Page 53 - Drumul_socialismului_1970_12

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4960 ® VINERI 18 DECEMBRIE 1970

Toteştiul se înscrie printre
Cuvînlarea tovarăşului comunele care, în viguros ADEZIUNE UNANI­ ganizârli, planificării şl con­
fie
ducerii agriculturii să
ultimii
înfăptuite cu răspundere. La
anî, şi-au afirmat
aceste sarcini majore s-a re­
prezenţa in viaţa economică
ferit. în special, in cuvintu!
şi social-culturală a judeţu­
lui nostru, printre aşezările său tovarăşul Aron Colcer,
rurale ce au făcut paşi în­ MA PENTRU AFIR­ secretar al Comitetului Ju­
deţean de partid.
semnaţi în drumul lor spre
NICOLAE CEAUŞESCU urbanizare. Dorinţa de pro­ ducerea partidului nostru —
Hotârîrile odoptate de con­
gres continuu, de intensifi­
a spus vorbitorul — sînt de
care a muncii pentru dezvol­
tarea agriculturii şi creşte­
tensificarea dezvoltării agri­
rea producţiei în toate sec­ MAREA AŞEZĂRI­ importanţă vitală pentru in­
toarele de activitate, pentru culturii şi creşterea produc­
ridicarea nivelului de trai al ţiei în toate sectoarele de
condiţiilor ca toţi membrii de polietilenă pentru cultu­ ză cu roade satisfăcătoare pen­ locuitorilor, a dominat în­ activitate. La Toteşti sînt
societăţii să se bucure din rile .protejate. tru interesele fiecărei ţâri so­ oameni inimoşi care pot să
(Urmare d in -peg." 1) plin de binefacerile civiliza­ Ne gîndim, tovarăşi, ca în cialiste. pentru cauza generală treaga desfăşurare a lucrări­ facă dovada hărniciei, a dă­
lor conferinţei
organizaţiei
ţiei modeme. Aceasta presu­ cursul anului următor — da­ a socialismului şi păcii. Docu­ de partid ne comună. Dele­ LOR RURALE ruirii în muncă. Aţi dovedi­
pune să acordăm toată grija că rezultatele activităţii noas­ mentele adoptate cu acest pri­ gaţii la conferinţă, repre­ t-o de atîtea ori. Carenţele
varâşi, nu se pot conduce u­ satisfacerii necesităţilor oa­ tre vor fi bune şi sînt convins din acest an nu vă caracteri­
zinele şi Instalaţiile automa­ menilor muncii de la oraşe că vor fi astfel — să luăm lej sînt utile, oferind o bază zentanţii comuniştilor dîn zează. Maturitatea cu care
tizate de care dispunem as­ şî sate — atît celor legate de măsuri pentru sporirea aloca­ corespunzătoare pentru inten­ toate satele aparţinătoare co­ aţi dezbătut problemele aici,
tăzi. La rezolvarea acestei aprovizionarea cu produse a­ sificarea activităţii consacrate munei Toteşti, ca şi darea de privire la îmbunătăţirea or­ prietate personală se rezervă In conferinţă, arată, de fapt.
