Page 51 - Drumul_socialismului_1970_12

^ a a n ^ n n
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4958 • MIERCURI 16 DECEMBRIE 1970

O.N.U. Adoptarea unor rezoluţii Staţia automată sovietică „Venus 7“
a atins planeta Venus
în problemele decolonizării MOSCOVA 15 (Agerpres). — ţiunea orbitală. După frina-

După un zbor prin spaţiul rea aerodinamică a apara­
NAŢIUNILE UNITE 15 (A- Lisabonn să se abţină de la poporului din Oman la auto­ cosmic cu o durată de 120 de tului de coborîre. care a
gerpres) — Adunarea Gene­ orice atac sau violare a secu­ determinare şi la folosirea re­ zile, staţia automată sovietică redus viteza acestuia pînâ la
rală a O.N.U. a adoptat luni rităţii şi integrităţii teritoria­ surselor naturale ale terito­ „Venus-7U a atins marţi obiec­ 250 metri pe secundă, a fost
mai multe rezoluţii în pro­ le ale statelor suverane ce se riului său, cerînd Comitetu­ tivul stabilit — planeta Ve­ pus în funcţiune sistemul de 1
blemele decolonizării. învecinează cu coloniile por­ lui pentru decolonizare să ur­ nus, informează agenţia paraşute.
In rezoluţia referitoare la tugheze. mărească evoluţia situaţiei şi TASS. Semnalele parvenite de pe \ „COSMOS-}»«-
aplicarea Declaraţiei cu pri­ Adunarea Generală a rea­ Din momentul/lansării, care aparatul de coborîre au fost
vire >a acordarea indepen­ să prezinte un raport sesiu­ a avut loc la 17 august 1970, recepţionate timp de 35 de I
denţei ţârilor şi popoarelor firmat dreptul inalienabil al nii următoare. staţia a parcurs o distanţă de minute. Rezultatele măsură­ \ La 15 decembrie, In
coloniale, forul suprem al aproximativ 320 milioane ki­ torilor primite de la bordul i Uniunea Sovietică a /ost
O.N.U. subliniază legitimita­ lometri. In răstimpul cores­ staţiei „Venus-7“ sînt în curs lansat satelitul artificial
tea luptei prin toate mijloa­ In Camera Comunelor au luat sflrşit punzător, au fost efectuate de prelucrare şl de studiere. ) al Pămintului „Cosmos-
cele a popoarelor aflate sub 124 de legături radio, prin in­ ( 386". La bordul satelitu-
jugul colonial «pentru elibera­ termediul cărora a fost obţi­ , lui slnt instalate apa­
re şi adresează tuturor sta­ dezbaterile asupra proiectului nut un mare volum de infor­ Un nou eşec în > rate pentru continuarea
telor apelul de a sprijini a­ maţii telemetrice. \ explorării spaţiului cos-
ceastă luptă. Statele sînt. de La 12 decembrie, cînd sta­ i mic potrivit programu­
asemenea, chemate să înce­ noii „legislaţii“ sindicale ţia automată se afla la o dis­ adoptarea planului lui stabilit.
