Page 49 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 49
1F ,»T|M «« u i j n ■ üH ueju M e»i-L” • ■ p w d ^ M .1 u jm u u v jl v u m ji rtmjrr ïX i*iS3r t a r a c u E 3^w n7m ' 1 —1 ~ i^.y> «V* 1}
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4958 © MIERCURI 16 DECEMBRIE 1970
nw y
COMUNISTUL— ELEMENT MOBILIZATOR
DINAMIC AL ÎNTREGII ACTIVITĂŢI
Pentru colectivul întreprin rezerve de minereu, creşterea liz.are are organizaţia noastră muncii, ridicării eficienţei e viaţa partidului nostru confir
derii miniere Barza anul 1970 productivităţii rmincii, îmbu de partid“. „De altfel — a ţi conomice a Investiţiilor Ac mă hotărârea lor de a-şi înde
a fost un an rodnic în care nătăţirea calităţii — şi urmă nut să completeze ideea tova tivitatea acestui an, măsurile plini fără preget sarcinile ce
s-au materializat mâsuri, au rirea îndeaproape a modulul răşul Ştefan Nâstâsoiu — co luate la indicaţia comitetului le sînt încredinţate.
prins viaţă planuri, an in ca în care se materializează ho- mitetul de partid a orientat şi de partid arată că dispunem Luînd cuvîntul în încheie
re noul — descoperit şi pus în târîrile organelor de partid şi invâţâmîntul de partid tot încă de reale rezerve de îm rea dezbaterilor, tovarăşul
valoare — a condus la rezul de stat, precum şi propriile spre rezolvarea sarcinilor de bunătăţire a întregii noastre Ştefan Almăşan, secretar al
tate frumoase obţinute în ac hotârîri Aceasta a făcut să producţie. Materialele prezen activităţi“. Comitetului judeţean de par
tivitatea economică a între crească răspunderea fiecărui tate şi discutate au stîrnit In Vizînd perspectiva anului tid, a apreciat că este meri
prinderii De curînd minerii comunist la locul său de mun teresul cursanţilor tocmai prin viitor, darea de seamă, par tul comitetului de partid, al
de la I.M. Barza au raportat că, spunea inginerii) Voicu tratarea concretă, diversifi ticipanţii la discuţii au rele organizaţiilor de partid, că au
îndeplinirea planului anual. Corlnda cată a problemelor Aceasta a vat o seamă de deficienţe, ştiut să mobilizeze colective
Se cuvine făcută o compa La realizarea obiectivelor pe dus la o mai bună frecvenţă pentru înlăturarea cărora co le de muncă, să organizeze şl
raţie, la care s-au referit atît care comitetul de partid şi a cursanţilor, la o participare muniştii, comitetul de partid să întreprindă măsuri care să
darea de seamă a comitetului le-a propus au fost antrena mai activă Ia discuţii“. La a vor trebui să ducă o muncă ducă la obţinerea unor bune
de partid cit şi participanţii ia te cadrele tehnice, comunişti cest important mijloc de cu neobosită S-a evidenţiat fap rezultate, la încheierea cu
discuţii Aceste rezultate sînt cu bogată experienţă, ceea ce noaştere a politicii partidului tul că bunul mers al produc succes a ultimului an al a
net superioare celor obţinute a făcut ca studiile întreprinse nostru, a sarcinilor şi căilor ţiei a fost stingherit dc aba cestui cincinal
cu numai un an în urmă cînd
IM. Barza nu şi-a realizat Vorbilorul a relevat Insă ne
sarcinile de plan. Ce anume cesitatea ca pentru pregătirea
a determinai acest reviriment? temeinică a producţiei anuhii
„Datorită preocupării organi viitor să se ia ţoale măsurile
zaţiilor de partid, a comunişti, ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE în vederea încheierii contrac
lor, ponderea extracţiei de mi telor pentru a se asigura o bu
nereul prin metode de înaltă nă aprovizionare tehnico-ma-
productivitate a crescut, pre- terialâ Secretarul Comitetu Aspect din staţia de tuni culare a I.M. Bana. Foto : V. ONOIU
conizîndu-se sporirea ei şi in lui judeţean de partid s-a re
viitor“, sublinia darea de sea DE PARTID ferit pe larg la activitatea de
