Page 5 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! s b
I Ş
| ■ Vizita delegaţiei P.C.R., f
î
condusă de tovarăşul
j Manea Mănescu, în Belgia ^
? ■ O.N.U. Rezoluţii de con- ^
damnare a formelor de
I , §
| discriminare rasială şi |
naţională
$ ’
I ■ Curier
ANUL XXII. Nr. 494« MIERCURI 2 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI | |
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI Delegaţia de partid şi guvernamentală
NI COLAE CE a ţării noastre, condusă de tovarăşul
Nicolae (leauşescu, a plecat la Berlin
la şedinţa Comitetului Berlin delegaţia de partid şi membri ai C.C. a] P.C.R., ai ambasadorul R.D. Germane
Marţi la amiază a plecat la
Erau de (aţă dr. Hans Voss,
Consiliului de Stat şi ai gu
guvernamentală a Republicii
Socialiste România, condusă vernului, conducători dc in la Bucureşti, şi membri al
stituţii centrale şi organizaţii
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, obşteşti. ambasadei.
secretar general al Partidului ★ ★
al C.C. al P.C.R. şi a guvernului le Consiliului de Stat al Re dentul Agerpres, Ştefan Deju, şi ambasadorii ţârilor mem
Comunist Român, preşedinte
BERLIN 1. — Corespon
bre ale Tratatului de la Var
publicii Socialiste România,
şovia.
transmite :
Pe
aeroportul
care, în conformitate cu înţe
legerea realizată, va participa Schonefeld din Berlin, dele •Ar
gaţia de partid şi guverna
La Berlin au sosit, de ase
la întîlnlrea conducătorilor mentală a Republicii Socialis menea. delegaţiile de partid
din 25 noiembrie 1970 lor din statele participante la te România, condusă de to şi guvernamentale ale R. P.
partidelor frăţeşti şi guverne
varăşul Nicolae Ceauşescu, a
Bulgaria, în frunte cu tova
Tratatul de la Varşovia.
fost întîmpinatâ de tovarăşii
Din delegaţie fac parte to
cretar al CC. al P.C. Bul
varăşii Paul Niculescu-Mizil, Walter Ulbricht, prim-secre- răşul Todor Jivkov. prim-se-
tar al C.C. al P.S.U.G., pre
membru al Comitetului Exe gar şi preşedintele Consiliu
Stimat! tovarăşi, vede o dezvoltare susţinută a constant al politicii statului principiile echităţii şi eticii In lumina sarcinilor stabi cutiv, al Prezidiului Perma şedintele Consiliului de Stat lui de Miniştri al R.P. Bul
economiei noastre naţionale, nostru, preocuparea primordi socialiste în repartiţie, in ra lite de Congresul al X-lea a! nent, secretar al C.C. al P.C.R., al R.D.G., membrii Biroului garia. R. S. Cehoslovace. în
Comitelui Executiv şl gu cuprinzind — la indicatorii ală a partidului şi guvernu porturile dintre membrii so partidului cu privire la în Ilie Verdeţ, membru al Comi Politic al C.C. al P.S.U.G., frunte cu tovarăşul Gustav
vernul au dezbătut principa de bază — sarcini sporite fa lui* este creşterea bunăstării cietăţii, în desfăşurarea între făptuirea unui amplu pro tetului Executiv, al Prezidiu Willi Stoph, preşedintele Con TIusak, prim-secretar al CC.
lele prevederi ale proiectului ţă de obiectivele Congresului materiale şi spirituale a celor gii vieţi sociale. gram de investiţii, care să a lui Permanent al C.C. al siliului de Miniştri al R.D.G.. al P. C. din Cehoslovacia.