teze orice relaţii cu guverne­ tanţă de 1 300 000 kilometri
le Portugaliei şi Republicii LONDRA 15. — Corespon- cod al drepturilor muncitori­ de Venus, au început opera­ privind crearea
Sud-Africane, precum şi cu •dentul Agerpres, Nicolae Plo- lor". de pe băncile opoziţiei ţiile pregătitoare pentru intra­ NAUFRAGIUL UNUI
regimul din Rhodesia, pinâ peanu. transmite : In Camera laburiste, Hugh McCartney rea sa în atmosfera planetei. uniunii economice şi
ce acestea vor pune capăt Comunelor a Marii Britanii spunea că proiectul reprezin­ La o comandă de pe Pâmînt, FERIBOT SUD-COREEAN
politicii de asuprire colonia­ au luat sfîrşit marţi seara tă ,,cea ma» crasă legislaţie" sursele chimice de alimentare
lă şi rasială. dezbaterile asupra proiectu­ antimuncitoreascâ. Un alt de­ monetare europene I]
O altă rezoluţie recunoaşte lui guvernamental privind putat al opoziţiei, Eric Hef- cu energie electrică a apara­ Peste 200 de persoane
dreptul la autodeterminare al reforma legislaţiei sindicale. fer, a declarat că un viitor tului de coborîre au fost co­ BRUXELLES 15 (Agerpres). şi-au pierdut marţi via­
poporului Saharei spaniole şi Acest proiect, care, după cum guvern laburist va anula a- nectate, în vederea încărcării. Consiliul Ministerial al Pie­ ţa tn urma naufragiului
scoate în evidenţă faptul că s>a arătat, îngrădeşte dreptu­ ceastâ legislaţie si o va în­ In bateria solară, iar tempera­ ţei comune a eşuat din nou unui feribot sud-coreean
menţinerea regimului colo­ rile sindicatelor şi ale celor locui cu alta care să cuprin­ tura din interiorul aparatului in încercarea de a adopta ce făcea legătura intre
nial în acest teritoriu zădăr­ ce muncesc, a stîrnit o pu­ dă „propuneri pozitiva“. a fost coborîtâ pînâ la minus planul privind crearea unei insulele Keju Do şi Fu-
niceşte asigurarea stabilităţii ternică reacţie în rindul oa­ Congresul sindicatelor bri­ 8 grade Celsius. uniuni economice şi monetare san. Un purtător de cu-
şi înţelegerii în Africa de menilor muncii din Anglia. tanice (T.U.C.) va adresa o La intrarea în atmosfera în următorii zece ani. Reu­ vlnt al poliţiei sud-core-
nord-vest. La 8 decembrie, in întreaga petiţie Camerei Comunelor, în planetei, la 15 decembrie, ora niţi luni la Bruxelles, mi­ ene a declarat cd numai
8 şi 2 minute — ora Mosco­
Condamnînd cu severitate ţară au avut loc greve, mi­ care va respinge proiectul de vei — a avut loc detaşarea niştrii afacerilor . externe şi şase din cei 250 de pa­
refuzul persistent al Portu­ tinguri şi demonstraţii în lege privind reforma sindica­ aparatului de coborîre de sec­ de finanţe au participat la o sageri, care se aflau la
galiei de a îndeplini hotărî- semn de protest faţă de pro­ telor. Copii ale acestei petiţii şedintâ-maraton, care a du­ bordul feribotului, au
rile O.N.U. privind acordarea iectul guvernamental. Dezba­ urmează să fie distribuite sin­ rat pînâ în zorii zilei de fost salvaţi cu ajutorul
independentei teritoriilor a­ terile de luni şi marţi din Ca­ dicatelor afiliate. S^a stabi­ HAVANA. - Delegaţia co- reciproce în toote domeniile mart«. Singura lor hotârlre unor şalupe japoneze.
flate sub dominaţia ei şi în­ mera Comunelor au semănat lit. de asemenea, convocarea mercialâ chilianâ condusâ de de activitate. concretă a fost de a relua Cauzele acestui naufra­
cetarea războaielor coloniale mai mult cu un dialog al sur­ unui congres special al T.U.C., Benjamin Matte, preşedintele în discuţie proiectul privind giu nu sînt cunoscute.
pe cane le duce în aceste te­ zilor. In timp ce ministrul la 18 martie 1971, pentru a Asociaţiei Naţionale a Agri­ După cum s-a mai anunţot, crearea uniunii economice şi
ritorii, o rezoluţie, adoptată muncii şi productivităţii, Ro­ se stabili şi măsurile care cultorilor din Chile, şi-a în­ relaţiile diplomotice, comuni­ monetare la începutul anului
cu o importantă majoritate de bert Carr, declara că proiec­ vor fi luate împotriva pro­ cheiat vizita in Cuba. Delega­ caţiile fluviale, aeriene, tele­ viitor. MASURI M VEDEREA
Agenţiile de presă menţio­
voturi, cere guvernului de la tul este „cel mal cuprinzător iectului guvernamental. ţia o fost primită de primul fonice şi telex întercongoleze nează că dezbaterile „celor ELIBERĂRII
ministru Fidel Costro şi a pur­ ou fost întrerupte datorită unor şase" s-au Împotmolit mai a­
tat tratative cu privire Io posi­ disensiuni intervenite în noiem­ les asupra capitolului care AMBASADORULUI
Acţiuni de solidaritate cu patrioţii bilităţile de dezvoltare o schim­ brie 1969 între guvernele de Io organism supranaţional a ELVEŢIAN IN
prevede transferarea către un
burilor comerciole dintre Chile
Kinshasa şi Brazzoville.