mă investiţii subliniind că în vii
In ce a constat de fapt con lor comitelui de partid va
tribuţia organizaţiilor de par trebui să se preocupe mai în
tid, a comuniştilor, la care se deaproape de acest seclor al
referă darea de seamă ? să se soldeze cu punerea în de îndeplinire a lor se adaugă terile de In disciplină, de la muncii, el condiţionînd — de
— Dacă putem raporta con valoare a noi rezerve de mi folosirea eficientă a ziarului normele de tehnică- a securi fapt — sporirea continuă a
ferinţei de partid că ne-am în nereu, îmbunătăţirea organi de uzină „Muncitorul minei“. tăţii muncii. S-a apreciat că capacităţii de producţie In a
deplinit sarcinile de plan, a zării muncii, a activităţii de în acest an timpul de lucru cest sens este necesară asigu Conferinţe A
ceasta se datoreşte perseveren transport, cu realizarea şi de „Organul de presă al comite n-a fost raţional folosit, nu rarea tuturor documentaţiilor In cadrul cursurilor Uni
ţei cu care comitetul de par păşirea planului extracţiei de tului de partid şi al comite mărul ridicat de absenţe ne lehnice, pregătirea materială a întîlnire cu slujitori
tid, organizaţiile de partid minereu. Faptul că majorita tului sindicatului de la I.M. motivate şi învoiri atrâgînd lucrărilor, contractarea din versităţii populare din De
va, zilele trecute, eoni. u-
din sectoare, comuniştii au tea covîrşitoare a formaţiilor Barza — a subliniat în cuvîn realizarea productivităţii sub timp a utilajelor pentru a se niv. dr. Alexandru Cazan
căutat soluţii pentru sporirea de lucru sint conduse de co tul său redactorul responsa posibilităţile reale S-au ma crea posibilitatea punerii în giu din Bucureşti a confe
producţiei de minereu, îmbu munişti a dus la întărirea răs bil — a fost îndrumat îndea nifestat deficienţe şi in folo funcţiune a obiectivelor înain renţiat despre „Orientarea ai celei de-a şaptea arte
te de termenele planificate —
nătăţirea calităţii Iul, pentru punderii faţă de sarcinile în proape să abordeze şl să pună sirea maşinilor şi utilajelor. cale principală de creştere a şcolară şi profesională”, iar
în discuţia maselor acele pro
realizarea planului de Investi credinţate, ]a mobilizarea sa In cadrul acţiunilor consacrate Festivalului filmului
ţii şi reducerea consumurilor. lariaţilor din toate compar bleme care au stat în atenţia Desele opriri accidentale, de eficienţei investiţiilor. Comi asist. univ. ing. Ioon M in la sale, luni seara, la Gurasada, a avut loc o emoţionantă
tă de la Institutul de mine
Cuvintele delegatului Con timentele producţiei Cunoaş organizaţiilor de partid Aş fecţiunile tehnice, neîncărca- tetul de partid va trebui să se Petroşani a vorbit despre întîlnire a publicului din localitate cu actorii bucureşleni
stantin Borşa au numeroase terea hotărârilor organelor de releva în mod deosebit preo rea maşinilor la întreaga ca ocupe mai îndeaproape de se Eugenia Bosînceanu (Teatrul CI Notlara) şi Mihai Badiu
corespondenţe în activitatea partid, urmărirea riguroasă a cuparea pentru întărirea com pacitate sînt încă rezerve im lecţionarea, pregătirea şi pro „Sisteme de numeraţii po (Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), cunoscuţi pentru ta
organizaţiilor de partid, a co transpunerii lor în viaţă nu bativităţii, a exigenţei în mun portante de sporire a produc movarea cadrelor, de antrena ziţionale. Programarea cal lentul şi activitatea susţinută pe care o desfăşoară atît
mitetului de partid pe între condus la măsuri operative — ca de partid, pentru urmărirea ţiei. Darea de seamă şi par rea comisiilor pe probleme în culatoarelor electronice în în teatru cît şi pe platoLirile de filmare
limbajul ALGOL'*.
