Page 48 - Drumul_socialismului_1970_12

M V V o
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!

$ î
& Acţiuni de solidaritate cu |
s §
patrioţii basci judecaşi la |

| Burgos j

| ® EvoIu|ia evenimentelor ^

I din Orientul Apropiat ^

| ■ „Venus-7“ a atins pla- |

neta Venus

| 8B Curier, Atlas |

ANUL XXII. Nr. 4956 MIERCURI 16 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Restanţele nerecuperate sint promisiuni neonorate, dar

şi o lecţie dată conducerilor E.M. Deva şi C.M.N. Deva despre V I Z I T A T O V A R A Ş U T U I I I C O I A T M Ş E S C U

AUTORITATE AUTENTICĂ, COMPETENTĂ

I A T X P O Z I I I A C O N S A C R A T A R E Z U L T A R I O R C E R C T I Ă R I I
Şl RESPONSABILITATE in rezolvarea

problemelor producţiei Ş T I I K I I I T I C E Ş l P R O D U C Ţ I E I D E T E H N I C A U I E I I A R A

Ea Centrala minereurilor o conducere formată din di­ complex stau în stoc, fără a In dimineaţa zilei de 15 zat pînâ acum in ţară şi per­ nate, armament reactiv pen­ Intr-un mare pavilion sînt caţii cu privire la extinderea
neferoase Deva. datorită si­ rector, mai mulţi ingineri putea fi aduse la uzina de decembrie, tovarăşul Nicolae fecţionarea celor aflate în tru elicoptere şi marină, pre­ expuse prototipurile de teh­ cooperării între unităţile de
tuaţiei critice de la Exploa­ şefi, şefi de servicii şi alte preparare Ceauşescu, secretar general prezent în dotare. cum şi mochete ale unor ti­ nică militară realizate în uni­ cercetare şi producţie ale ar­
tarea minieră Deva. se con­ cadre de conducere. Aceşti In ce priveşte mina Deva al Partidului Comunist Ro­ Da sosire, tovarăşul Nicolae puri de nave. De asemenea, tăţile de cercetări ştiinţifice matei cu cele ale industriei
semnau încă la ¡jumătatea a­ oameni sînt investiţi 'cu auto­ şi producţia de cupru, tova­ mân, preşedintele Consiliului Ceauşescu şi ceilalţi conducă­ sînt expuse maşini şi agre­ ale armatei şi ale unor mi­ în scopul scurtării ciclului de
nului restanţe la producţia ritatea. competenţa şi, subli­ răşul Ioan Motocea. inginer de Stat, comandantul su­ tori de partid şi de stat sînt gate de geniu, de trecere, de nistere. precum şl în cadrul fabricaţie şi reducerii cheltu­
globală, marfă vîndutâ şi în­ niez. răspunderea pentru bu­ şef adjunct ne spune : prem al Forţelor noastre Ar­ intîmpinaţi de adjuncţii mi­ deminare şi altele, mijloace activităţii de invenţii şi ino­ ielilor. Tovarăşul Nicolae
casată si la cupru în con­ na organizare şi conducere a — Pe de o parte timpul mate, împreună cu tovarăşii nistrului Forţelor Armate, de de protecţie împotriva efec­ vaţii a ofiţerilor ingineri. Ceauşescu a recomandat stu­
centrate. In plenara Comite­ producţiei. Fac această preci­ foarte scurt rămas pînâ la Emil Bodnaraş, Paul Nîcules- generali şi ofiţeri superiori telor armelor chimice, tipuri Realizatorii unor invenţii, dierea posibilităţilor de utili­
tului judeţean de partid, din zare întrucît există tendinţa finele anului, pe de altă par­ cu-Mizil, Gheorghe Pană, Vir­ Pe un mare platou, în aer noi de autoateliere şi diverse multe dintre ele fiind breve­ zare în diverse domenii ale
31 august ac.. conducerea de a se împinge la condu­ te sarcinile foarte mobiliza­ gil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim liber, în standuri special re­ autoutilitare ale serviciilor tate, prezintă secretarului ge­ economiei naţionale a unor
C.M.N. Deva, prin directorul cerea centralei toate neajun­ toare pe luna în curs ne îm­ Berghianu, general-colonel zervate infanteriei, trupelor armatei. Un stand este con­ neral al partidului perfor­ realizări obţinute pe planul
tehnic, ing. Râul Costea, se surile manifestate la exploa­ piedică să realizăm o recupe­ Ion loniţâ. Vasile Patilineţ, mecanizate şi de tancuri, ar­ sacrat mijloacelor poligrafi­ manţele şi parametrii tehnici, tehnicii militare.