de plan cincinal privind dez al X-lea al partidului. Aceas ce muncesc de la oraşe şi sa Marile înfăptuiri dobindite sigure creşterea în ritm sus P.C.R., prim-vicepreşedinte al Erich Honecker, Friedrich E R P. Polone, în frunte cu to
voltarea economiei naţionale ta a fost posibil datorită, în te, ridicarea nivelului de ci în opera de făurire a socie ţinut şi perfecţionarea forţe Consiliului de Miniştri, şi bert, Gerhard Gruneberg, varăşul Wladyslaw Gomulkn,
în perioada 1971-1975 şi au primul rînd, faptului că în vilizaţie al întregii societăţi. tăţii socialiste multilateral lor de producţie, repartizarea Corneliu Mănescu, membru Kurt Hager, Hermann Ma prim-secretar al C. C. al
stabilit măsurile necesare tara noastră s-a creat o pu Paralel cu eforturile pentru dezvoltate sînt rodul activi lor judicioasă pe întregul te al C.C. al P.C.R., ministrul tern. Gunter Mittag. Alfred P.M.U.P., R. P. Ungare. în
peniru realizarea acestor pre ternică bază a Industriei so creşterea 'producţiei, pentru tăţii pline de abnegaţie a tu ritoriu al ţării, proiectul de afacerilor externe. Neunmnn, Albert Norden, frunte cu tovarăşul Janos
vederi. pentru transpunerea cialiste — factor fundamentul dezvoltarea bazei tehnico-ma- turor oamenilor muncii, a în plan prevede ca în viitorii La plecare, pe aeroportul Horst Sindermann, Paul Ver- ICadar, prim-secretar al CC.
ir viaţă a programului par al consolidării şi progresului teriale a societăţii, partidul a tregului nostru popor, fără cinci ani să se aloce, pe an Băneasa, delegaţia a fost sa ner, de membrii supleanţi ai al P.M.S.U., şi Uniunii Sovie
tidului nostru stabilit de cel continuu al întregii economii. desfăşurat o amplă activitate deosebire de naţionalitate — samblu, investiţii însumind lutată de tovarăşii Emil Bod- Biroului Politic Hermann A- tice. în frunte cu tovarăşul
xen. Georg Ewald,
Walter
dn-a) X-lea Congres al P.C.R. Prevederile proiectului de în direcţia perfecţionării con români, maghiari, germani ţi peste 540 miliarde lei, adică naraş, Gheorghe Pană, Gheor- Halbritter. Werner Jarowin- Leonid Brejnev. secretar ge
Totodată a fost analizat pro plan pe perioada 1971-1975 se tinue a raporturilor sociale, a de alte naţionalităţi — care, mai mult decît s-a cheltuit in ghe Rădulescu, Virgîl Trofin. sky, Gunter Kleiber, de Wer neral al C.C. al P.C.US.
iectul planului şi al bugetu bazează pe succesele dobîn- organizării întregii societăţi. A manifeslînd încredere deplină ultimul deceniu. Este demn Maxim Berghianu. Florian Dâ- ner Lamber/, secretar al C.C. La sosire, delegaţiile au
lui de slat pe anul 1971, în- dite de poporul român în o fost îmbunătăţită organizarea în politica partidului, dau de remarcat că pe seama nâlache, Emil Drăgânescu, al P.S.U.G. De asemenea, nu fost întîmpinate de tovarăşii
rîicîndu-se căile pentru înfăp pera de dezvoltare a econo administrativ-teritorială a ţă viaţă cu hotărîre programului fondurilor centralizate ale Janos Fazekas, Petre Lupu, fost de faţă vicepreşedinţii Walter Ulbricht, prim-secre
tuirea lor în bune condiţii. miei, ştiinţei şi culturii, pe rii, care a asigurat condiţii stabilit de partid pentru în statului se vor efectua inves Dumitru Popa. Dumitru Po- Consiliului de Miniştri Ale tar al C.C. al P.S.U.G., pre
Doresc să subliniez că pro realizările obţinute în actua mai bune pentru conducerea florirea patriei noastre socia tiţii de 450-470 miliarde lei. pescu, Leonte Răutu, Gheor xander Abusch. Wolfgang şedintele Consiliului de Stat
iectul planului cincinal pre- lul plan cincinal. vieţii social-economice pe te liste. Pentru toate aceste rea Aceasta face posibil să se ghe Stoica, Vasile Vîlcu, Şte Rauchfuss. Gerhard Weiss, al R.D.G.. Willi Stoph. pre
ritoriu, pentru apropierea de lizări consider că merită să traducă în viaţă hotârîrea fan Voitec, Tosif Banc. Petre Ilerbert Weiz, Kurt Fichtner, şedintele Consiliului de Mi
mase a organelor centrale şi adresăm cele mai calde feli Congresului al X-lea al par Blajovici, Miron Constanti- precum şi ministrul de exter niştri al R.D.G, şi alţi con
Actualul cincinal se locale. S-a perfecţionat între citări clasei muncitoare, ţără tidului — unanim aprobată nescu, Mîhai Dalea, Mihai ne al R.D G., Olto Winzer. ducători de partid şi de stat.
