Page 52 - Drumul_socialismului_1970_12

w V* .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!

■ încheierea lucrărilor

celei de-a 25-a sesiuni a

Adunării Generale

a O.N.U.

o Noi amănunte despre

staţia „Venus-7“ .

H Curier

I

C u v în ta r e a to v a r ă ş u lu i Lucrările sesiunii

NICOLAE CEAUŞESCU

M a rii A dunări N aţionale

în în c h e ie r e a lu c ră rilo r P le n a re i s-o întrunit ieri, 17 decembrie alegerii ca deputat a tovară­ Adunare Naţională o validat
Trecindu-se Io vot,
Moreo
Mareo Adunare
Naţională
şului Miron Constantinescu, în
1970, pentru o dezbate Planul circumscripţia electorală nr. în unanimitate mandatul nou­
de dezvoltare o economiei no- 10 — „Gheorghe Gheorghiu- lui deputat.
Deputatul Maxim Berghianu,
ţionale şi Bugetul de stot pe Dej“ , din judeţul Bacău ; preşedintele Comitetului de
2 . - Proiectul de lege pen­
onul 1971, primul an dintr-un
C .C . a l P .C .R . d in 1 6 d e c e m b rie 1 9 7 0 nou cincinol care deschide tru adoptarea Planului de stat apoi expunerea la Proiectul de
Stat ol Planificării, a prezentat
al economie] naţionale pe anul
României socialiste o cale şî
moi la-gă de progres şi pros­ 1971 ; lege pentru odoptareo Planu­
peritate. 3. - Proiectul de lege pen­ lui de stat ol economiei naţio­
Lucrările primei şedinţe au
Stimaţi tovarăşi, Au vorbit aici atit prim- tractelor s-a adoptat abia in aş dori să menţionez efortul, .problema calităţii produselor, început la oro 1 0. In salo Mo­ tru adoptarea Bugetului de nale pe anul 1971.
In contînuc'ea ordinii de zî,
stat pe anul 1971 ;
După cum s-a văzut, pre­ secretari, cit şi directori de primăvara acestui an. Insă munca pozitivă depuse în a­ sub toate aspectele sale. o rii Adunări Naţionale se aflau, 4. - Proiectul de lege pen­ deputatul Fio rea Dumîtrescu,
vederile planului de stat pe centrale şi întreprinderi, mi­ nimic nu a împiedicat cen­ cest sens de Ministerul In­ problemă principală a între­ alătur; de deputaţi, numeroşi tru prelungirea aplicării Legi! ministrul finanţelor, a prezen­
1971 se înscriu atit în spiri­ niştri, alţi membri ai Comi­ tralele. întreprinderile să în­ dustriei Lemnhlui. care îşi în­ gii noastre activităţi econo­ invitoţi — conducători de insti­ nr. 22 din 1967 privind unele tat expunerea la Proiectul de
tul directivelor Congresului tetului nostru Central Discu­ cheie contractele necesare, deplineşte în condiţiuni bu­ mice. Nu trebuie sâ se mai tuţii centrale şî organizaţii ob­ mâsur] de perfecţionare a lege pentru adoptarea Buge­
ai X-lea al partidului, cit şi ţiile au relevat o deplină u­ mai cu seamă că proiectul de ne. la termen, nu numai pla­ admită, sub nici un motiv, şteşti, activişti de partid şî de conducerii şi planificării eco­ tului de stat pe anul 1971.
in liniile proiectului de plan nanimitate în aprobarea pla­ plan a fost transmis unităţi­ nul de producţie, ci şi cel de scoaterea din întreprinderi a stot, personalităţi ale vieţii e- nomiei naţionale ; La amiază, şedinţa Marii A-
trimis încă din luna iulie tu­ nului şi a bugetului, precum lor încă din luna iulie, iar export, aducînd chiar în plus produselor de calitate proas­ conomîce, ştiinţifice şî'cultura­ dunorî Naţionale a luat sfirşît
turor unităţilor economice. şi a măsurilor adoptate în şe­ modificările aduse ulterior nu cîteva milioane de lei valu­ tă. Este o obligaţie de prim- le, ziarişti. Erou, de asemenea, 5. - Proiectele de legi pen­ pentru a da posibilitatea co­