BRAZILIA
şi Cubo. convorbiri care, după
cum a declarat şeful delegaţiei AMMAN. - Marea Britanie competentelor în probleme
monetare şi economice, ce re­
basci judecaţi la Burgos chiliene, s-ou încheiat cu suc­ a acordat un împrumut in va­ vin în prezent fiecărui stat. Preşedintele brazilian,
ces. Cele două ţâri, a spus el,
loare de 3 100 000 de dinari
După cum a declarat într-o
au posibilităţi de lărgire o Iordaniei. Abdel El Chomayle. conferinţă de presă ministrul Garrastazu Medici a
schimburilor reciproce de măr­ vicepreşedinte al Consiliului de vest-german al economiei, convocat luni pe minis­
■ MADRID 15 (Agerpres). — La Tarrasa, imporlant centru trioţi basci, ne adresăm opi­ furi. Chile poate exporta în KINSHASA. - La 15 decem­ trul forţelor terestre,
După mai bine de 48 de industrial, aflat la 30 km de niei publice internaţionale, Cuba diverse bunuri, importînd brie, Republica Democratică dezvoltare din Iordania, a de­ Karl Schiller, concepţiile „ce­ generalul Orlando Gei­
ore de recluziune în mănăsti­ Barcelona, muncitorii au de­ tuturor bărbaţilor şi femei­ din această ţară zahăr, în va­ Congo şi Republica Populară clarat că împrumutul vo f( u­ lor şase“ în ce priveşte rea­ sel, şi pe ministrul
rea de Ja Montserrat. cei 300 clarat grevă în mai multe în­ lor de bunâ-credinţă, munci­ loare de oproximativ 14 mili­ Congo ou restabilit oficial re­ tilizat în vederea achiziţionării lizarea preconizatei uniuni e* de justiţie, Alfredo
de intelectuali cataloni şi-au treprinderi. Greviştii au ma­ torilor si tineretului universi­ oane dolari, tutun şi alte pro­ laţiile diplomatice. înţelegerea unor instalaţii electrotehnice. conomîce şi monetare sînt di­ Buzaid cu care a anali­
încheiat luni seara această nifestat apoi pe străzile ora­ tar. guvernelor şi parlamen­ duse, a dedorat el la Havana privitoare la normalizarea re­ ferite. In timp ce majorita­ zat măsurile ce trebu­
acţiune de solidaritate cu pa­ şului. Poliţia a intervenit, trâ- tarilor, personalităţilor de reprezentanţilor presei. laţiilor diplomatice şi de altă CAIRO. - In capitala R.A.U. tea tarilor comunitare, a a- ie luate tn vederea e-
trioţii basci judecaţi de Tri­ gînd focuri de armă în aer. toate categoriile profesionale, natură între cele două stote s-a deschis luni o reuniune la dâugat Schiller, consideră că, liberării ambasadorului
bunalul militar din Burgos, Universitatea din Madrid, tuturor popoarelor pentru a-$i PEKIN. — Ciu En.lai, premi­ congoleze vecine o fost reali­ care participă reprezentanţi ai pentru realizarea obiectivului elveţian tn Brazilia,
prin adoptarea unui docu­ unde de mal multe sâptâmîni spori eforturile lor în vede­ erul Consiliului de Stat al R.P. zată în timpul recentelor con­ O.N.U.D.I., Centrului de dezvol­ propus, Tratatul de la Roma, Giovanni Enrico Bucher,
ment comun. Intelectualii ca­ au loc acţiuni de protest îm­ rea obligării regimului fran- Chineze, a primit marţi la Pe­ vorbiri core au avut loc Io Kin­ tare industrială din ţările ara­ în forma sa actuală, este in­ răpit tn urmă cu o xdp-