rezolvarea problemelor pe ca
ticipanţii la discuţii s-au re
riguroasă a modulul în care
prindere. Se impun atenţiei rod al gîndirli colective — se îndeplinesc hotărârile a ferit pe larg la posibilităţile re le ridică activitatea de pro După cuvîntul de deschidere rostit de tovarăşul E-
studiile efectuate In vederea materializate în creşterea pro doptate, pentru respectarea de creştere a eficienţei eco ducţie. Practica a demonstrat merich Horovitz, directorul întreprinderii cinematografice
extinderii metodelor de ex ductivităţii muncii, îmbunătă strictă a normelor de tehnica nomice a investiţiilor prin nu o dală că încredinţarea de judeţene, profesoara Rodica Farcaş, de la şcoala gene
ploatare de mare productivi ţirea calităţii minereurilor securităţii". sarcini concrete fiecărui co rală din localitate, a prezentat filmul „Căldura", în care
tate, pentru reducerea perso extrase, ritmicitatea producţi scurtarea termenului de exe munist şi urmărirea modului joacă actorul Mihai Badiu. A fost prezentată de aseme
nalului auxiliar în favoarea ei. Conferinţa a relevat faptul Hotărârea comuniştilor de cuţie a lucrărilor miniere şi cum se realizează sînt meto Spectacole nea o secvenţă din filmul „Vîrstele omului“, în care e
darea în exploatare a noi cîm-
celui productiv, măsuri care că comitetul de partid şi Ia la I.M. Barza de a-şi îndepli puri miniere. S-a apreciat că, de eficiente ale muncii de volua actriţa Eugenia Bosînceanu.
au avut ca efect creşterea pro rînduj lor organele subordo ni şi in viitor sarcinile încre partid. Comitetul de partid, In final, a avut loc întîlnirea mult aşteptată dintre
ductivităţii muncii cu 9,8 la nate au reuşit să-şi orienteze dinţate este atestată de măsu în activitatea sa, comitetul de organele subordonate din ca folclorice public şi actorii oaspeţi Dialogul înfiripat ad-hoe a cu
sută faţă de cea realizată în activitatea spre cele mai strin rile luate pentru pregătirea partid va trebui să se sprijine dru] întreprinderii vor trebui prins discuţii pe marginea Linor filme, a rolurilor susţi
anul trecut Soluţiile indicate gente probleme ale producţiei. producţiei anului viitor . ,,A- mai mult pe comisiile pe pro să le aplice şi în viitor să In nute de-a lungul anilor, munca asiduă pentru identifica
de organizaţiile de partid „In acest context — sublinia preciez că colectivul între bleme, să manifeste o exigen siste în mod deosebit asupra Zilele trecute, ansamblul rea cu personajul căruia îi dau viată, aspecte din viata
conducerilor tehnice, puterea în cuvîntul său tovarăşul Vir- prinderii noastre dispune de ţă sporită faţă de abaterile de realizării sarcinilor.de pro dc cintece şi dansuri al personală, probleme actuale ale cinematografiei noastre.