Precizările şi completările dinţa comună a Comitetului pun în discuţie prevederile tă Există însă şi ministere ordin atit a muncitorilor, teh­ prezenţi şefi ai misîunîlo* di­ tru aprobarea decretelor cu misiilor permanente să-şi con­
care au fost aduse între timp, Executiv şi a Consiliului de de ansamblu, fondul progra­ industriale care nu numai că nicienilor şi specialiştilor, cit plomatice acreditaţi în ţorO putere de lege emise de Con­ tinue lucrările în legătură cu
nu îmbunătăţit o serie de Miniştri privind îmbunătăţi­ mului de dezvoltare. Neinche- nu şi-au realizat planul, dar şi a organelor de control, a noastră, precum şi corespon­ siliul de Stat de la ultima se­ proiectele de legi înscrise pe
prevederi, asigurînd. totodată, rea proiectului de plan pe ierea unor contracte pentru au creat greutăţi. Comitetele conducerilor întreprinderilor denţi oi presei străine. siune a Marii Adunări Naţio­ ordinea de :i a sesiunii.
posibilitatea realizării unui 1971 şi a proiectului de plan producţia internă este cu to­ judeţene de partid şi consi­ şî ministerelor sâ asigure res­ nale ;
*
ritm mai accentuat de dezvol­ cincinal, cît şi perfecţiona­ tul nejustificatâ. Sigur, în ce liile populare trebuiau şi ele pectarea strictă a disciplinei Deputaţii şi invitaţii ou în- 6 . - Modificări în compo­ , In cursul după-omiezii, co­
tare a economiei noastre na­ rea organizării, conducerii şi priveşte contractele în exte­ să acorde mai multă atenţie tehnologice şi a normelor de tîmpinot cu puternice şi înde­ nenţa unor comisii permanen­ misiile economico-ffnanctaro :
ţionale. Caracteristica princi­ planificării agriculturii. S-au rior, trebuie să ţinem seama problemelor comerţului exte­ calitate, sâ facă totul pentru lungi aplauze sosirea în sola te ale Marii Adunări Naţiona­ pentru industrie, construcţii şi
pală a planului pe 1971, ca făcut, totodată, pe drept cu- de faptul că încheierea lor rior, în special sporirii ex­ ridicarea continuă a perfor­ de şedinţe o conducătorilor le. transporturi ; pentru ogrîcultu-
de altfel a întregului cinci­ vînt. unele observaţii şi cri­ depinde nu numai de noi, ci portului. Pentru a putea im­ manţelor calitative ale produ­ partidului şî statului. La primul punct al ordinii de râ şi silvicultură ; pentru sănă­
nal viitor, este însă punerea tici întemeiate la adresa ac­ şi de parteneri, dar şl aici porta şi a aduce la timp uti­ selor româneşti. In loja din dreapta au luat zî, deputatul Tudor Drăganu,
în centrul preocupării orga­ tivităţii unor ministere şi or­ trebuie acţionat mai intens lajele, instalaţiile şi materiile In ansamblu, tovarăşi, a­ loc tovarăşii Nicolae Ceausescu, preşedintele Comisiei de vali­ tate, muncă şî asigurări socia­
nelor de partid şi de stat, a gane centrale, au fost formu­ pentru a contracta din timp prime de care avem nevoie, vem toate premisele pentru Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- dare. a prezentat 'aportul a­ le ; pentru învăţămînt, ştiinţă
tuturor oamenilor muncii, a late o serie de propuneri de o cit mai mare parte a pro­ trebuie să ne creăm resurse­ a realiza in condiţiuni bune Mizil, Gheorghe Pană, Vlrgil ceste! comisii pentru validareo şi cultură ; pent'u consiliile