re au organizat acţiunea de potriva înscenării judiciare chist de a se abţine să verse kin delegaţia Asociaţiei de shasa între preşedinţii Joseph be şi oi guvernului kuweitului suficient şi, în consecinţă, tămină de un grup de
la Montserrat, între care per­ de la Burgos, a fost închisă din nou sînge pe pâmîntul prietenie chiliano-chineze, con­ Mobutu (Congo-Kinshasa) şl pentru a pregăti ceo de-a trebuie revizuit, Franţa este necunoscuţi. După a­
sonalităţi de renume mon­ pentru vacanţa de iarnă cu o Spaniei, să respecte viaţa ti­ dusâ de Antonio Tavulari, Morien N'Gouobi (Congo-Braz­ doua conferinţă privind dez­ de părere că realizarea pre­ ceastă reuniune, minis­
dial, oameni de artă şi lite­ sâptâmînâ mai devreme ca nerilor basci". membru al C.C. al Partidului zaville). Cu acest prilej, şefii voltarea industrială a ţârilor conizatei uniuni trebuie sâ trul de justiţie a lansat
re. reclamă, prin documentul de obicei Sediul universităţii ★ Socialist din Chile, deputat în arabe care vo avea loc în Ku­ se desâvirşeascâ in limitele in numele guvernului
tratatului, aşa cum se pre­
adoptat, desfiinţarea Consi­ continuă să fie păzit de poli­ MADRID 15 (Agerpres) — Parlament, preşedintele aso­ celor două state şi-au exprimat weit in luna octombrie anul zintă el acum. Agenţia Fran­
liului militar din Burgos, ţie. Generalul Franco a prezi­ ciaţiei. Cu acest prilej, a avut dorinţa de a dezvolta relaţiile viitor. ce Presse relevă că partici­ un nou apel adresat ră­
precum şi amnistierea tuturor A* dat luni seara, la Palatul loc o convorbire cordială, prie­ pitorilor cerindu-le să
deţinuţilor şi exilaţilor poli­ PARIS 15 (Agei-pres). — Prado din Madrid, o reuniu­ tenească, relatează agenţia RABAT. - Luni s-au deschis panţii la reuniunea de la transmită lista cu nu­
Bruxelles s-au arătat decep­
tici spanioli. Ei solicită, de Angela Grimau, văduva lui ne extraordinară a cabine­ China Nouă. SAIGON, - In timpul în capitala Marocului lucrările ţionaţi de rezultatele dezbate­ mele deţinuţilor politici
asemenea, abrogarea legii Julian Grimau, condamnai şi tului spaniol, consacrată exa­ ocţiunilor desfăşurate de sesiunii ordinare a Adunării rilor. apreciind că „spiritul ce urmează a fi puşi in
excepţionale, recunoaşterea executat în 1963 de autoritâ- minării situaţiei din ţară. In OTTAWA. - O delegaţie so­ forţele patriotice din Viet­ generale a Uniunii posturilor întilnirii comunitare la nivel libertate in schimbul e­
dreptului de asociere şi de ţie franchiste, împreună cu încercarea de a stăvili puterni­ vietică, condusâ de ministrul namul de sud in luna no­ naţionale de radio şi televiziu­ înalt de la Haga n-a fost res­ liberării lui Bucher. Lis­
exprimare, abolirea torturii poetul Ana Marcos, care a cele proteste stlrnite în rîn- aviaţiei civile, Boris Bugaev, iembrie trupele america- ne africane (U.R.T.N.A.j. Lo pectat în şedinţa de luni". ta ar trebui negpdrpt
şi a pedepsei cu moartea. stat in detenţiune timp de dul opiniei publice spaniole a sosit la Montreal, vizită pri­ no-saigoneze au suferii această sesiune participă 23 Observatorii politici apre­ să fie semnată de diplo­