sarcini trebuie să mobilizăm limentare si Industriale, cît şi ţiei pentru copii. In conformi­ înfăptuirii securităţii europe­ seamă prezentată, au dezbă­ ganizării. planificării şi con­ cele mai bune păşuni, e nor­ şi maturitatea în gîndirea
organizaţiile de partid, sindi­ celor cultural-educative, în tate cu hotârîrile Comitetului ne. In ce ne priveşte, vreau tut deschis, cu responsabili­ ducerii agriculturii, arâtînd mal ca şeptelul cooperativei dumneavoastră şl în preocu­
cale si de tineret, masa lar­ general tuturor problemelor Executiv privind planul cin­ să reafirm hotărirea nestră­ tate matură, problemele mari concret măsurile ce se cer să nu fie hrănit în raport cu pările dumneavoastră. Tre­
gă a oamenilor muncii — de­ care privesc ridicarea nivelu­ cinal, încă de anul viitor va mutată a Partidului Comunist ce frâmintâ comuna, activi­ luate pe linia extinderii coo­ necesităţile de a obţine pro­ buie, deci, să ne mobilizăm
oarece numai astfel vom pu­ lui de viaţă şi cultură al po­ creşte în mod suplimentar Român şi guvernului Republi­ tatea membrilor de partid, perării, îmbunătăţirii activi­ ducţie sporită de lapte. Iar toate forţele pentru ca noile
tea înfăptui în bune condiţii porului nostru. fondul de salarii prin anga­ cii Socialiste România de a desfăşurată pe itinerarul a tăţii mecanizatorilor ca şi a dacă în această direcţie n-am sarcini să constituie pentru
sarcinile mari care stau in Or. trebuie să spun că pe jarea unui număr sporit de milita neobosit în continuare doi ani. cointeresării materiale a găsit înţelegere nici la unii fiecare imbold în muncă.
faţa economiei. salariaţi. In centrul dezbaterilor au cooperatorilor. comunişti din cadrul comite­
lîngâ greutăţile mari cauzate pentru Întărirea unităţii ţâ­ tului executiv al consiliului Prin concretizarea obiective­
O altă preocupare princi­ de calamităţile dîn primăva­ Toate aceste măsuri vor ri­ stat, cum era firesc, pro­ — Practica de a realiza în lor stabilite de conducerea
pală a noastră trebuie să fie ră. de condiţiile nefavorabile dica nivelul de trai al popu­ rilor socialiste, pentru reali­ blemele agriculturii, în a că­ aceeaşi cooperativă mai mul­ popular comunal, e normal partidului, se vor obţine re­
realizarea în practică a hotâ- care au afectat în mod foar­ laţiei, vor aduce un plus de zarea securităţii pc continen­ rei arie e cuprinsă activita­ te culturi, cu rezultate ce nu să ne prezentăm cu producţii zultate superioare. Conform
rîrilor pe care le-am luat in te serios agricultura, o serie venituri băneşti pe piaţă A- tul nostru, pentru destindere tea majorităţii membrilor de ne pot mulţumi, nu e bună slabe. acestor obiective, Toteştiul
vederea pregătirii cadrelor. de lipsuri ce s-au resimţit în ceastâ situaţie impune măsuri şi colaborare internaţională, partid. Ei au raportat confe­ — spunea în cuvîntul său Dezbaterea deschisă, sin­ se va număra, încă din a-
Atit din experienţa noastră, aprovizionarea pieţei s-au da­ corespunzătoare pentru spori­ pentru salvgardarea păcii in rinţei cA -arcinlle de plan, la inginerul Visarion Cvaşa. ceră a problemelor economi­
cit si din experienţa altor torat defecţiunilor din activi­ lume. însâmînţări, pe 1970, au fost Aşa cum arăta tovarăşul ce, edilitar-gospodâreşti, ce­ ceastâ lună. printre cele 11
ţâri. reiese cu claritate nece­ tatea organelor de comerţ in­ rea fondului de mărfuri, pen­ încheind lucrările actualei realizate (la grîu, secară, Nicolae Ceauşescu în expu­ le din domeniul sănătăţii, ale aşezări rurale din Judeţ ca­