obiectivului ridicării calitati­ îmbunătăţire a muncii noas­ ducţiei destinate pieţei ex­ le valutare necesare, mijloa­ planul pe 1971 — primul an Trofin, llie Verdeţ, Maxim mandatului deputatului Miron populare şi administraţia de
ve a activităţii economice in tre. în cea mai mare parte terne. cele de plată a acestor pro­ al cincinalului. Pornind, aşa Berghianu, Florian Dănâlache, Constantinescu, membru suple­ stat şî comlsio juridico s-au
toate domeniile Această ca­ juste, şi- de care va trebui să In toate privinţele se im­ duse. De altfel, incepind cu cum au subliniat de altfel Constantin Dragon, Emil Dră- întrunit în şedinţe de lucru.
racteristică generală va tre­ se tină seama. Unele dintre pune o mai mare preocupare anul viitor, se va introduce mai mulţi tovarăşi în plena­ gănescu, Janos Fazekas, Petre ant ol Comitetului Executiv al Lucrările în plen ale octuoleî
bui să fie pe parcurs tot mai ele urmează să fie introduse pentru creşterea rolului cen­ regula ca centralele şi între­ ră. cu o pregătire mai temei­ Lupu, Manea Mânescu, Dumi­ C.C. o) P.C.R., preşedintele A- sesiuni o Morii Adunări Naţio­
mult accentuată. Creşterea e­ în plan. Altele, referitoare la tralelor şi întreprinderilor. prinderile să aibă posibilita­ nică. vom avea fără îndoială tru Popa, Dumitru Popescu, cademiej de Ştiinţe Socîole şi nale vor f; reluate vineri lo
ficientei economice, asigura­ stilul şi metodele de muncă Trebuie arătat că atit proble­ tea să-şi acopere importul şi rezultate superioare. Esen­ Leonte Râutu, Gheorghe Stoi­ Politice, oles în locul devenit ora 9,00.
rea unei calităţi superioare a în economie, la necesitatea mele aprovizionării tehnico- prin export. Numai în cazul ţialul îl constituie însă buna ca, Vasife Vîlcu. vacant. (Agerpres)
produselor, sporirea producti­ îmbunătăţirii aprovizionării materiale. cit şi cele privind unităţilor la care nevoile de organizare a activităţii de In 'loja dîn stingă se aflau
vităţii muncii sint. pînâ la tehnico-materiale, — care nu încheierea contractelor de­ import sint mai mari deoît sus pînă jos, creşterea spiri­ membrii Consiliului de Stot.
urmă. problemele esenţiale se referă la prevederile pla­ pind, pînâ lâ urmă, de mun­ posibilităţile de export, dife­ tului de răspundere şi întă­ Lucrările sesiunii au fost
ale economiei, de buna lor nului propriu-zis — trebuie ca fiecărei organizaţii şi în­ renţa va putea fi acoperită de rirea disciplinei în muncă. In deschise de tovarăşul Ştefan
soluţionare depinzind însăşi să ne stea în atenţie în acti­ treprinderi economice. Fireş­ la buget. Va fi necesar, tot­ ultimă instanţă, tot ceea ce Voitec, preşedintele Morii Adu­
dezvoltarea cu succes a so­ vitatea curentă, practică de te, ministerele au datoria să odată, sâ defalcăm mai bine realizăm depinde de oameni, nări Naţionale. Decorări
cietăţii noastre socialiste în realizare a planului. ajute Şi să sprijine eficient sarcinile de export pe jude­ de felul cum ei organizează
Deputaţii şi invitaţii au păs­
viilor. Cred că putem afirma Este adevărat, tovarăşi, a­ unităţile, să intervină prompt ţe, astfel îneît comiletele ju­ activitatea şi, fiecare la locul trat un moment de reculegere
că realizarea prevederilor ur­ provizionarea tehnieo-mate- unde apar greutăţi, dar cen­ deţene de partid, dispunînd său de muncă, acţionează în memoria deputatului acad. Prin Decret al Consiliului Steaua Republicii Socialiste