angaja: „Vom recupera res­ tare. rare cit de cît consistentă. E Ionn Avram, ministrul in­ tileriei, aviaţiei, marinei şi ce. de radio şi cinematogra­ aplicabilitatea şi eficienţa lor In încheierea vizitei, tova­
tantele la producţia globală Situaţia care a declanşat o situaţie ireversibilă. Cert dustriei construcţiilor de ma­ altor genuri de arme, sînt fiei mobile. în domeniul militar. Aria in­ răşul Nicolae Ceauşescu a a ­
şi marfă vîndutâ şi încasată, starea necorespunzâtoai e de este câ pentru avaria din va­ şini, au vizitat Expoziţia prin­ prezentate tipuri de arma­ Reţin atenţia mijloacele o­ venţiilor şi inovaţiilor este preciat eforturile personalu­
indicatori la care in final lucruri de la E.M. Deva este ră. pentru neajunsurile in or­ cipalelor realizări in dome­ ment. instalaţii, maşini, a­ riginale destinate instruirii ex’trem de largă, cuprinzînd lui din Forţele noastre Arma­
planul anual se realizează. cunoscută Vreau doar să sus­ ganizare şi conducere, colec­ niul cercetării ştiinţifice şi gregate, echipament, dispozi­ complexe, în condiţii apro­ domeniile electronicii, tehni­ te şi din celelalte ministere
Vom îndeplini integral pre­ ţin încă o dată câ, în ce ne tivul nostru a plătit un tri­ producţiei de tehnică mili­ tive introduse recent In în­ piate* realităţii cîmpului de cii de calcul, telecomunicaţii­ cu care s-a cooperat pentru
lor, topogeodeziei, chimiei şi
modul în care se preocupă de
luptă, a artileriştilor, tanchiş-
tară.
vederile la plumb şi zinc şi priveşte, am depus eforturi but aspru şi a învăţat îndea­ Realizările prezentate ilus­ zestrarea trupelor, rod al ca­ tilor şi piloţilor. Sînt prezen­ medicinei militare, armamen­ introducerea noului in dota­
tehnic
pacităţii şi nivelului
vom recupera mare parte din serioase pentru a o redresa. juns dintr-o experienţă a- trează modul în care cadrele tului şi aparaturii tehnice rea armatei, pentru a tine
restanta la cupru“. Mai no­ Cred câ nu este cazul să în­ marâ Forţelor noastre Armate, con­ al industriei socialiste în pli­ tate. printre altele, un simu­ pentru artilerie. aviaţie şi pasul cu dezvoltarea ştiinţei
tăm câ ulterior, cu prilejul şir aici toate măsurile luate Consider însă câ. dincolo ducerea ministerului traduc nă dezvoltare, al eforturilor lator pentru pregătirea meca­ marină şi tehnicii militare. Coman­
altor analize făcute la indi­ şi aplicate de noi pe linia în­ de toate acestea, la mină s-a în viaţă politica partidului şi statului şi poporului. Condu­ nicilor conducători de tancuri, In cursul vizitei, au avut
caţia biroului Comitetului ju­ zestrării tehnice, a aprovizio­ pus aproape total capăt ve­ statului nostru de întărire a cătorilor de partid şi de stat o instalaţie electronică cu a­ loc demonstraţii practice pri­ dantul suprem a adresat feli­
deţean de partid, inginerul nării. a acordării unor facili­ chilor neajunsuri şi s-au rea­ capacităţii Forţelor Armate le sînt prezentate aparate şi jutorul căreia se „realizea­ vind funcţionarea unora din­ citări pentru realizările do-
Aurel Lâpuşcâ. director ge­ tăţi economice şi organizato­ lizat condiţiile ca sarcinile ale ţârii, sarcinile trasate de echipamente radio-tehnice cu ză" trageri antitanc fără con­ tre mijloacele militare pre­ bîndite şl urări de noi suc­
neral al centralei, prelimina rice. Am mers chiar pină a­ viitoare de plan să se înde­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu performanţe superioare, punc­ sum de muniţie, o centrifugă zentate. cese în perfecţionarea conti­
aceeaşi evoluţie a situaţiei. colo îneît am luat exploatării plinească absolut riguros. la adunarea activului de ba­ te mobile de comandă de re­ de antrenament a] piloţilor, Comandantul suprem al