sitatea ca tot! salariaţii să fie terior, a consiliilor populare. tru buna aprovizionare în toa­ plenare a Comitetului nostru orz, cartofi) cît şi în secto­ nerea din 23 noiembrie, tre­ culturii şi educaţiei — relie­ re vor beneficia de între­
obligaţi să urmeze periodic O cauză a acestei situaţii re­ te sectoarele Ministerele, co­ Central, doresc să subliniez rul zootehnic (la bovine, pro­ buie să ne profilăm munca fate maî ales în cuvîntul co­ prinderi de mecanizare a a-
cursuri de perfecţionare, du­ zidă şi în insuficienta acti­ mitetele judeţene de partid, încă o dată că dispunem de ducţia de carne, lînâ etc.). pe cîteva culturi, pentru ca­ muniştilor Aron Cioanâ, Vlr- griculturh', ceea ce va duce
pă programul de lucru. Se vitate de control si îndruma­ consiliile populare trebuie să tot ec este necesar pentru în­ Dar dacă rezultatele au fost re avem condiţii prielnice gil Cîmpeanu, Petru Marilâ, la o folosire judicioasă a
impune o preocupare deose­ re din partea comitetelor ju­ aibă în vedere aceste proble­ deplinirea cu succes a sarci­ mulţumitoare la însâmînţări, de dezvoltare din toate punc­ Iosif Besermeni, Ioan Ser- mijloacelor mecanice şi a
bită pentru reciclarea cadre­ dezbaterile au .reliefat că la tele de vedere şi care vor denciuc, Rozlca Turcu, Lâs- specialiştilor. Pentru extin­
deţene de partid asupra or­ me. să ia toate măsurile pen­ nilor pe anul 1971. pentru derea cooperării, tot aici se
lor, asigurîndu-se. inclusiv, ganelor de comerţ şi aprovi­ tru soluţionarea la timp a ce­ producţia realizată ele nu putea să ne ofere roade bo­ cuţ Zgîrcea, Marla Malines-
participarea activului nostru zionare. rinţelor pieţei. Ele trebuie să crearea premiselor in vederea pot satisface nici pe depar­ gate. Să nu mai fârîmiţâm cu, Comei Niţu, Frederich va organiza o asociaţie şi o
de pai-tid la cursurile de pre­ Doresc să informez plena­ facă din problema bunei de­ realizării integrale a preve­ te. Şi aceasta, pentru că la producţia în fel de fel de cul­ Klein — au subliniat nu nu­ unitate economică intercoo-
gătire sl perfecţionare. Astăzi ra că noi dispunem de rezer­ serviri a populaţiei o proble­ derilor viitorului cincinal. Nu cultura griului nu s-au res­ turi şi apoi să nu le mai pu­ mai neajunsurile, ci şi mă­ peratîstâ pentru înfiinţarea
sarcinile economice şi sociale ve si cantităţi mai mari decît mă permanentă, primordială pot să termin înainte de a re­ pectat lucrările de întreţine­ tem face faţă. Noi vom re­ surile ce se cer a fi luate şi exploatarea plantaţiilor
sînt de o asemenea comple­ anul trecut la carne, peşte, a activităţii lor. leva faptul că realizările re­ re, nu s-au săpat şanţuri pen­ nunţa, de exemplu, la legu­ pentru îmbunătăţirea între­ pomicole, la care să adere
xitate, îneît oricare activist grăsimi, cartofi, orez, la alte marcabile obţinute în cursul tru scurgerea apelor — atît micultura şl vom merge pe o gii activităţi Proiectul de C A P Toteşti, Clopotiva, Os­
de partid si de stat trebuie produse alimentare principa­ In legătură cu planul şi bu­ acestui an. ca şi al întregului de abundente în acest an —, cultură mai sigură — carto­ hotârîre, aprobat în confe­ trov. Peşteana, Sarmizegetu-
să aibă cunoştinţe temeinice le. precum si la mărfurile in­ getul de stat, aş dori să men­ cincinal pe care îl încheiem n-au fost strînşi bolovanii ful — unde avem posibilităţi rinţă, are sarcini concrete, sa, Densuş, Ciula Mare. Noi­