mătorului cincinal va permite rialâ este una din problemele tralele şi întreprinderile tre­ de cifrele planului de export pentru a pune în practică prof. Costin Neniţescu, repre­ de Stat, cu prilejul împlini­ România Clasa a IV-a şi
României să treacă realmen­ cele mai importante ale acti­ buie sâ-si exercite într-o mă­ ale tuturor întreprinderilor hotârîrile stabilite, pentru în­ zentant strălucit ol ştiinţei ro­ rii a 80 de ani şi, respectiv, Clasa a V-a, pentru merite
te într-o etapă superioară a vităţii economice. Este nece­ sură mult mai mare compe­ de pe teritoriu, să poată răs­ făptuirea obiectivelor pe care a 75 de ani de la înfiinţarea deosebite în muncă, unui nu­
dezvoltării sale economice. sar să luăm măsuri energice tenţele şi răspunderile lărgite punde direct de realizarea ni le propunem. Or. trebuie mâneşti, exponent de seamă or^iTvaţiilor de stat pentru măr de 62 de lucrători din
De aceea, se impune să luăm pentru ca în cadrul prevede­ ce li s-au atribuit. Aşa cum lor. spus, că sînt încă lipsuri se­ ol ştiinţei Internaţionaile, stins navigaţia fluvială şi mariti­ sectorul navigaţiei civile.
toate măsurile, să depunem rilor de plan, al normelor de am mai spus, de la începutul In această ordine de idei, rioase în ce priveşte spiritul din viaţă în perioodo care s-a mă din ţara noastră, precum Prin acelaşi decret a fost
toate eforturile pentru ca consum stabilite să realizăm anului viitor vor creşte şi doresc sâ reamintesc şi o altă de răspundere, operativitatea scurs de ta ultimo sesiune o şi a 80 de ani de activitate conferită Medalia Muncii
prevederile planului şi îndeo­ o aprovizionare ritmică, în mai mult atribuţiunile cen­ problemă, la care, de aseme­ cu care o serie de tovarăşi, MAN. a actualului port Constanta,
sebi acelea privitoare la in­ condiţiuni corespunzătoare. în tralelor, mai cu seamă în ce nea, m-am referit în şedinţa chiar cu munci de conduce­ Marea Adunare Naţională a unui număr de 273 de lucră­
tensificarea laturii calitative toate ramurile economiei na­ priveşte comerţul exterior. Comitetului Executiv şi a gu­ re superioare, rezolvă proble­ adoptat, în unanimitate, urmă­ au fost decernate Ordinul tori din navigaţia civilă.
a activităţii noastre economi­ ţionale. Deficienţele care s-au Fiecare centrală va răspunde vernului, şi anume necesita­ mele. toarea ordine de zi : Muncii Clasa a Il-a şi Cla­
ce să fie realizate în cele mai manifestat în acest domeniu direct de realizarea exportu­ tea de a acorda mai multă a­ S-a vorbit aici pe drept cu- 1. — Verificarea legalităţii sa a IlI-a, precum şi Ordinul (Agerpres)
bune condiţiuni. nu se datoresc alît lipsurilor lui. Este necesar să se înţe­ tenţie cooperării în producţie vînt de problema întreţinerii
O problemă deosebită, asu­ cantitative de materiale, ci leagă că sarcinile de condu­ cu statele socialiste, precum utilajelor şi instalaţiilor. A­
pra căreia doresc să mă o­ faptului că nu s-a asigurat cere a producţiei încep cu a­ şi cu alte ţâri. S-au realizat ceastă problemă nu poate fî
presc pe scurt, este valorifi­ livrarea la timp a materiilor chiziţionarea materiilor pri­ unele acţiuni, dar se impune soluţionată numai prin asigu­
carea tot mai intensă a re­ prime şi altor produse nece­ me şi utilajelor necesare şi se ca anul 1971 şi cincinalul vii­ rarea unei cantităţi sporite de