lor de mobilizare a întregu gi] Dobîrcâu, secretarul comi reale posibilităţi pentru ca la disciplină, de la legile sta ducţie, a întăririi disciplinei Casei de cultură din Brad a Actriţa Eugenia Bosînceanu. cunoscută publicului din
lui colectiv la realizarea mă tetului de partid de la uzina acest an să fie încheiat cu tului nostru Conferinţa a o în muncă, să întărească com prezentat, la Orâştie şi Ro filmele „Ciulinii Bărăganului", „Codin", „Comoara din
surilor întreprinse evidenţiază de preparare — preocuparea sarcinile depăşite, pentru ca bligat, prin hotărârea adopta bativitatea criticii, căi sigure mos, un bogat spectacol fol Vadul Vechi", „Vîrstele omului'", „Sentinţa" ele., din e-
creşterea continuă a rolului de pentru întărirea rlndurllor încă din prima zl a anului tă, să se caute noi posibili de îmbunătăţire a întregii ac cloric. Din program n-au mislunilc radiotelevizate, 6-a impus, dLipâ propria mărtu
conducător politic al activită partidului prin primirea de viitor să ne realizăm preve tăţi de îmbunătăţire a mun lipsit tradiţionalele ţarini risire, rostită cu savoarea neîntrecută a dulcelui grai moldo
ţii economice, a competenţei noi membri a creat posibilita derile planului — a precizat cii, a întregii activităţi pentru tivităţi. moţeşti din Tara Zarandu- venesc (este originară din Moldova) prin roluri ce oglin
şi răspunderii în rezolvarea o- tea repartizării judicioase a co tovarăşul Ioon Popa, directo ca minerii de la Barza să în- In prima sa şedinţă plena lui în interpretarea tarafu desc „femeia cumsecade dc la sat". Jocul ei plin de gin
perativâ a sarcinilor. muniştilor în formaţii de lu rul general al I.M. Barza. Va tîmpine cea de-a 50-a aniver ră, noul comitet de partid de lui condus de Lazăr Bolcu găşie, de sensibilitate, matur, cuprins de intensitatea trăi
— Deosebit de semnificati cru Este suficient să amin trebui, însă, să acordăm mai sare a creării Partidului Co la I.M. Barza a reales pe to şi a echipei de dansuri a rilor sufleteşti şi puterea de exteriorizare, au impus-o în
ve pentru activitatea comite tim că din totalul efectivului multă atenţie creşterii pro munist Român cu succese deo ansamblului, nici evoluţia rolurile pozitive, de care publicul se simle întotdeauna
tului de partid cred că sînt ductivităţii muncii, reducerii sebite. Angajamentele pe ca varăşul Loghin Dineş în func unor solişti apreciaţi de pu ataşat. Din această cauză, rolul simbolic n) mamei în
două aspecte : orientarea spre de salariaţi, 42' la sută sînt preţului de cost şi cheltuieli re comuniştii şi le-au asumat ţia de secretar blicul spectator ca : Ion Şte „Vîrstele omului", din care spectatorii din Gurasada au
problemele cheie ale produc comunişti, pentru a vedea ce lor de producţie, îmbunătăţirii în întlmplnarea aniversării a- fan. Corne! Popa. Nicolae vizionat o secvenţă, l-a fost încredinţat ei de către re
ţiei — respectiv, asigurarea de putere de acţiune, de mobi- organizării producţiei şl a cestul mare eveniment din S1MION POP Costea, Ileana Barteş, Tu- gizor.
doriţa Manea ori laragotis- Actorul Mihai Badiu de la Teatrul „Lucia Sturdza
tul Aurel Stinge. Bulandra" a debutat în filmul „Alarmă In munţi". La în
Cu ocazia deplasării, tîlnirea cu publicul, el a vorbit despre realizarea filme
membrii formaţiei au vizi lor „Băieţii noştri", „Neamul Şoimâreştilor", serialul hai
ducesc, „Brigada de mărunţişuri" etc., în care a jucat cu
tat Muzeu! etnografic de la mult succes, fâcînd apoi o succintă prezentare a preocu
V a lo r i f i c a r e a d e ş e u r ilo r Orăştie şi Casa memorială părilor şi căutărilor actuale ale cinematografiei noastre
Aurel Vlaicu.
Tot în aceste zile corul de a se impune în cinematografia mondială prin pelicule
de calitate. In această Ipostază apar filmele „Mihai Vi-
de cameră „Madrigal* al leazu", „Fraţii", „Amintiri bucureştene" la care se lu
Casei de cultură din Brad a crează în prezent. In cinstea sărbătoririi semicentenarului
d e h î r t i e şi t e x t i l e prezentat un bogat şi foarte partidului se realizează filmele „Serata", „Puterea". „A
apreciat program de colinde
devărul", „Facerea lumii".