în domeniul conducerii şi or­ dustriale. La unele produse ţionez. în încheiere. că nu acum. asigurarea condiţiilor pentru ca recoltatul mecani­ multiple de dezvoltare. Dar cu responsabilităţi precise, le măsuri sînt bine chibzui­
te şi ele trebuie să fie pen­
ganizării. capacitatea de a re­ alimentare em reuşit să asi­ mi-am propus să mă opresc care ne permit să păşim îna­ zat să se efectueze în bune la înfăptuirea unor măsuri la a cărui înfăptuire au fost tru fiecare comunist, pentru
zolva operativ si eficient mul­ gurăm. recurgind si la im­ asupra problemelor de fond inte sînt rodul eforturilor neo­ condiţiuni, carenţe care au pe care le preconizăm şi le chemaţi — şi trebuie să se fiecare cooperator, imbold
tiplele probleme noi ce se port. cantităţi aproape duble la care m-am referit' pe larg bosite, al activităţii pline de dus la diminuarea producţi­ dezbatem in această confe­ simtă în permanenţă che­ spre o muncă plină de dă­
pun în diferite sectoare de faţă de cele pe care le-am în şedinţa Comitetului Exe­ ei la hectar In cuvîntuj lor. rinţă. comuniştii trebuie să maţi — toţi comuniştii. Spo­ ruire, de abnegaţie. Să pu­
activitate. cutiv şi a guvernului. Am vrut abnegaţie desfăşurate de clasa comuniştii Pevel Turcu, Vi­ fie aceia care să se situeze rirea producţiei agricole,
avut cu un an în urmă. Am nem dragoste în munca pen­
' In general este necesar să creat astfel condiţii pentru o numai să subliniez citeva la­ muncitoare, ţărănime şî inte­ sación Cvaşa, Oliviu Ilea au in fruntea acţiunii de tra­ dezvoltarea sectorului zoo­ tru rodirea acestui pâmînt
acordăm mai multă atenţie bună aprovizionare a popu­ turi ale muncii noastre orga­ lectualitate, de toţi oamenii subliniat lipsa de răspundere ducere în fapt a hotâririlor tehnic, extinderea plantaţii­ bun şi vom avea rezultate
îmbunătăţirii stilului sî meto­ laţiei Principalul este acum nizatorice, cerinţa ridicării ca­ muncii, fără deosebire de na­ a unor membri de partid din luate aici. lor în pomicultură, precum care să ne umple Inimile de
delor noastre de muncă, să să ne preocupăm de îmbu­ lităţii şî eficienţei întregii ţionalitate. care urmează cu brigăzile a Il-a Pâclişa, a — Cînd vorbim despre şi îmbunătăţirea activităţii mtndrie şi să ne facă casa
lichidăm cu mai multă ho­ nătăţirea activităţii de desfa­ noastre activităţi economice. încredere politica Partidului IV-a şi a V-a Cîrneşti. I producţia de lapte realizată în domeniu) soeîal-cultural îndestulată.
tărâre fenomenele de birocra­ Consider că dispunem de toa­ Comunist Român. O contribu­ Toteşti, a IlI-a Reia, din con­ în cooperativa noastră ne es­ sînt probleme cuprinse în Adeziunea manifestată în
tism care se manifestă în ac­ cere. de buna gospodărire a te posibilităţile pentru a rea­ ţie de mare preţ la dezvolta­ siliul cooperativei agricole te greu să ridicăm privirea. proiectul de hotârîre ca te­
tivitatea unor cadre din apa­ fondului de marfă disponibil. liza în fondiţiuni bune planul rea cu succes a economiei na­ de pt-odueţie, manifestată în Nu avem curajul s-o facem me majore la a căror rea­ conferinţa organizaţiei de
Toteşti
partid a
comunei
ratul de partid şi de stat. Ministerul Comerţului Inte­ pe 1971, creind astfel o bază ţionale, la progresul general campaniile din vară, toamnă pentri> că realizările nu ne lizare, comuniştii trebuie să pentru sporirea producţiei
Am mal discutat această pro­ rior sî toate celelalte organis­ şi la ferma zootehnică — ne­ îngăduie. Dar ne-am între­ fie exemplu. In faţa fiecă­