surselor interne de materii sare. că cooperarea între în­ termină o dată cu vînzarea tor sâ asigure in acest dome­ piese de schimb De altfel. în Cu planul anual îndeplinit
prime şi materiale. Aceasta treprinderi pentru realizarea in ţară sau în străinătate a niu o îmbunătăţire radicală. scopul asigurării pieselor de
va trebui să constituie, de a­ diferitelor ansamble şi sub- mărfurilor fabricate. Numai In legătură cu problemele schimb necesare s-au luat
semenea, o preocupare cen­ ansamble lasă încă mult de atunci cînd se încasează con­ de comerţ exterior, ^doresc sâ măsurile corespunzătoare.
trală a tuturor organismelor dorit. Aceste neajunsuri pro­ travaloarea produselor — în subliniez încă o dată necesi­ Multe din neajunsurile care întreprinderea de industrie întreprinderea de morărlt
noastre economice de sus pî- voacă serioase greutăţi în des­ lei sau în valută — se în­ tatea stringentă de a reduce se manifestă astăzi sînt de­
nă jos şi de jos pînâ sus. De făşurarea procesului de fabri­ cheie ciclul de producţie şi mai substanţial importurile. terminate de întreţinerea ne­ locală Hunedoara şl panificaţie Petroşani
punerea în valoare a resurse­ caţie, afectează ritmicitatea numai după aceasta se poale Ştiu că multi miniştri şi di­ satisfăcătoare a utilajelor, de
lor interne, chiar a zăcămin­ producţiei. Pentru îmbunătă­ considera că întreprinderea, rectori de centrale consideră lipsa de grijă pentru exploa.- Una din preocupările centrate ale co­ Colectivul de muncă de la întreprinde­
telor cu conţinut mai sărac ţirea situaţiei s-au stabilit o conducerea ei. întregul perso­ că au făcut în această direc­ tarca în condiţiuni raţionale lectivului de muncă de la întreprinderea rea de morărit şi panificaţie din Petro­
de substanţe utile, depinde serie de măsuri, iar altele vor nal şi-au îndeplinit sarcinile ţie eforturi mari. Cred însă a maşinilor. Asemenea feno­ de industrie locală Hunedoara a consti­ şani a obţinut un succes deosebit: plenul
realizarea viitorului cincinal, trebui luate in continuare ; de plan, obligaţiile faţă de că şi fată de prevederile ac­ mene negative întilnim din tuit-o valorificarea deplină a potenţialu­ anual de producţie a fost îndeplinit cu
crearea unei baze solide pen­ se lucrează de altfel şi la o societate tuale sînt posibilităţi impor­ păcate chiar in uzine moder­ lui productiv de care dispune. In acest aproape două săptămîni înainte de ter­
tru activitatea viitoare. A­ lege menită să reglementeze Doresc să subliniez şi cu tante şi trebuie să acţionăm ne. din industria chimică, de sens. s-au întreprins unele măsuri privind men.
vem în ţară zăcăminte încă mai l^îne întregul sistem de acest prilej că asigurarea ex­ în continuare — atit pentru exemplu, ca şi din alte ra­ organizarea raţională a procesului de pro­ In această perioadă au fost livrate con­
insuficient folosite, avem re­ aprovizionare tehnieo-male- porturilor reprezintă o pro­ anul 1971. cît şi pentru anii muri. Există deficiente şi în ducţie, folosirea mai bună a capacităţilor sumatorilor produse de panificaţie. într-o
zerve pentru o serie de do­ rială. Este însă limpede că blemă de primă importanţă următori — pentru reducerea funcţionarea sistemului ener­ de producţie şî a timpului de lucru. îm­ gamă sortimentală largă, în valoare de
menii ale producţiei materia­ orice lege am adopta, ea nu a activităţii noastre economi­ importurilor. Intr-un timp getic. care se răsfrîne asu­ bunătăţirea calităţii produselor şi redu­ pesfe 79 milioane lei.