gul sistem de învâţâmînt. S-a
Au fost prezenţi ambasado
îmbunătăţit organizarea acti nimii. intelectualităţii. între de poporul nostru — de a se Gere, Ton Toniţâ. Vasile Pa- rul României in R.D. Germa ai tării gazdă.
gului nostru popor.
pentru acumulare
repartiza
tîlineţ. I<on Stănescu. Mihaî
încheie cn succes vităţii de cercetare, au fost Aceste succese demonstrea circa 30 la sută din venitul Marlnescu, Ton Pâţan, de nă. Nicolae Ghenen, precum (Agerpres).
luate măsuri pentru legarea
naţional. Fără îndoială, to
mai strînsă a ştiinţei de ne ză justeţea politicii marxist- varăşi. că este un efort con
leninîste promovata de Parti
voile producţiei. In aceşti ani, dul Comunist Român, politică siderabil pentru , stat. pentru
Deşi a mai rămas o lună Potrivit hotârîrilor Congre partidul nostru a acţionat cu ce corespunde întrutotul in întregul popor, dar aceasta lin vast program de fructificare largă a rezer
pînă la încheierea actualului sului al JX-lea şi ale Confe fermitate pentru întărirea le tereselor vitale ale poporu este singura cale pentru a a-
cirn in.'il. de pe acum un mare rinţei Naţionale a partidului, galităţii şi dezvoltarea demo lui, porneşte de la analiza a- sîgura ridicarea României la
econo velor de creştere a producţiei vegetale şi animale
număr de întreprinderi, ra s-au iniţiat o serie de măsuri craţiei socialiste, asigurînd un profundatâ a condiţiilor şi nivelul statelor dezvoltate,
muri întregi de producţie, o pentru perfecţionarea organi cadru prielnic în vederea par posibilităţilor ţării noastre, creşterea forţei sale
serie de judeţe şi-au îndepli zării, conducerii şi planificării ticipării efective a maselor la asigură mersul holârit înain mice şi ridicarea bunăstării
nit şi depăşit sarcinile de economiei, dintre care multe conducerea treburilor obşteşti. te al României pe calea pro maselor. Fără aceasta — în Programul de măsuri cu
plan Nu voi face un bilanţ se aplică cu succes. Am în Partidul a promovat neabătut gresului şi prosperităţii. condiţiile competiţiei actuale privire la îmbunătăţirea orga SARCINI DE MARE
cuprinzător al realizărilor din vedere organizarea centrale pe plan internaţional — tara nizării. planificării şi conduce
perioada 1966-1970, deoarece lor şi combinatelor, reduce noastră ar fi sortită râmîne- rii agriculturii, expus de către
vom a\ea prilejul de a reveni rea aparatului administrativ, rii în urmă, n-ar putea bene tovarăşul Nicolae Ceauşescu
asupra lui la începutul anu îmbunătăţirea organizării în Noul plan cincinal — o ficia de avantajele civiliza la şedinţa de lucru de la C.C. RĂSPUNDERE PENTRU
lui viilor. Totuşi, trebuie a treprinderilor agricole de stat, ţiei moderne. a] P.C.R. din 23 noiembrie
rătat că. în ansamblul său. creşterea rolului pîrghiilor fi Efortul de acumulare se 1970, reprezintă una din dove
aciuatul cincinal se încheie nanciare, dezvoltarea relaţiilor etapă importantă pe materializează in primul rînd zile grăitoare ale grijii perma MECANIZA TORI
cu succese importante, care directe dintre întreprinderi pe în faptul că în perioada 1971 nente şi preocupării susţinu
demonstrează în mod conclu bază de contracte economice, 1975 industria se va dezvol te a conducerii partidului şi
dent justeţea liniei generale îmbunătăţirea reglementărilor drumul progresului şi ta cu un ritm mediu anual statului nostru pentru dezvol ste 40 de cooperative agri Ţinînd seama de cele arăta
a politicii partidului îndrep privind planificarea şi execu de 10-11 la sută, faţă de tarea intensivă si multilaterală cole, iar raza medie de ac te, apare ca foarte realistă şl
