelor asigura continuitatea la nivel
conduceau cu 2-0 la seturi vinul se anunţă ca o verita cu revenirea la unii care au Prof. BENONE POPA lemn de mină, stîlpii hidraulici ria neajunsurilor semnalate planificate în primul trimestru superior a nrlivitâţii economi
(15-10 şi 15-12). ln ultimele fost schimbaţi ca necorespun- pentru buna funcţionare a fron zilnic la brigăzile de lucru este al anului viitor. Mina Aninoa ce a centralei noastre în noul
trei seturi, voleibalistele din bilă pretendentă la titlu. zâtori (I. Opreanu), iar alţii metodist la C.J.E.F.S. talelor, materialele şl piesele ilustrată prin însăşi productivi sa, unde planul zilnic de pro cincinal.