le care. bine valorificate, pot va putea rezolva de la sine ce. In anul acesta, o serie de scurt trebuie sâ realizăm un pra activităţii multor unităţi cerea cheltuielilor materiale. Eficienţa a­ Este demn de remarcat că aproape în­
să ne creeze disponibilităţi problema, dacă fiecare mi­ ministere, centrale şi judeţe comerţ exterior activ, sâ asi­ Organele de partid şi de stat. cestor măsuri s-a regăsit, la sfirşitul ce­ tregul spor de producţie s-a obţinut pe
însemnate pentru export. Toc­ nister, fiecare centrală şi u­ nu îşi realizează sarcinile de gurăm echilibrarea balanţei conducerile unităţilor econo­ lor 11 luni de activitate, în creşterea pro­
mai de aceea, în prevederile nitate economică nu se va export. Sigur, am avut greu­ noastre de plăţi externe. In mice trebuie sâ acţioneze m ductivităţii muncii fată de plan cu peste seama productivităţii muncii, care a cres­
cut fată de prevederi cu peste 11 000 lei
noului plan s-an accentuat ocupa cu mai multă răspun­ tăţi în agricultură. în indus­ acest scop trebuie sâ valori­ toată fermitatea pentru asi­ 2 700 lei pe salariat şi importante econo­ pe salariat.
cerinţele pentru o mai bună dere de asigurarea aprovizio­ tria alimentară — ramuri la ficăm mai intens resursele gurarea bunei întreţineri şi mii Ia preţul de cost.
valorificare a resurselor in­ nării tehnico-materiale, de care am diminuat prevederi­ interne, sâ reducem importu­ exploatări a instalaţiilor, pen­ Pe baza creşterii productivităţii muncii, Se preconizează ca pînă la sfirşitul a­
terne de materii prime. Chiar respectarea normelor de con­ le iniţiale de export pentru rile si sâ sporim exporturile. tru întărirea disciplinei de muncitorii, tehnicienii, maiştrii şi ingi­ nului să se realizeze suplimentar produse
peste ceea ce este înscris în sum, de buna gospodărire a a putea asigura aproviziona­ producţie şi de muncă în toa­ nerii de la M L. Hunedoara au realizat în valoare de peste 3,2 milioane lei, iar pre­
proiectul prezentat s-au găsit materiilor prime şi materia­ rea populaţiei. încă din luna Atit în scopul dezvoltării te întreprinderile. Fără disci­ un spor de producţie care asigură înde­ vederile noului plan cincinal să aibă con­
posibilităţi noi şi — pînâ la lelor. mai am discutat. însă. să exporturilor, cit şi pentru sa- plină şi ordine riguroasă, to- plinirea planului anual cu 13 zile îna­ diţii superioare de realizare încă din pri­
dezbaterea planului cincinal compensăm cel puţin în par­ tisfacera în mai bune condiţii
în primăvară, în plenara Co­ S-au adus critici în legă­ a nevoilor interne, va trebui inte de termen. mele zile ale anului viitor.
te aceste minusuri prin su­
mitetului Central sau în vară tură cu încheierea şi respec­ plimentarea exportului de să luăm măsuri energice pen­
în Conferinţa Naţională — va tarea contractelor economice, produse industriale. Sînl, în- tru îmbunătăţirea calităţi (Continuora a 2-o|
trebui încă să aducem serioa­ relevindu-se o scrie de ne­ tr-adevâr. ministere care au produselor. Ministerele şi co
se îmbunătăţiri în acest do­ ajunsuri în această privinţă. mitetele judeţene de partid, Durate reduse de execuţie,
meniu, Este adevărat că legea con­ înfăptuit această sarcină — şi centralele trebuie sâ facă din
in pagina a Sll-a