★ 23 de ani în închisorile spa­ de înscenarea judiciară de ]a lejuită de intrarea Uniuni] So­ importante pierderi în oa. de ţâri de pe continentul ofri- ciază că sesiunea Consiliului matul elveţian pentru a
MADRID 15 (Agerpres). — niole. au lansat un apel opi­ Burgos împotriva celor 16 vietice în Organizaţia Aviaţiei meni şi tehnică de luptă. con, precum şi reprezentanţi ai Ministerial al C.E.E., ultima i se putea constata au­
In cartierul muncitoresc niei publice internaţionale în patrioţi basci, guvernul a ho- Civile Internaţionale (O.A.C.I.). 17 organizaţii internaţionale din acest an, a releva/t, o da­ tenticitatea. Ministrul de
Sun Andres din Barcelona a vederea salvării vieţii patrio­ târît sâ suspende pe timp de U.R.S.S. o aderat la convenţia Agenţia „Eliberarea" a- | tă în plus, puternicele disen­ justiţie a informat că a
avut loc luni seara o mani­ ţilor basci judecaţi de Tribu­ şase luni articolul 18 din de la Chicago cu privire Io nunţă că numoi in pro- ■ specializate. Cuvîntu) de des­ siuni. mai ales de natură po­ primit pină tn prezent
vlncio Mitho au fost scoşi i
festaţie de solidaritate cu mi­ nalul din Burgos In apel se constituţie, referitor la liber­ oviaţia civilă şi Io O.A.C I. cu chidere a fost rostit de Ahmed litică, existente între „cei şa­ mai multe liste, insă nu­
litanţii basci judecaţi la Bur­ arată : „In aceste ultime ore tăţile individuale. Potrivit a­ o lună în urmă. din luptă, în această pe- [ Snoussi, ministrul morocan al se". Totodată, observatorii po­ mai citeva din numele
gos. Politia a intervenit, îm- înaintea pronunţării verdic­ cestei măsuri, care se aplică rioadâ, 1 0 0 0 de soldaţi | informaţiilor, care o subliniat litici sînt de părere că nici prizonierilor coincid, fapt
prâştiindu-i pe demonstranţi tului împotriva celor 16 pa- pe întreg teritoriul Spaniei, La Montreal, delegaţia so­ inamici, au fost distruse i interesul deosebit acordat de în luna ianuarie „cei şase" care pune sub semnul
autorităţile poliţieneşti obţin, vietică urmează sâ stabilească 17 autovehicule şi captu- j ţora sa acestei reuniuni, ce se nu vor putea sâ ajungă la întrebării autenticitatea
rate cantităţi
însemnote ?
practic. împuterniciri neli­ contacte cu conducători ai de arme. Două şalupe I înscrie in cadrul acţiunilor de un acord, întrucît — după pă­ lor. El nu a făcut insă
O.A.C.I. şi să discute o serie
cooperare pe pion regional şi
nici o referire la comu­
mitate de a aresta şi reţine
Com entariu fără judecată orice persoană. vitatea acestei organizaţii in­ inamice au fost scufa n- 1 I în mod deosebit de regele rerea lor — este aproape im­ nicatul primit duminică
de probleme legate de acti­
internaţional, acţiuni sprijinite
posibil ca Franţa să-şi schim­
date.
seara pe care se află şi
Textul constituţional suspen­
dat limita perioada de deten­ ternaţionale. Hassan al ll-lea. be poziţia într-o perioadă atît semnătura celui seches­
de scurtă.
ţiune provizorie la 72 de ore. trat.
Un democrat Evoluţia evenimentelor ŞOMAJUL IN JARI
ALE ASIEI
in guvernul din Orientul Apropiat
Potrivit datelor furni-
.