me care se ocuraâ de proble­ trainică pentru viitorul cinci­ al societăţii socialiste au adus bat ce a dus la aceste rezul­ agricole, pentru ridicarea
blemă — si doresc şî cu a­ nal, pentru îndeplinirea cu şi aduc organele şi organiza­ glijenţă reflectată în pro­ rui membru de partid stau continuă a acestei aşezări pe
cest prilej să subliniez nece­ mele aprovizionării trebuie să succes a obiectivelor trasate ducţiile mici la porumb, car. tate care nu se pot numi re­ sarcini multiple. Celor ce noi trepte ale dezvoltării, a
sitatea de a conduce nu din acorde cea mai mare atenţie ţiile de partid, cei peste două tofi, la lapte de vacă — şi zultate 7 — spunea medicul muncesc direct tn agricultu-. fost exprimată şi într-o te­
birou, nu prin intermediul deservirii corespunzătoare a de Congresul al X-lea, pen­ milioane de comunişti din pa­ veterinar Oliviu Ilea, şeful râ, conferinţa li s-a adresat legramă pe care comuniştii
populaţiei, satisfacerii la ni­ tru progresul neîntrerupt al tria noastră, sindicatele, orga­ au venit cu propuneri con­
hîrtîilor. cl prin contactul economiei naţionale, dezvolta­ crete de îmbunătăţire a ac­ fermei. Ne-am îngrijit oare în mod deosebit spre a-1 mo­ au adresat-o Comitetului
nemijlocit, viu, cu oamenii, vel corespunzător a nevoilor nizaţiile Uniunii Tineretului tivităţii. In dezbaterile lor, de asigurarea unor condiţii biliza la o activitate susţinu­ Central al Partidului Comu­
rezolvînd în mod operativ şl oamenilor muncii. rea multilaterală a societăţii Comunist, celelalte organizaţii vorbitorii au făcut referiri corespunzătoare de furaje, tă, pentru ca sarcinile reie­ nist Român, personal tova­
direct problemele ce se ridică Nu vreau să mă mai opresc noastre şi sporirea bunăstării de masă şi obşteşti. îmi ex­ de hrânirea raţională a ani­ şite din expunerea tovarăşu­ răşului Nicolae Ceauşescu.
în munca unităţilor economi­ la problemele perfecţionării maselor largi populare. prim convingerea deplină că la recenta expunere a tova­ malelor pe timpul verii ? lui Nicolae Ceauşescu cu
ce şi social-oulturale. Din pă­ organizării, conducerii şi pla­ Aţi fost informaţi, tovarăşi. organele de partid şi de stat, răşului Nicolae Ceauşescu cu Cînd pentru animalele pro- privire la îmbunătăţirea or­ LUCIA LICIU
cate, mulţi din tovarăşii noş­ nificării agriculturii. Măsuri­ In decursul plenarei, despre întregul nostru popor îşi vor
tri pregetă să facă acest lu­ le stabilite au fost publicate, lucrările Comitetului Politic consacra şi în viitor energia
cru. consideră în mod greşit s-au dezbătut larg în rîndul Consultativ al statelor partici­ şi capacitatea creatoare înfăp­
că şî-an făcut datoria dacă ţărănimii cooperatiste, iar în pante la Tratatul de la Varşo­ tuirii programului partidului,
dau o dispoziţie scrisă sau prezent se desfăşoară munca via care au avut loc recent 1460 de tineri - fete şi băieţi-răspund printr-un „DA“ hotărlt
pun o rezoluţie pc un referat. pentru aplicarea lor în viaţă. îşi vor uni forţele pentru ri­
Nu de hîrtii este nevoie, cî de Este necesar să acţionăm cu la Berlin Doresc să subli­ dicarea la un nivel calitativ
o activitate concretă pen­ toată perseverenta în vederea niez numai eâ aceste lucrări superior a întregii activităţi,
tru soluţionarea problemelor traducerii lor Integrale în s-au desfăşurat in condiţii bu­ economice şi sociale — baza
practice In prezent, munca fapt. deoarece numai astfel ne, s-au încheiat cu rezultate
sigură a creşterii avuţiei na­