tate spre dezvoltarea rapidă ţia investiţiilor. Partidul a si 8,5-9,5 la sută, cît se stabi a agriculturii socialiste. tivitate se întinde pe o lungi necesară măsura de a înfiinţa
a forţelor de producţie, per tuat — în toţi aceşti anî — în lise în Directivele Congresu In ansamblul măsurilor pre me de 45 km Se înţelege de la noi unităti de mecanizare, că
fecţionarea vieţii economice centrul preocupărilor sale, în prosperităţii Komaniei lui al X-lea al P.C.R. conizare. un loc deosebit de sine că, în astfel de condiţii, rora. In condiţiile noastre, să
şi sociale, creşterea continuă domeniul economic, problema Doresc să subliniez faptul important îl ocupă cele referi e greu de condus şi coordonat le revină suprafeţe de 5 000
a nivelului de trai al între eficienţei activităţii economi că în viitorul cincinal efor toare la reorganizarea între activitatea mecanizatorilor, de pînă la 10 000 ha şi de deservit
gului popor. înflorirea multi ce, a concentrat atenţia mi socialiste turile se vor îndrepta nu nu prinderilor de mecanizare a a controlat munca fiecărui trac un număr mai redus de coope
laterală a României socialis nisterelor $i întreprinderilor în mai spre dezvoltarea cantita griculturii, în scopul îmbună torist. Numărul mare de coope rative agricole învecinate.
te direcţia sporirii productivită tivă a industriei, ci se va tăţirii activităţii acestora şi rative deservite de către o în Crearea unităţilor I M.A. va ii
Potrivit datelor prelimina ţii muncii, reducerii consumu Tovarăşi, în continuare a unui înalt pune totodată un deosebit ac participării lor într-un mod maî treprindere dc mecanizare pri- corelată cu acţiunea de orga
re, producţia industrială a rilor materiale, ridicării cali ritm de creştere economică. cent pe laturile calitative ale hotărîtor la acţiunea de spori cinuieşte multe neajunsuri pe nizare a consiliilor intercoope-
crescut în aceşti ani într-un tăţii produselor şi creşterii Proiectul planului cincinal Aceasta exprimă dinamismul procesului de industrializare, re a producţiei agricole în linia producţiei legale de ca ratiste care, prin menirea şl
ritm mediu anual de 11.7 la rentabilităţii. de dezvoltare a economiei puternib al economiei noas pe modernizarea structurii toate sectoarele de activitate. litatea lucrărilor. încadrarea a atribuţiile lor. vor asigura fo
sută, superior ritmului de Rezultatele obţinute în sfe naţionale în perioada 1971 tre socialiste, uriaşele sale producţiei, pe realizarea de In situaţia actuală, o întreprin cestora în perioadele optime, losirea mai raţională a pămîn
10,6-11.6 la sută prevăzut în ra producţiei materiale se re 1975 este în deplină concor resurse, asigură accelerarea produse cu un înalt grad de dere de mecanizare a agricul precum şi dc promptitudinea tului, a mijloacelor mecanice
planul cincinal, ceea ce ex flectă sintetic in sporirea de dantă cu obiectivele stabilite procesului de ridicare la un tehnicitate, care să înglobeze turii din judeţul nostru cu care sînt satisfăcute diver şi a tuturor celorlalţi factori,
primă vigoarea si dinamismul aproape o dată şi jumătate a de Congresul al X-lea al par nivel superior a întregii eco munca de complexitate su deserveşte. în medie, pe- sele nevoi ale C.A.P. în scopul creşterii continue a
economiei româneşti. A cres venitului naţional, corespun- tidului. De asemenea, planul nomii, înscriindu-se în exigen perioară. In acest scop, în producţiei, a avutului obştesc
cut rolul industriei în econo zînd unui ritm mediu anual pe 1971 asigură un început tele impuse de revoluţia teh- proiectul de plan se prevede şi a veniturilor cooperatorilor.