In noiembrie, de pildă, se o parte din sarcinile de plan ză al Forţelor Armate din gimente şi mari unităţi, do­ precum şi muniţie reactivă nuă a Forţelor Armate, în în­
prelimina pentru finele anu­ şi le-am încărcat altor uni­ Consemnăm această hotă- 1907 şi consfătuirea cadrelor tate eu instalaţii moderne ca­ de calibru redus, care redă armatei, tovarăşul Nicolae tărirea capacităţii sale de
lui îndeplinirea integrală a tăţi. Acum cîteva zile am rire cu dorinţa sinceră de a de bază din M.F.A. din 1970 re permit conducerea opera­ caracteristicile tragerilor rea­ Ceauşescu, s-a interesat în­ luptă, la înălţimea misiunii
planului la plumb şi zinc şi schimbat conducerea. o vedea grabnic concretizată de a se extinde producerea tivă a acţiunilor de luptă, le cu rachetele folosite la e­ deaproape de caracteristicile încredinţate de partid şi po­
doar o eventuală nerealizare Pentru a respecta adevărul şi cu promisiunea de a re­ în ţară a tehnicii militare mijloace artileristice şi de a- xerciţiile şi aplicaţiile mili­ funcţionale ale tehnicii pre­ por.
a planului anual la produc­ mă socotesc dator să arăt câ veni la exploatare în primele moderne de luptă, de a se pârare antiaeriană perfecţio- tare. o zentate. dînd. totodată, indi- (Agerpres)
zile din anul vutor. In ace­
ţia globală. pe lingă defecţiunile proprii laşi timp însă nu putem în­ acorda „toată atenţia dotării
Contrar asigurărilor, situa­ conducerii exploatării, defec­ cheia fără a reaminti că per­ armatei noastre cu mijloace
ţia existentă la prima deca­ ţiuni faţă de care noi n-am petuarea regretabilă a restan­ de luptă necesare pentru ca
dă din decembrie arată fată fost si nu sintem indiferenţi, ţelor la E.M. Deva trebuie să. sâ-şi poată îndeplini, în con­
de plan minusuri de peste 1,8 la minele Deva şi Muneel constituie pentru noua con­
milioane lei la producţia glo­ sînt şi unele dificultăţi obiec­ ducere a exploatării, pentru diţii bune, sarcinile încre­
bală şi restante destul de tive determinate de minerali- cea a centralei şi a altor fac­ dinţate".
mari la cupru, zinc şi plumb, zaţia redusă a zonelor aflate tori de răspundere din eco­ Expoziţia înfăţişează efor­
în concentrate, sortimente de în exploatare. Astfel, deşi nomie o aspră dar utilă lec­ turile specialiştilor din arma­
acută necesitate pentru eco­ planul de extracţie a mine­ ţie despre ceea ce ştiinţa con­
nomia naţională. Solioitatâ reului se depăşeşte cu regula­ ducerii defineşte, iar mersul tă. în strînsâ colaborare cu
din nou la jumătatea lunii ritate, planul la metal nu se inginerii şi tehnicienii din in­
decembrie să precizeze clar îndeplineşte înainte al economiei naţiona­ dustria naţională, pentru După cum v-am anunţat in ziarul nostru de ieri, Filiala Deva a Uniunii Ziariştilor şi Comitetul judeţean pentru cui*
le reclamă ca o necesitate im­
cum estimează încheierea bi­ Trecînd însă şi peste a- perioasă tuturor conducători­ crearea de noi tipuri de teh­ tura şi artă organizează la Deva, între 17-20 decembrie, „COLOCVIILE ZIARISTICE1'.
lanţului anual. conducerea ceastâ greutate, pot spune câ lor : o autoritate autentică şi Astăzi vă prezentăm programul desfăşurat, pe zile şi ore.
centralei recunoştea c ă - de în octombrie noi am stabilit efectivă, competenţă şi res­ nică militară necesare înzes­
fapt, acestea sint minusuri un program de recuperare, ponsabilitate deplină în rezol­ trării Forţelor noastre Arma­
irecuperabile 1 după părerea mea rezonabil. varea problemelor producţiei te. pentru asimilarea in pro­ Ora 15 - SALA DE CONFERINŢE A MUZEU­ Ora 16 - SALA FESTIVA A LICEULUI „DE-
Aşadar, ceea ce Sn august Am intensificat la maximum ducţie a unor modele de ar­ LUI JUDEJEAN CEBAL"