este de aşa natură Sncît dacă vom putea asigura o dezvol­ ţionale, a sporirii nivelului de „Vrei să ne întîlnim sTmbătă seara ?“
nu vom înţelege să renunţăm tare susţinută, a agriculturii pozitive, demonstrînd că dis­
cu desâvîrsire la vechile me­ noastre socialiste. creşterea cuţiile tovărăşeşti, principiale, bunăstare materială şi spiri­
tode şi procedee şi nu vom contribuţiei sale la progresul duse în spirit de receptivitate tuală a poporului, a înfloririi
introduce un stil nou, o prac­ economiei naţionale, sporirea şi respect reciproc se soldea­ Recent, la conferinţa orga­ Normal, problemele pro­ ia întîlnirea de la fabrica de şi alţii poposeaua la garde­
tică nouă de conducere, un nivelului de trai al ţărănimii şi prosperităţii patriei. nizaţiei orăşeneşti U.T.C. din ducţiei şi ale muncii trebuie conserve : roba unde-şi îmbrâcau sau
şi întregului nostru popor Haţeg, elţiva dintre delegaţii sâ-i preocupe la cele mai VALERICA AVRAM - se­ scoteau hainele de sărbătoa­
contact strîns, eficient cu care au luat cuvînlul — Au­ înalte cote pe toţi muncitorii. cretara organizaţiei U.T.C. la re. CU de mult spun aceste
viaţa, eu producţia, cu uni­ Introducerea venitului lu­ relia Cismaş, Cornel Dieonl, Dar, dincolo de răspunderea tehnico - administrativ Fac
nar minim garantat va duce scurte itinerare: sala clubu­
tăţile de jos, nu vom reuşi la creşterea veniturilor ţără­ Petru Ilioni. ing. Gh. Mihal- aceasta, virstei trebuie să î se parte din rîndul organizato­ lui — locul de muncă şi in­
să înfăptuim uriaşul program nimii, a puterii sale de cum­ cea, prof. Ion Stanciu ete. — acorde şi creditul datorat ti­ rilor şi am trăit şi eu fireas­ vers.
ce ne stă în fată. Ceea ce se părare Totodată, am hotârît au subliniat că pentru timpul nereţii : distracţia. ca emoţie a întrebării „Oare Fraţii Mihalcea (ing Gheor-
impune acum în activitatea liber al tinerilor se organi­ va reuşi ?". Acum sînt mul­ ghe, Teodor şl Maricica), so­
la şedinţa de ieri a Comite­ îndemnaţi de o pură cu­
noastră este tocmai schimba­ tului Executiv unificarea pre­ zează prea puţine activităţi riozitate, am numărat la un ţumită. Personal am simţit ţii Vasile şi Ana Moldovan
rea radicală a stilului şi me­ turilor la produsele industria­ distractiv-educative. moment dat cele 42 de pe­ nevoia destinderii ; sînt elevă ori Pantelimon şi Anişoara
todelor de muncă, în pas cu le ce se vînd cooperativelor Reacţia ? începutul — pe rechi prinse în dans Aici, la la Liceul seral din Câlan şi Sasu, Eugen Işfânescu — şe­
noile exigenţe ale economici, Sî unităţilor de stat. Se vor care l-am dori de bun au­ clubul lor, tinerii se simţeau naveta, ca şi învâţâmîntul. ful serviciului transporturi
ale societăţii socialiste în pli­ reduce preturile cu care ţă­ gur — l-a făcut ing. Gheor- ,,acasă“. Şi cînd scriem ter­ îmi răpesc aproape tot tim­ (şi-n seara reuniunii „respon­
nă dezvoltare. rănimea cumpără maşini şi ghe Popa, directorul fabricii menul în ghilimele, ne gîn­ pul liber. Vom mai organiza sabilul“ .tombolei) — iată ciţi-
Am vorbit despre activita­ utilaje agricole, piese de de conserve, unitate în care dim la manifestări sinonime asemenea întîlnirl ! v-a din cei care au animat,
tea si sarcinile actuale ale or­ schimb, produse petrolifere, muncesc sute de tineri. Pre­ organizate pe scară mai largă ION NEICONI — electro- prin contribuţia personală, ac­
ganelor judeţene de partid şi electrotehnice, ciment, produ­ zent la lucrările conferinţei (de multe ori cu concursuri carist : E o seară splendidă ! ţiunile acelei seri de dans.