mie. sporind participarea ei de 7,7 la sută. Aceasta a per bun pentru realizarea cinci nico-ştiîntîfică contemporana. concentrarea eforturilor spre STIMULENT Reorganizarea întreprinderi
la crearea venitului naţional mis adoptarea de noi măsuri nalului. Faţă de nivelurile sta Viitorul cincinal orientează ramurile care asigură valori lor de mecanizare, prin înfiin
de la 49 la sută în 1965, la pentru ridicarea nivelului de bilite în vară. cînd am exa economia spre o creştere mai ficarea superioară a resurse ţarea unui număr sporit de u-
circa 60 la suta în 1970. minat proiectul planului cin rapidă a eficienţei în vede lor şi contribuie la promova
trai a) celor ce muncesc. S-au rea progresului tehnic în în nitati care să fie permanent şi
S-nu obţinut importante majorat salariile tuturor ca cinal, au fost aduse o serie rea realizării unui spor mai treaga economie — electroni PENTRU DEZVOLTAREA nemijlocit legate dc teren, cu-
realizări şi în agricultură Ca tegoriilor de salariaţi — cu de corecturi şi îmbunătăţiri caie, i mare de venit naţional, ceea noscînd pînă la detaliu cerin
rezultat a] eforturilor făcute deosebire salariile mici — în toate, converg în direcţia fo ca şi electrotehnica, mecanica ţele producţiei, va conduce cu
de stat pentru modernizarea cadrul generalizării noului sis losirii mai bune a capacită ce se va reflecta pozitiv în fină. maşinile-unelte, petro ZOOTEHNIEI siguranţă la creşterea rolului
bazei tehnîco-materiale a a tem de salarizare, care asigu ţilor de producţie şi a forţei ridicarea nivelului de trai al chimia, metalurgia otelurilor si a contribuţiei lor In acţiunea
cestei ramuri, al folosirii mai ră o retribuţie mai stimula de muncă, a îmbunătăţirii populaţiei. Iată cum se pre şi a laminatelor speciale. Se de dezvoltare multilaterală a
eficiente a pămîntului şi al tivă şi' echitabilă, în raport structurii şi calităţii produc zintă unii din indicatorii prevăd măsuri pentru asimi Perfecţionarea organizării, cultura cooperatistă, ele gă- cooperativelor deservite. In
organizării producţiei şi a cu contribuţia efectivă a fie ţiei. creşterii eficienţei între larea, reproiectarea şi îmbu planificării şi conducerii a sindu-şi un cimp larg de a scopul creşterii răspunderii me
muncii în condiţii mai bune, căruia la dezvoltarea societă gii activităţi economice. principali ai planului cinci nătăţirea unor produse şi griculturii ocupă un loc de plicare in fiecare cooperativă canizatorilor şi a celorlalte ca
agricultura — în pofida con ţii. Numărul de salariaţi s-a Una din cele mai impor nal. în comparaţie cu cei cu tehnologii. în aşa fel ca a- mare însemnătate în ansam agricolă de producţie. dre, se va Instaura principiul
diţiilor climatice nefavorabi mărit în actualul cincinal cu tante caracteristici ale viito prinşi în Directivele Con pronpe 40 la sută din pro blul preocupărilor partidului Intre altele, o maximă im ca salarizarea să se facă In
le din ultimii ani, îndeosebi circa 800 000 de persoane, ceea rului cincinal este asigurarea gresului al X-lea al P.C.R. : ducţia industrială a anului şi statului nostru pentru spo portanţă prezintă faptul că se raport de rezultatele obţinute
a inundaţiilor din acest an — ce a avut o înrîurire deose 1975 să fie constituită din rirea continuă a producţiei e- preconizează introducerea u in producţie de către coopera
a înregistrat o creştere de 24 bit de pozitivă asupra buge produse noi şi modernizate. gricole şi. asigurarea ridicării nui nou sistem de plată care tivele agricole deservite.