era garanţie fermă, susţinută extracţia la Muneel Est şi LAUR EN JIU VISKI mamente care nu s-au reali- - Simpozion : „Tradiţii progresiste ole presei - Serată literară - intilnire cu membrii cena­
şi demonstrată ca perfect po­ Muneel. astfel câ în prezent din judeţul Hunedoara". clurilor literore din Hunedoara şi Deva.
sibilă. astăzi, în pragul în­ nici nu se pune în discuţie - Recital de umor.
cheierii anului, îşi pierde su­ planul la plumb şi zinc Ora 18 - GALERIILE DE ARTA
portul material, devenind o Transportul ne-a spulberat — Vernisajul expoziţiilor „Publicaţii şi tipărituri hunedo- Ora 20 - SALA FESTIVA A LICEULUI DE MUZICA
banală promisiune, o eschivă însă toate speranţele. Cu toa­ Reducere de preturi la rene", „Metaloplastie, grafică şi pictură" — V. Mihăi-
„lucrată“ în calea criticii. te insistenţele şi rugăminţile lescu. - Concert de muzica clasică, susţinut de oichestra codre-
Am cerut directorului ge­ noastre. întreprinderea de lor didactice şi elevii Liceului de muzică Deva.
neral. ing. Aurel Lăpuşcâ, ex­ construcţii forestiere, respec­ anumite categorii Ora 19 - SALA „ARTA“
plicaţii in legătură cu situaţia tiv tovarăşul director Boşo- — La confluenţa a două cincinale (expunere), - Recital de balet, susţinut de un colectiv al Teatrului de
extrem de neplăcută ce s-a rogan. n-a executat drumul — Spectacol folcloric susţinut de onsamblul Clubului sin­
creat în legătură cu restanţe­ de acces. Astfel, de mai bine de încălţăminte dicatelor din Deva. stat de estradă Deva.
le amintite de 2 luni avem la Muneel
— Vreu să fiu bine înţe­ Est pe haldă aproape 2 000
les de la început. Centrala tone de minereu complex, ca­ 19 Ora 14 - MUZEUL JUDEJEAN Ora 10 - SALA DE CONFERINJE A ZIARULUI 20
noastră va încheia anul cu re putea fi de mult prelucrat Comitetul Executiv al CC. lescenţi în medie cu 10 la su­ XII - „Memoria pâmîntului hunedoreon" - intil­ - Consfătuire cu colaboratorii şi corespon­ XII
planul îndeplinit la produc­ şi livrat. De asemenea, nu al P.C R, şi Consiliul de Mi­ tă. Noile preţuri urmează să 1970 nire cu dr. docent Octavian Floca. denţii ziarului „Drumul socialismului" pe
ţia globală. Unităţile compo­ sîntem de loc sprijiniţi de că­ niştri au hotârît reducerea fie aplicate incepînd cu data tema : „Presa in preajma semicentenarului 1970
P.C.R.".
nente — întreprinderile şi tre Întreprinderea de trans­ preţurilor cu amănuntul la a­ de 20 decembrie a.c. Ora 18 - SALA DE CONFERINJE A ZIARULUI
exploatările îşi depăşesc to­ porturi auto Deva. Deşi tova­ numite categorii de încălţă­ Reducerile de preţuri la - Reporteri pe meleaguri hunedorene. - Intimpinarea semicentenarului partidului - bogat pro-
talitatea indicatorilor planifi­ răşul director Bulea ne-a pro­ minte cu fete din material articolele respective la stocu­ gram de activitate pentru presa hunedoreanâ (eipunsre).
caţi. Excepţia este una sin­ mis ajutor, nu numai câ nu plastic (PVC). rile existente în comerţ, pre­ Intilnire cu ziarişti. Ora 2 0 - SALA „ARTA"
gură — Exploatarea minieră transportă în plus, dar nici Astfel, urmează să fie re­ cum şi la producţia ce se va - Film prezentat cu concursul întreprinderii cinematogra­ - Spectacol cu piesa „Părinţi teribili" de Jeon Cocteau,
Deva, de unde provin tonte măcar nu respectă programul duse preţurile la cizmuliţe de realiza pînâ la sfîrşitul aces­ fice judeţene Deva. prezentat de Teatrul de stat „Valea Jiului" Petroşani.
minusurile care sint azi în de transport la nivelul con­ damă şi pentru adolescenţi în tui an. se ridică la aproape
discuţie Trebuie de aseme­ tractului încheiat. Astfel, alte medie cu 17 la sută. iar la 30 milioane lei.
nea să se ştie câ acolo avem peste 2 000 tone de minereu ghetele pentru femei şi ado- (Agerpres)