şi prelucrări folclorice la La sfîrşitul întîlnirli, actorii Eugenia Bosînceanu $r
căminele culturale din Mihai BadiLi au acordat autografe numeroşilor amatori,
Inlre marile resurse ce pot mul rând, să se stabilească pentru populaţie, Indiferent de Luncoi şi Blăjeni. spectatori care i-au îndrăgit pentru robirile create.
fi atrase cu rezultate favora responsabili pe organizaţii e sortul de hîrtie ce se pre B. MIRCESCU
bile in circuitul economic o conomice, birouri, sectoare, dă la unităţile D.C.A. Acelaşi
pondere apreciabilă o deţine servicii, depozite, magazine, preţ se acordă pentru organi
colectarea, recuperarea, valo şcoli ele. care să se ocupe per zaţiile obşteşti, U.T.C. şl şcoli.
rificarea şi utilizarea materii manent de activităţile aminti Totodată, pentru cei ce se o- In locul monotoniei aşteptăm
lor uzate ca : deşeurile de hîr te. Strâns legat de problema cupâ nemijlocit de strângerea
tie. lextile, sticlă, cauciuc etc. recuperării şi valorificării de şi predarea deşeurilor de hîr
Importanţa ce se acordă ac şeurilor, este bine ca sâptâmî- tie şi textile rezultate din cn-
ţiunii este evidenţiată şi prin nai sau ori de cîte orî se sim drul întreprinderilor se poate
măsurile ce au fost luate de te nevoia să se organizeze constitui un fond premial de freamătul tineresc
către conducerea de partid şi transportul acestora la Linită- pînă Ia 35 la sută din valoa
de stat în vederea folosirii tu ţile D.C.A. De asemenea, este rea deşeurilor textile predate
turor deşeurilor ca importan necesar să se organizeze neîn- la Linilăţile D.C.A. Cu greu îşi amintesc locui util timpul liber. Zadarnic, tineri, din imbolduri pasiona
te surse de materii prime pen lirzîal operaţiunile de coordo- In scopul impulsionării ac torii Uricaniului de acei ini însă. Am întîlnit doar cîţiva le, au înjghebat o formaţie
tru industria uşoară, industria tivităţii de valorificare supe moşi instructori culturali pe copii în sala de şah şi biliard de muzică uşoară („Tinerii
chimică şi industria celulo rioară a deşeurilor de hîrtie nume Gavrilâ Vîjdea, loan Nişte chipuri abia conturate veseli"), vin la repetiţii, se
zei, precum şi pentru indus şi textile, Comitetul judeţean Todornn şi Duca Cristen care parcă, estompate de ptcla fu instruiesc currî ştiu şi cum pot.
tria locală. 0 acţiune de partid a adoptat un amplu în urmă cu mulţi ani întfrziau mului de ţigară Altceva ni Tot uteciştii au organizat eite-
Pe această Jinie se înscriu plan de măsuri care prevede in sala de repetiţii pînă seara mic. Nici director de club, va reuniuni, cîteva baluri ca
şi recentele hotârîri adopta sarcini concrete pentru toate lîrziu Aveau pasiune pentru nici activist cultural. Pus re s-au bucurat de succes Dar
te de Consiliul de Miniştri, de larg interes unităţile economice, obşteşti această rmincâ şi roadele se într-o asemenea situaţie, tînâ- unde-i sprijinul clubului în.
prin care se reglementează re şi cooperatiste din judeţ Ur vedeau: spectacole, concursuri, rul venit sâ-şi petreacă orga toate acestea? Aici e necazul.