la sută a producţiei globale, tului familial Pe baza acestor (In procente) Una din problemele de ba nivelului de trai al poporului. are la bază hărnicia oameni Noile măsuri iniţiate de că
faţă de cincinalul precedent, măsuri, veniturile din salarii Prevederi Prevederi ză ale cincinalului viitor o Expunerea tovarăşului Nicolae lor şi principiul echităţii, fie tre conducerea partidului si
asîgurînd nevoile de consum sînt in 1970 cu circa 31 mi Directive plan cincinal constituie intensificarea dez Ceauşescu la şedinţa de lu care cooperator urmînd să fie stalului vor stimula şl mai mult
şi celelalte cerinţe ale eco liarde lei mai mari decît în a voltării agriculturii, sporirea cru de la C.C. al P C.R. din munca mecanizatorilor, care,
nomiei. nul 1965. Au fost sporite pen Ritm mediu Ritm mediu producţiei agricole în toate 23 noiembrie ac. reprezintă o ADAM MIHAllA unindu-şî eforturile cu ţărăni
însemnate progrese au fost siile de asigurări sociale cu anual anual sectoarele. Pentru agricultură 'nouă expresie elocventă în inginer şef la C.A.P, mea cooperatistă, vor smulge
obţinute în anii acestui cin circa 39 la sută şi s-au mărit se prevăd investiţii de 80 mi acest sens, măsurile preconi Valea Singiorgiului pămîntului recolte tot mai bo
cinal si în alte ramuri ale e- alocaţiile pentru copii. O ex liarde lei, de peste 2 ori mai zate a se aplica constituind gate.
mult decît Sn actualul cin
conomîei naţionale — con presie a puterii de cumpăra Producţia globală indus 8,5-9,5 10-11 cinal. Se vor asigura astfel pîrghîi de o deosebită efica
strucţii, transporturi, comerţ re crescute, a standardului de trială ....................................... mecanizarea completă a lu citate in vederea valorificării (Continuare In ^pajg.. g¿4»ci) Ing. ANTONIU 1UGA
interior şl exterior, în dome viaţă mai ridicat atit la ora Producţia globală agricolă crărilor agricole, creşterea cît mai depline a. potenţia director adjunct
niul prestărilor de servicii, şe, cît şi la sate, este volumul (calculată pe baza mediei a substanţială a gradului de lului de care dispune agri- la Direcţia agricolă judeţeană
precum şi în activitatea de desfacerilor de mărfuri cu a nuale pe perioada de 5 anî). 5,0-5,5 6-7 chimizare a producţiei, reali
cercetare ştiinţifică. mănuntul prin comerţu] de Productivitatea muncii pe 6,5-7,0 6,7-7,5 zarea programelor naţionale
Pe baza politicii consecven stat şi cooperatist, care a spo un salariat în Industrie . . . privind amenajările funciare Şedinţa de lucru a Comisiei permanente
te a partidului nostru de în rit de 1,5 ori în anul 1970 fa Reducerea cheltuielilor la şi dezvoltarea zootehniei. Aşa
tărire a potenţialului econo ţă de 1965 1 000 lei producţie marfă în cum am arătat la recenta şe pentru agricultură şi silvicultură a M.A.N.
mic al ţârii, s-a efeqtuat un Realizări însemnate au fost industria de stat în 1975 faţă 6-7 11-13 dinţă de lucru de la Comite
de 1970 în 0/0 .........................