1 zate de Ministerul Mun-
Numirea unui democrat de de domeniul politic decit de DAMASC 15 (Agerpres). — parii za rea lor pe cartiere, în \ din Australia, numii-
frunte, cum este fostul gu­ cel economic". Preşedintele Siriei, Ahmed Aminan şi în celelalte oraşe ( rul persoanelor care nu
vernator al Texasului, John Dacă motivele care l-au a­ m. m 11 ii Khatib, a avut luni o între­ ale ţârii. Batalionul forţelor ' au unde lucra a crescut
Connally, în calitate de mi­ nimat pe preşedintele Nixon vedere cu Yasser Arafat, pre­ de securitate iordaniene va ţ în luna noiembrie cu
nistru al finanţelor in guver­ in desemnarea fostului gu­ şedintele Comitetului Central fi retras din capitală pe po­ i 15 000. In felul acesta
nul republican al preşedinte­ vernator texan sînt limpezi, al Organizaţiei pentru Elibe­ ziţiile deţinute înainte de în­ 1 şomajul afectează in
lui Nixon este foarte remar­ râmine greu de explicat de rarea Palestinei. Surse oficia­ ceperea luptelor. Dispozitive­ \ prezent 60 000 de per-
cată de observatori. In opinia ce Connally a acceptat sâ le informează că întilnirea a le cu caracter militar ale pos­ \ soane.
unora dintre ei, numirea con­ joace rolul în care a fost dis­ fost consacrată examinării u­ turilor de poliţie din Aminan \ *
stituie „o lovitură polibicâ de tribuit şi care contravine in­ nor probleme referitoare la urmează sâ fie desfiinţate. , Numărul şomerilor
amploare" (Reuter). Şocul şi tereselor partidului său. O rezistenta palestiniană. Totodată, măsurile excepţio­ « creşte in Coreea de
surpriza din rindul democra­ explicaţie posibilă ar fi opo­ Yasser Arafat a sosit la Da­ nale vor fi interzise în in­ sud. 400 000 de sud-co-
ţilor au fost rezumate de sena­ ziţia sa cunoscută fată de li­ masc pentru convorbiri cu teriorul capitalei. ţ rceni se află in căutare
torul Williain Fullbright în- beralii din Partidul democrat. oficialităţile siriene. l de lucru, dar perspeeti-
cuvintele : „Singurul lucru ce Se spune că el s-a opus ori­ ★ • TEL AVIV 15 (Agerpres). / vele de a găsi servicii
ar fi putut sâ mă surprindă entării oficiale a partidului AMMAN 15 (Agerpres) — Ministrul de externe al Is­ } sint minime.
mai mult ar fi fost numirea său încă la alegerile prezi­ In cadrul reuniunii sale de raelului. Abba Eban, a ple­
lui Lyndon Johnson ca secre­ denţiale de acum doi ani, luni seara, Comitetul superior cat într-o vizită de două zile \
tar de stat". cînd ar fi acordat un sprijin arab, însărcinat cu suprave­ în Marea Britanie. El va con­ \ ACCIDENT MINIER
Prezenta în guvern a lui substanţial actualului preşe­ gherea normalizării situaţiei feri cu omologul său britanic,
Connally, rănit in cursul a­ dinte. Poate — afirmă agen­ din Iordania, a adoptat noi Alee Douglas-Home, în pro­
tentatului de la Dallas din ţia UPI — i s-a oferit per­ măsuri, menite sâ pună capăt bleme privind Orientul Apro­ 7n urma unei explozii,
1963, cînd preşedintele Ken­ spectiva unui post mai înalt, incidentelor dintre armata piat. Abba Eban va prezida, ce s-a produs marţi in-
nedy a fost asasinat, este me­ de pildă cel de vicepreşedin­ iordaniană şi unităţile de co­ totodată, o întîlnire a amba­ tr-o mină de cărbuni
nită — apreciază aceiaşi ob­ te după 1972 mando. Acestea prevăd, între
servatori — sâ lipsească în David Kennedy, titularul de AUSTRIA. Aspect de la uzina metalurgică Woest din Linz. Vedere a cocseriei portului uzi* altele, reorganizarea miliţiei sadorilor Israelului acreditaţi din Sunagawa (Insula
măsură considerabilă partidul pînâ acum al portofoliului fi­ ner şi instalaţiei de preparare a minereurilor. palestiniene şi a forţelor de în ţările scandinave şi vest- Hokaido), 22 de munci­
democrat de o temă electora­ nanţelor, râmîne în guvern ordine guvernamentale şi re- europene. tori şi-au pierdut viaţa.