gimul de colectare a deşeuri mărirea cu întreaga răspun reuniuni şi alte activităţi pe nizat timpul liber este nevoit ■ De fiecare dată tinerii sc iz
lor de hîrtie şi textile atît de economic dere a modului cum se înde care locuitorii oraşului le sa să renunţe la activităţile de besc de unele interdicţii care
la unităţile economice, coope plinesc obiectivele stabilite în vurau cu multă plăcere. Dar, club, să se ducă la restaurant împiedică aceste iniţiative. De
ratiste şi obşteşti, cît şi de la planul de măsuri, cît şi pre acum. Acum nu se mai poate sau să se plimbe de colo-colo ce oare? Clubul nu este o in
populaţie. Hotărârile respecti vederile deciziei date de Con vorbi decît de nişte lacăte a pe stradă. Am discutat despre stituţie culturală? Directorul
ve precizează faptul că fieca nare, inventariere şl experti- siliul popular judeţean în n- şezate pe uşi, de o linişte care această situaţie cu tovarăşul clubului nu are menirea de a
re minister, organ central, zare a arhivelor, bibliotecilor, cest sens va determina cu si domneşte în săli şi pe coridoa Dan Marcu, secretarul Comi- iniţia asemenea acţiuni’
consiliu popular judeţean, colecţiilor de ziare sau reviste guranţă o impulsionare mai re Unde-i efervescenta şi ela letului orăşenesc U.T.C, Uri- Activitatea culturală din
precum şi unităţile aflate io scoase din uz, respectîndu-se accentuată a colectării, recu nul tineresc de atunci? cani. După cum ne-a informat oraşul Uricnni trebuie reaşe
subordinea acestora sînt o- întocmai instrucţiunile aflate perării şi valorificării mnte- Am intrat într-o seară în dinsul, tinerii din oraş sînt zată în drepturile ei şi asta in
bligale să predea pe bază de în vigoare. Această măsură nu riilor uzate. această clădire care ar trebui dornici să participe la acţiuni. cel mai scurt timp Este nece
contract întreprinderilor D.C.A. trebuie să aibă un caracter de Operatoarea Margareta Iri mie de la Fabrica chimico Orâş- să fie un lăcaş de cultură. Organizaţiile de tineret au cu sar ca de această latură spi
toate deşeurile de hîrtie, saci campanie, cl să constituie o IOAN CLEJ tie ¡şi depăşeşte in fiecare lună sarcinile de plan. Reperele şi Ne-am interesat dacă e pla prins în planurile lor de acti rituală să se ocupe toţi factorii
de hîrtie şi deşeuri textile re preocupare permanentă şi sus directorul întreprinderii piesele de mase plastice eieeu late de ea sînt de calitate ire nificată vreo activitate cultura vitate acţiuni variate, utile răspunzători.
zultate din activitatea lor. Da ţinută, eliberîndu-se astfel judeţene D.C.A. proşabila. lă. dacă în ziua aceea tinerii Ba mai mult, cîteva din aces
că pînă acum o serie de insti spafii care pot servi altor Hunedoora-Deva puteau sâ-şi petreacă în mod tea s-au şi întreprins, cîtiva VALERIU COANDRAŞ
tuţii spitaliceşti, şcolare cu scopuri.
internate, unităţi militare şi
întreprinderi economice nu In vederea intensificării a
predau deşeurile textile rezul chiziţiilor şi colectării deşeu
tate din casare decît în canti rilor de hîrtie şi textile se
tăţi foarte mici, noile măsuri prevede înfiinţarea de puncte
precizează că acolo unde se de colectare în oraşe, muni Reflecţii in faţa mmi cămin cultural „sigilat“ ,
produc asemenea deşeuri se cipii şi alte localităţi, care să naa
poale opri pentru nevoile pro fie cît mai apropiate de popLi-
prii 20 la sută din cantitatea laţie. In realizarea unui ase
rezultată, nrmînd ca şi aceas menea deziderat este deosebit Ne aflăm Sn faţa unei scri căminului, Maria Oană — Ne adresăm în continuare — In principal acţiuni cu e absolut necesară o mei trecute activităţi în registru,
ta să fie predată după între de important ca unităţile sori primite din satul Cîm- învăţătoare la şcoala genera lovarâşei Oană. elevii şi două conferinţe. O largă mobilizare şl a noastră, care este aşezat la vedere
buinţare Caz.armamentu) uzat, D.C.A. să primească sprijinul pLiri-Surduc. „In satul Cîm- lă din localitate. — In ce dată s-a stabilit singură dată am reuşit sâ-i a cetăţenilor şi a tovarăşei di pentru a fi găsit in lipsa di
echipamentul, hainele de pro cuvenit din partea consiliilor puri-Surduc există un cămin — Ce activităţi aţi organi începerea reparaţiilor la că antrenăm şi pe cîţiva cetăţeni rectoare de cămin, şl a celor rectorului).