semenea deziderat presupune
însă ca fiecare consiliu de
La C.T.E. Mintia PE OGOARE NEFERTILIZATE NU SE POT conducere (este cazul C.A P. meridiane
Sâlaşu de Sus, Leşnic, Mâr­
tineşti, Tote.şti, Pui — să a-
mîntlm cîteva exemple) să
Grupul energe­ privească cu toată răspunde­ „Chile după o
0BJINE RECOLTE SPORITE! rea soarta recoltei viitoare, lună de guvern
influenţînd-o pozitiv prin ad­
tic nr. 3 ministrarea îngrăşămintelor popular"
organice existente în cantităţi
de loc neglijabile la ferme­
grajd existent în fiecare coo­
(Din interviul oeordat de
In complexul de acţiuni ce
în probe se iniţiază în vederea pregă­ 3 000 kg porumb, 32 000 kg la cooperativele agricole din perativă agricolă. Cu ajuto­ le de animale ale unităţilor. secretarul general al P.C.
Mârtineşti,' Nâdâştîa de Jos,
Felul cum consiliile de con­
sfeclă de
zahăr sau peste
Rîu Alb, Bîrsâu — să dăm
tirii recoltei anului următor, 8 000 kg produse legumicole doar cîteva exemple. rul greiferelor precum şi prin ducere şi cadrele tehnice se din Chile, Luis Corvolon,
mij­
mobilizarea propriilor
| complexe fertilizarea ogoarelor se în­ marfă la hectar. Este de mare însemnătate loace de transport este posibil vor preocupa de finalizarea trimisului special ol zia­
Sînt însă cooperative agri­
acestei acţiuni reprezintă u­
rului ,,1’Humanite'', An­
scrie la loc de frunte pe a­
genda cooperatorilor şi a me­ cole, din păcate nu puţine la ca din deficienţele manifesta­ şi necesar totodată ca pentru nul din argumentele care e- toine Acquaviva).
canizatorilor. Prin executarea număr, unde de ani de zile, te să fie trase maximum de culturile ce se vor lnsâmtnţa videnţia7.â preocuparea sau - Ce părere aveţi de­
După efectuarea cu ogoarelor de toamnă pe toa­ pe unele tarlale, nu s-a ad­ învăţăminte, de pe acum ini­ în primăvară (cu prioritate le­ spre această lună de gu­
succes a primului paralel te suprafeţele stabilite s-au ministrat nici o cantitate de gume, cartofi, sfeclă de za­ lipsa de preocupare a factori­ vernare ?
lor amintiţi pentru fructifica­
cu sistemul energetic na­ creat condiţii favorabile pen­ îngrăşăminte organice sau mi­ ţiind u-se acţiuni concrete şi hăr şi porumb) «â fie ferti­ — O lună este un timp
ţional, la grupul nr. 3 de tru culturile ce urmează a se nerale. In asemenea situaţii eficace pentru aplicarea în­ lizate suprafeţe cit mai mari rea deplină a rezervelor de scurt. Totuşi, fără o cere
la C.T.E. Mintia s-au des­ Snsămînţa în primăvară. E­ este de neconceput să se poa­ tregii cantităţi de gLinoi de de teren. Realizarea unui a- creştere a producţiei agricole. permisiunea cuiva, guver­
făşurat intens multiple forturile se cer acum întregi­ tă obţine producţii cît de cît nul condus de Salvador
lucrări pentru definitiva­ te prin acordarea unei maxi­ mulţumitoare la hectar. Pen­ Allende a restabilit relo-
rea circuitelor, înlăturarea me atenţii fertilizării terenu­ tru înlăturarea deficienţelor ţille diplomatice cu Cuba,
provizoratelor, reglarea lui. semnalate. în această toamnă