lă atît de remunerativă ca ca ambasador itinerant .pen­ Grupul de mineri lucru
recesiunea economică, spi­ tru probleme economice. Vor­ \
rala inflaţionistă şi şoma­ bind despre sfera activităţii Intr-un abataj aflat la
jul Avînd în vedere că, du­ viitoare a lui David Kennedy l 800 de metri sub pâ
pă toate probabilităţile, pro­ (de precizat că nu are nici o (Urmare din pag. 1) frfc mint. E/orturile de sal
blemele economice vor deveni legătură cu fostul preşedinte „Chile după e lună de guvern popular tare au fost îngreunau'
principalul subiect al campa­ cu acelaşi nume), purtătorul de o scrie dc incendii
niei electorale în vederea ale­ de cuvînt al Departamentului
gerilor piezidentiale din 1972, de Stat a spus că „el va fi te întreprinderi, a introdus o- declanşate in galerii Îm
oferind unui democrat sarci­ în principal disponibil pentru sistenţa medicală gratuită. El urma exploziei.
na de a găsi şi aplica reme­ misiuni pe lîngâ Comunitatea a dizolvot, totodată, grupul - Este vorba oare numoi de o majorîtote relativă in Podo­ lişti şi comunişti, fără Portiduf buie sâ se >o o hotârire im­
mobil de corabinieri (core era
diile. actualul şef al Casei Economică Europeană în mo­ un fel de brigadă specio- măsuri mai mult sau mai puţin rn ent. radicol. Apoi, într-o a doua portantă.
Albe încearcă, nu fără abili­ mentul in care lărgirea ei de­ clasice, experimentate de pe Imperialismul, oligarhia con­ etapă, o asocioţie a radicali­ In aprilie, vor avea loc ole- FOTOGRAFII
tate, sâ se asigure contra u­ vine o posibilitate şi în caj*e lă ontimuncltoreoseâ). Gu­ acum in aHe ţâri, in avanta­ trolează încă centrele puterii lor ca o forţă de bară, care gerî municipale. Ele vor consti­ PENTRU PAŞAPORT
nei ofensive a opoziţiei în- se apropie necesitatea unor vernul Allende a hotă rît jul burgheziei ? Adică despre economice, lată tot atîtea mo­ însă să nu aibă un cuvînt de tui un test important. Legea
tr-unul dintre domeniile cele hotâriri critice atît pentru înfiinţarea unui consiliu naţio­ un program reformist ? tive pentru o . acţiona rapid. spus şi sâ nu aibă acces la electorală interzice olianţele,
mai sensibile si ntai fragile S.U.A. cît şi pentru Europa nal ol economiei, la care par­ — Aşa ar fi dacă aceste mă­ Nimic nu este astăzi moi re­ răspunderi. Vreau să spun că, astfel îneît fiecare partid ¡şi vo Studentul francez Je­
ale confruntărilor electorale. (apuseană)". Misiunea ea ticipă reprezentanţi ai sindica­ suri nu or trebui sâ fie înso­ voluţionar decit realizarea pro­ dacă nu ai fi existat o înţele­ prezenta candidaţi proprii. O- an Louviot a călătorit
7 Preşedintele se gîndea neîn­ principală va fi de a veghea telor, oi organizaţiilor sociale. ţite de o prefacere din temelii gramului guvernamentol. Abio gere intre comunişti, socialişti, bieclivul comun va fî eonsolî- prin mai multe ţări ale
radical] şi alte formaţiuni de
doielnic la acest lucru cînd a ca lărgirea Pieţei comune Bl o deschis porţile ministere­ o structurilor. Programul Fron­ stingă, nu ar fi existat o uni­ dareo, extinderea atenţiei de Europei occidentale cu
spus, anuntînd numirea lui vest-europene să nu se facă lor, arie întregii odministroţii tului Unităţii Populare prevede tate populară şi nu ar fi exis­ care se buoură guvernul popu­ un paşaport pe care era
Connally. că urmăreşte „în în detrimentul Statelor Uni­ publice influenţei poporului. însă noţionoliza>reo cuprului, o tat deci un guvern popular. lar. Aceasta va depinde în ma­ lipită fotografia unui...