tecţie şl uzură etc. vor putea populare pentru afectarea spa cultural la fel ca şi în sate zat in ultima perioadă la că minul cultural ? mai tineri pentru a pune în lalte cadre didactice...*.
fi scăzute din gestiune numai ţiilor necesare realizării aces le din jur, dar se deosebeşte minul cultural din localitate? — Nu se ştie scenă piesa „Cocoşul cu două Activitatea căminului cul Asemenea colaborare şi
pe baza adeverinţei de preda tui scop. de activitatea lor. Acest că — Ce spune Consiliul popLi- creste", cu care s-a dat un tural din Cîmpuri-Surduc s-a preocupare nu pot duce la
re a deşeurilor eliberată de Cunoscînd importanţa eco min stă închis din luna fe — Nici una. Nu am organi lar comunal Gurasada ? singur spectacol in luna mar mărginit în acest an la a<s rezultate fructuoase. La Cîm-
către unităţile D.C.A. nomică a acţiunilor ce trebuie bruarie. In ultimul timp, că zat nici o activitate, întrucîl — Deocamdată nu ia nici tie La acestea se mai adaugă ţiLini sporadice cu elevii, ceea purl-Surduc se Impun o mai
căminul a fost închis din lu
Judeţul nostru dispune de întreprinse pentru valorifica minul a fost sigilat de către na mai pînă în 15 septembrie .) măsură. . participarea dubaşilor local ce înseamnă un minimum po largă mobilizare şi colabora
posibilităţi largi în privinţa rea superioară a tuturor de tov. directoare Oană Maria. ac., din cauza depozitării u nici la ştafeta folclorică sibil, fără a mai vorbi de re a cetăţenilor, în special r
valorificării superioare a de şeurilor, orice tendinţă de mi Cetăţenii din satul nostru se nor produse alimentare Din Noi nLi am revişit să consta Căutătorii de comori" (ia acţiuni diversificate, care, celor 15 uteclştl din organi
şeurilor ţinţnd seama de fap nimalizare a rolului lor se ce simt oarecum jenaţi de cc că septembrie n-am mai între tam mai mult cu toate că nuarie). fără îndoială, se puteau rea zaţia U.T.C., în frunte cu Iri
primarul, Emil Brinda, ne de
tul că există mari întreprin re combătută cu toată tăria. minul cultural stă închis de prins nici o acţiune deoarece clara : „Căminul cultural din Oare la atît trebuie să se liza ţinîndu-se seama de ce na Oancea (secretar), cu ca
deri consumatoare de hîrtie şi In favoarea înfăptuirii exem- atita timp. Cu cîţiva ani în ur duşumeaua şt pereţii căminu Cîmpuri-Surduc a intrat deja rezume activitatea unui că rinţele şi părerile cetăţenilor.