'întregului sistem al gru. Nu vom insista asupra ne­ la C AP. Sâlişte, Dîncu Ma­ Cu planul anual îndeplinit l-a retras pe reprezentan­
pului. cesităţii $i importantei apli­ re, Râduleşti şa. s-au iniţiat tul chMIan din comisia
Ca urmare, în seara cării îngrăşămintelor orga­ unele acţiuni mai de amploa­ denumită pentru reunîfi-
zilei de 14 decembrie, no­ nice, rezultatele acţiunii res­ re la fertilizarea terenului, carea Coreei, o extins
ul agregat energetic de pective fiind binecunoscute reuşîndu-se ca mari cantitâti schimburile comerciale cu
210 MW a fost pus in din practica fiecărei unităţi. Fabrica de aglomerare nr. 1 Cooperativa „Retezatul“ Coreeo populară, o votat
funcţiune pentru efectua­ Este suficient doar să arătăm de gunoi de grajd să fie pentru admiterea Chinei
: rea probelor complexe in -ă pe seama fiecărei tone de transportate în cîmp eu aju­ Haţeg lo O.N.U. Şj toate oces-
■ vederea conectării defini­ .ngiâşăminte organice se re«- torul remorcilor. Colectivul de muncă al Fabricii de aglome- tea sînt de-obio un în­
! live la sistemul energetic lizcazA. în medie. 40-80 kg In practica unor consilii de I rare nr. \ din Combinatul siderurgic Hune­ ceput.
Membrii cooperativei meşteşugăreşti „Rete­
El o onulat 20 de de­
; naţional. Energeticienii, cereale boabe, revenind un conducere ale C A P. s-a în­ doara şi-a realizat, in ziua de 15 decembrie, zatul“ din Hoţeg au realizat planul anual cu crete ole guvernului pre­
; ‘.nonlorii şi instalatorii sînt spor dc recoltă de 800-1 000 prevede e de plan pe onul 1970. 18 zile mai devreme. Au fost produse peste cedent, care prevedeou
; preocupaţi ca, după cele kg la hectar. Datorită ferti­ cetăţenit însă obiceiul de a Prin creşterea productivităţii muncii şi a a­ sarcinile planului anual mobilă in valoare de ridicări, de preţuri, o im­
j 72 de ore destinele pro- lizării în mod corespunzător face investiţii însemnate pen­ gregatelor, la această fabrică s-au realiza: 107 mii lei, 213 perechi încălţăminte comandă. Modernul şi cochetăria nu pus reintegrarea muncito­
î beior, să raporteze pune­ a terenului, precum şi apli­ tru procurarea de îngrăşă­ ritmic sarcinile de plan, fapt care a făcut ca, lipsesc faţadelor blocurilor din rilor concedioţi de diferi-
; rea integrală, definitivă cării cu stricteţe a celorlalte minte chimice. în timp ce su­ in perioada care a trecut din acest an să se In acelaşi timp au fost livrate pentru fondul cartierul Braia — Lupeni, aşa
[ şi la parametrii proiectaţi măsuri agrotehnice. în acest te de tone de îngrăşăminte producă suplimentar pentru furnale o cantita­ pieţei mărfuri în valoare de 365 mii lei, iar cum e cel dîn imaginea noastră
j a celui de-ol 3-lea grup an cooperatorii din Căslâu, organice au rămas nefolosile te de aglomerat autofondarvt care depăşeşte planul de desfacere cu omânuntal a fost de- (Continuare In pag. a *4 -a)
I de 210 MW de la Mintia. Deva, Sintandrei etc. au rea­ la fermele de animale. Ase­ 42 000 de tone. poţd cu 24 000 lei. Foto 2 N. GHENA
lizat producţii ce se ridică la menea aspecte s-au aemnalat