lor probleme care hotărăsc cheltuieli minime in onnstruc-
Organizarea consiliilor in­ şporirea producţiei, dezvolta­
tercooperatiste reprezintă una Bogat program de activitate rea averii obşteşti şi obţine­
din măsurile de mare însem­ rea unei eficiente ridicate. Colocvii
nătate cuprinse in expu­ S-ar putea exemplifica accen­
nerea tovarăşului Nîcolae tuarea profilării pe dezvolta­ ţiile social - culturale
Ceauşescu, cu privire la îm­ rea pomiculturii, a cultivării
bunătăţirea organizării, pla­ cartofilor şi specializarea în
nificării şi conducerii agri­ in faţa consiliilor intercooperatiste sectorul zootehnic în cazul Aidoma tuturor localităţilor tanţa sarcinilor ce le revin,
culturii Pentru a cunoaşte cooperativelor agricole din dîn ţară, oraşele dîn Valea de necesitatea transpunerii în
ce acţiuni se preconizează a raza de activitate a consiliu­ ziaristice Jiului cunosc de la an la an viaţă a indicaţiilor date de
se înfăptui în judeţul nostru lui intercooperatist constituit o dezvoltare dinamică şi în­ conducerea de partid şi de
în legătură cu înfiinţarea a­ la Toteşti De asemenea, în­ floritoare. Numai în acest an stat în domeniul investiţiilor,
cestor noi organisme am so­ ducţiei, asocierea şi coopera­ că toate obiectivele propuse deosebi pentru cooperativele aici au fost planificate să se conducerile grupului şi a şan­
licitat tovarăşului Nicolac zona respectivă şi reprezen­ rea în funcţie de condiţiile se vor materializa punct cu* agricole din zona Devei, se construiască 1 372 de aparta­ tierelor. cadrele de specialişti,
Boldura. vicepreşedinte al tanţi ai consiliilor populare punct. Aceasta presupune ca conturează posibilitatea con­ mente. un liceu cu 16 clase întreg colectivul de muncă
U.J.C A.P. să ne facă unele comunale. specifice fiecărei zone. Con­ fluxu! de idei in ceea ce pri­ centrării eforturilor spre dez­ a Relatări din la Petroşani, un cămin cu 300 s-au mobilizat cu toate forţe­
cluziile desprinse din dezba­
precizări. — Cc probleme stau în fa­ teri se vor include în progra­ veşte întocmirea programelor voltarea asocierii în privinţa dc locuri la Vulcan, trei can­ le de care dispun pentru ac­
— In primul rînd aş face ţa noilor organe ? mele de lucru ale consiliilor, de activitate să pornească de producerii legumelor, iar uni­ tine cu cîte 250 de locuri fie­ celerarea ritmului de execu­
remarca — ne-a relatat inter­ — O serie de obiective au la cooperative, fără a di­ tăţile din zona Bradului au care pentru unităţile miniere, ţie şi ridicarea calităţii lucră­
locutorul nostru — că înce- fost conturate cu prilejul a- care vor fi aprobate de adu­ minua insă rolul gîndirii co­ condiţii sâ valorifice superior, un club-cinematograf la Uri- rilor. După 11 luni de mun­
nările generale ale coopera­
pînd de ieri s-a şi trecut la dunârii activului din agricul­ lective şi al propunerilor fă­ prin dezvoltarea activităţilor prima zi a cani, staţia de filtre şi pompe că intensă, de luptă cu greu­
constituirea primelor consilii tura judeţului, iar altele se tivelor. avînd în vedere sar­ cute de reprezentanţii unită­ anexe, unele materiale loca­ Iscroni, alimentări cu apă. tăţile inerente ale actîvilâţii
intercooperatiste de coopera­ vor concretiza o dată cu con­ cinile economice ce revin u­ ţilor in consiliul intercoope- le. Totodată reţine atenţia că canalizări, amenajări de de şantier, rezultatele sînt
re şi specializare, urinînd ca stituirea noilor organe, toate n i lăţi lor cooperatiste pe anul rnlisl. folosirea raţională a fondului străzi şi multe alte obiective valoroase. Au fost date In
în cursul acestei sâptâmîni activităţile ce voi- fi între­ 1971. Realizarea unui aseme­ — Spre realizarea căror o­ funciar în C.A.P. din zona manifestă­ social-culturale folosinţă 1 342 de apartamen­
nea deziderat cred că este pe
acţiunea sâ fie încheiată In prinse urmînd sâ fie cuprin­ deplin posibilă ţinînd seama biective îşi orientează efortu­ Iliei nu este posibilă fără Sarcina de a înfăptui aces­ te, liceu! de la Petroşani, că-
total, corespunzător modului se în programul de lucru al de propunerile izvorîle din rile consiliile intercooperatis­ executarea în comun a unor te obiective revine construc­
de reorganizare a I.M.A., se fiecărui consiliu. Ca o carac­ cooperative care vizează o te ? lucrări de desecări şi indi- torilor de la Grupul de şan­ A. MOLDOVAN
vor forma 11 consilii din teristică generală se impune mai bună zonare a culturi­ — In funcţie de condiţiile guiri. Finalizarea unor a­ tiere din Petroşani, care de-a
componenta cărora vor face atenţiei faptul că in cadrul lor. corespunzător condiţiilor specifice ale fiecărei coopera­ semenea obiective reprezintă rilor lungul anilor au schimbat din
parte reprezentanţii conduce­ adunărilor de constituire a tive agricole, consiliile inter­ un program amplu de lucru temelii întreaga înfăţişare a o­ (Confinuore in pog. ó 3>o)
rilor cooperativelor, specia­ consiliilor se dezbat propune­ naturale şi economice ale fie­ cooperatiste îşi vor axa pre­ pentru consiliile întercoopera- raşelor minereşti din Valea
cărei cooperative, ceea ce, de
lişti din C.AP., directorul în­ rile privind profilarea, con­ ocupările pe rezolvarea ace- tiste. Jiului. Conştienţi de impor­
treprinderii de mecanizare din centrarea şi specializarea pro­ altfel, constituie şi garanţia