materiale textile sub diferite nlare. a sarcinilor reieşite din mă, căminul cultural din satul lui au suferit deteriorări iar în reparaţie Iar alimentele — min cultural ? Pentru a pu Lipsa de interes apare şl din drele didactice. Pînă cînd că
forme. Dar, potrivit unei op hotărârile adoptate pledează o Cîmpuri-Surduc avea o acti o grindă de la pod s-a de lot după mărturisirea sa — tea să ne edificăm asupra a atitudinea directoarei cămi minului cultural i se vor face
tici greşite, în mică măsură serie de considerente de ordin vitate culiturată bogată, acest plasat, prezentînd un perma nu au slat pînă în jurul lui cestei situaţii, ne-am adresat nului cultural de centru, A- reparaţiile necesare (primarul
conducerile întreprinderilor şi economic. Astfel, se ştie că o lucru sc vede şi din nume nent pericol de surpare. Pen 15 septembrie in cămin, ci lovarâşei Cornelia Grindan. Icxandrina Brinda, care vine a promis terminarea acestora
instituţiilor s-au preocupat de tonă de deşeLiri de hîrtie În roasele diplome pe care le-a tru a evita acest lucru, l-am oînâ in 15 octombrie. Deci, secretara organizaţiei de bază foarte rar pe aici şl atunci
organizarea strângerii şi pre locuieşte 3-5 mc material lem obţinut. Slaba activitate cul închis, cu toate că tinerii, ce două răspunsuri, două date din cadrul C.A.P Cîmpuri- (culmea !) se „nimereşte" ca în prima Jumătate a lunii ia
dării către unităţile D.C.A. a nos căruia i se pot da alte turală se datoreşte şi faptului lătenii insistă mereu să orga puse în slujba aceleiaşi lun Surduc. Iată şi răspunsul : directoarea căminului din nuarie). activitatea culturală
cantităţilor de deşeuri ce se întrebuinţări în concordanţă eâ tov. directoare Oană Ma nizeze hore giri a perioadei de inactivi „Aveam cindva în satul nos Cîmpuri-Surduc să nu fie în la Cîmpuri-Surduc trebuie să
produceau şi sc produc în fie cu nevoile stringente ale eco ria nu este localnică şi nu Şi, de atunci, porţile cămi tate culturală. Un lucru este tru o activitate culturală bo localitate, ci acasă, la Gura- intre pe făgaşul ei normal, în
care zi. Pentru a pune capăt nomiei naţionale Iată de ce se interesează de activitatea :uilui s-au mai deschis don.* însă cert : pînă în momentul gată. In ultimul timp nu s-a sc.da. Deci, două cadre didac
unor asemenea neajunsuri strângerea şi valorificarea de acestui cămin... Noi cetăţenii i dată sau de doua ori. eîiu’ cînd căminul va fi »''parat, în făcut nimic Cauza ? Celăţc tice. doi activişti culturali re conformitate cu planul de
s-au stabilit răspunderi preci şeurilor constituie o îndatori din satul Cîmpuri-Surduc nu acâlul a fost sthuls cu bruta 'ocalitatea Cîmpuri-Surduc nu nii se Insă greu mobilizaţi la locuiesc în aceeaşi localitate muncă întocmit pentru sta
se ce revin conducerilor dc re patriotică a gospodinelor, sîntem mulţumiţi de activita vor avea loc manifestări ar activităţi. Tineri nu prr;- giunea culturală de toamnă
întreprinderi, instituţii, orga elevilor, tineretului şi a tutu tea acestui cămin cultural...". litate, de către o mînă „for tistice. activităţi dc propagare nvem. Poate nici directoare; nu se pot întîlni măcar o dală şi iarnă, şi să reuşească, ast
nizaţii comerciale, şcoli şi or ror locuitorilor judeţului nos- Am pornit pe urmele scri te". pentru a lua de aici a ştiinţei şi culturii, acţiuni căminului nu depune tot efor oentru a pune la punct o si-
ganizaţii obşteşti, interzieîn- Iru. Demn de semnalat este sorii. pentru a constata caic scaunele necesare unei şedin cu cartea etc. tul în această direcţie, pen- luatie de care răspund în fel. să intre Ln circuitul spi
du-se cu desăvirşire arderer1 că, în vederea stimulării ac este de fapt activitatea urnii ţe, fără ca, în prealabil, di Iru a purta un dialog in ade mod direct. (După cîte se ritual al manifestărilor cul
sau distrugerea deşeurilor. In ţiunilor respective, preţul u cămin cultural afiliat, căruia — Ce acţiuni aţi întreprins turale din judeţ
scopul materializării sarcinilor nui kg de deşeuri d»' hîrtie a i sc face o atare „reclamă". rectoarea câminuhii să fi fost in perioada in care căminul vârâtul înţeles al cuvintului pare, tovarăşa Brinda vine
prevăzute este necesar, in pri crescut de la 0,30 la 0,60 lei Stăm dc vorbă cu directoarea anunţată (! ?). cultural pufea fi folosit ? cli oamenii din sat. Pe viitor. doar să inspecteze dacă sînt M. BODEA