volum de investiţii de peste obţinute în construcţia de lo Volumul comerţului exte tul Central, în perioada ur Marţi a avut loc şedinţa de nistrul agriculturii şi silvicul cest domeniu, exprîmîndu-şl
208 miliarde lei, cu peste 8 7,0-7,7 9,2-10,5 mătoare se vor aplica măsuri lucru a Comisiei permanente turii, preşedinţi de comisii convingerea că înfăptuirea re
miliarde lei mai mult decît cuinţe, fiind date în folosin rior ............................................ de îmbunătăţire a conducerii, penţru agricultură şi silvicul permanente ale Marii Adu centelor măsuri expuse de
prevederile iniţiale. In ulti ţă, în aceşti’anî — din fondu Investiţiile centralizate din organizării şi planificării a- tură a Marii Adunări Naţio lări Naţionale, reprezentanţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu
mii cinci ani. au fost constru rile statului sau prin credite fondurile statului (pe perioa 450-470 grîculturii. de perfecţionare a nale, prezidată de tovarăşul ii conducerii unor organe la şedinţa de lucru de la C.C.
ite şi date în exploatare cir acordate de stat — 323 000 a da de 5 ani) — mld. lei . . 420-435 10-11 organizării şi retribuirii mun Dumitru Coliu, preşedintele ■entraje ale administraţiei de al P.C.R. cu privire la îmbu
ca î 500 capacităţi şi obiecti partamente ; la acestea se a- Venitul n a ţio n a l.................... 7,7-8,5 cii în unităţile agricole Toa comisiei. Din însărcinare;. tat, directori de întreprîn- nătăţirea organizării, planifi
Creşterea numărului de sa
daugâ şi cele 5 000 locuinţe
ve industriale, au fost dezvol le acestea vor asigura creşte Consiliului de Stat, comisi.' eri agricole de stat şi alţi cării şi conducerii agricultu
lariaţi în economia
naţio
tate şi modernizate un mare construite de stat în cadrul a nală (mii persoane) . . . . 400-500 700 rea producţiei agricole globa a dezbătut modul în care st oecialişti din agricultură. rii va asigura un progres mai
număr din cele existente : jutorului pentru sinistraţi. Fondul de salarii.................... 5,4-6,2 6,5-7,5 asigură punerea în funcţiuni Raportul şî discuţiile au rapid al acestei ramuri de
s-a îmbunătăţit repartizarea An de an au sporit cheltuie Volumul desfacerilor de le intr-un ritm mediu anual a capacităţilor de producţii os în evidenţă rezultatele mare importanţă pentru eco
foitelor de producţie pe teri lile bugetare pentru invâţ.V mărfuri cu amănuntul . . . 5,4-6,2 5,5-6,5 de 6-7 la sută faţă de media prevăzute a se executa în a ozîtive obţinute anul acesta nomia naţională, va duce la
toriul întregii târî. prinlr-0 mînl, ştiinţă, cultură şi artă, Volumul serviciilor presta anilor 1966-1970. ceea ce va griculturâ pe anul 1970, dh> ii activitatea de investiţii creşterea nivelului de trai al
amplasare mai judicioasă a sănătate şi alte acţiuni socia 7.0- 7,7 R,5-9,5 crea condiţii mai bune pen fondurile de investiţii ale sta entru lărgirea şi moderniza ţărănimii, la dezvoltarea e
noilor obiective construite. în le, ajungînd în 1970 la sum.i te p o p u la ţie i............................. 3.0- 3,7 3,5-3,7 tului şi ale cooperativelor a ta mi'loncelor fixe de pro- conomică. socială şi culturală
Salariul r e a l ........................
deplinirea şi depăşirea pro de 36 miliarde lei, faţă de 2’z tru aprovizionarea populaţiei gricole. lucţie din sectorul agricol de a satelor.
gramului de investiţii au miliarde lei eît au reprezen Veniturile reale ale ţărăni La şedinţă au luat parte stat şi cooperatist. Concluziile şi propunerile
creat premise favorabile pen tat în 1965. mii provenite din producţia tovarăşii Vasile Vîleu. vice Participanţii la discuţii au
tru dezvoltarea rapidă, în agricolă, pe o persoană ac (Continuare .in pag. a 2*oJ comisiei urmează să fie pre
Toate aceste rezultate dove tivă ............................................ 2,9-3,7 4,0 preşedinte al Consiliului dc 'acut propuneri în vederea
continuare, a economiei noas desc că sensul fundamental şi Stat, Angelo Miculescu. mi T'hun.'ilâiirii activităţii în a- zentate Consiliului de Stat.
tre naţionale.