această perioadă critică" o a­ te. scrie agenţia France Pres­ Preşedintele Allende o sem­ comerţului exterior, o mono­ re porte de cele ce se vor în­ ogar miţos cu urechi
bordare bipartîzanâ a pro­ se. Temerile americane sînt nat, de curind, un decret pen­ polurilor de producţie şl de ...Unitatea a fost cheia vic­ făptui în cursuf următoarelor lungi. Cind, in fine, un
blemelor tării. de două categorii. Pe de o tru exproprierea importantei distribuţie, o profundă reformă toriei. Ea rămine cheia succe­ trei luni. Este un motiv în plus vameş mai circumspcc•
pentru a ocţiono şl pentru a
sului. Nu este vorba de o for­
Pe de altă parte, această parte, acordurile preferenţia­ întreprinderi textile „Beflavisto- agrarâ. mulă mecanică, abstractă. Ea ocţiono ropid, pentru a între­ a descoperit farsa, re
numire creează o nouă legă­ le încheiate de C.E.E. cu un Tome", core, din luna septem­ Noi considerăm — şi între­ ocum încep luptele cele mai are un context precis şl răs­ prinde chior de pe ocum prezeutanţii autorităţi-
tură intre actuala Adminis­ număr crescind de state me- brie, nu-şi mai plătise perso­ gul guvern este de acord - importante. punde unei necesităţi“ imperi­ schimbările fundamentale in­ lor au declarat cu seni
traţie şi liderii aripii con­ diteraniene şi africane riscă nalul şi ai cărei principal ac­ că aceste schimbări trebuie — Unitatea Populară, făurită oase : prefacerea societăţii. dispensabile. Aceasta este, re­ nătate netulburală: „co
servatoare a Partidului de­ sâ aducă prejudicii exportu­ ţionar, miliardarul Teofilo Yo- înfăptuite imediat. Acţiunea în opoziţie, a devenit guvern. A avut loc o înţelegere prea­ pet, părerea noastră şi părerea af urile tinerilor din ziu )
mocrat. lărgind — după cît rilor americane. Pe de altă chilianâ nu este ireversibilă. Cum funcţionează ea oare in labilă asupra unui program, întregului guvern... Lupta între­
se crede — audienta politică parte, S U.A. ar dori sâ pre­ rur, a părăsit ţara, luind cu el Eo trebuie făcută ireversibilă. această situaţie nouă ? d e azi sînt alit de ciu
a preşedintelui în special în vină formarea unui front co­ 2 miliarde de pesos. „Este pri­ Poporul a cucerit guvernul. — Strategia noostrâ unitară înţelegerea a favorizat reali­ gului popor, a milioanelor de date incit nu este exclus )
toote
zarea răspunderilor ia
chilieni este necesară în acest
sud. Iată de ce observatorii mun vest-european, incluzînd mul decret de acest fel, a spus Dor acesta este doar o por­ nu a fost totdeauna bine în­ eşoloonele. Ea joacă aceloşi ca istoria să se repete'.
se simt îndreptăţiţi sâ consi­ Anglia, opus intereselor co­ preşedintele Allende, dar nu te a puterii politice. Unitatea ţeleasă de către toţi. Unii pre­ scop.
dere că, aşa cum se exprimă merciale şi financiare ameri­ ultimul". Populară nu dispune decit de conizează unitatea între socia­ rol de Hecore dotă cînd tre­ (Agerpres)
agenţia Reuter, „numirea a- cane.
nuntatâ luni tine mai mult N. RATEŞ
i
Redacţia şl administrada tSonikii» D ata, tU. Dr. Patra Orara nr. 35. Talefoane : 12317 şl 11588. Tiparul : întreprinderea poligrafica Data,