U.T.C.. directorul
fabricii a
Lucrez la fabrică de peste
L-am zărit acolo şi pe se­
ale consiliilor populare. Aş se chimice şi altele ; prin a­ fost printre cei dintîi con­ şi premii) de către casa de doi ani,» dar pînâ astăzi la cretarul organizaţiei de tine­
ceste reduceri, cooperativele cultură, dar care — de neîn­
dori numai să menţionez că. ducători de unităţi care. pe ţeles şi totuşi real — râmi- distracţia noastră nu s-a gin- ret de la cooperativa meşte­
ocupîndu-se de problemele vor obţine în 1971 o economie marginea celor spuse. con­ neau fără amatori dit nimeni La orele 22 intru şugărească, Petru Ilioni, cu
producţiei, de celelalte sar­ de 540 milioane lei, iar gos­ chidea : ,,au dreptate tine­ în schimb. Pînâ atunci îmi soţia. Prezenţa ni s-a părut
podăriile ţărăneşti individua­ rii !". Aprecierea acordată de petrec în mijlocul colegilor,
cini pe care le avem de re­ le de circa 18 milioane lei. participanţi am înţeles-o şi în puţin »curioasă, dar pînâ la
zolvat. să nu uite nici un O sâptâmînâ mai tîrziu. în atenţia cu care, în prima prietenilor şi cunoscuţilor urmă Cornel. Diconi. secreta­
De asemenea, s-au micşorat sala clubului fabricii de con­ Măcar o dată pe lună de
moment îndatorirea de a asi­ preturile la unele maşini, uti­ serve, zeci de tineri partici­ parte a întîlnirii, au urmărit s-ar organiza seri de dans... rul comitetului orăşenesc
gura aprovizionarea în bune laje şi materiale necesare în­ pau la o ,.reuniune a tine­ 'recitalul de poezii închinate MARIANA CAZACU — în­ U.T.C., ne-a şoptit că a ve­
condiţiuni a populaţiei. Pinâ făptuirii programelor naţio­ retului". Prezenta directoru­ patriei şi partidului. Ecateri- chizătoare la borcane şi cu­ nit cu un scop anume ..
la urmă. tovarăşi, întreaga nale de irigaţii şi îmbunătă­ lui fabricii, a tehnicienei Lu­ na Andruş, Pantelimon Sasu tii : II felicit pe organizatori Frumoasă, educativă, atră­
cia Popa — locţiitoarea se­ şi Alexandru Chiriţâ — care şi le mulţumesc ! In şase ani gătoare şi mai ales utilă —
activitate de construcţie so­ ţiri funciare, ceea ce va asi­ au citit din versurile poeţi­
cretarului organizaţiei de de cînd lucrez aici e abia a iată cum poale fi caracteri­
cialistă, tot ceea ce făurim gura cooperativelor agricole partid, împreună cu familiile, lor George Lesnea, Eugen doua oară că văd aşa ceva. zată acţiunea de la fabrica
noi este destinat satisfacerii economii de încă 315 milioa­ Ia această Intilnire tinerească Frunză, Nicolae Tâutu etc., Ce seară minunată ! de conserve, pe care (împreu­
Diversificarea şi modernizarea structurii sortimentale o piese­ au fost răsplătiţi printr-un
nevoilor materiale şî spiritua­ ne lei în perioada 1971—1975. lor de schimb constituie una din preocupările de seama ale a Imprimat 'greutate mani­ ropot de aplauze. ...Ion Neiconl şî alţii in­ nă cu ceî 1 460 de tineri ni
le ale omului, ridicării dîn Avantaje importante rezultă strungarului Gh^;ghe Sicre, de la atelierul mecanic al I.I.L. festării. Ţinuta tinerilor a Am ascultat părerea pri­ trau la ora 22 în schimbul oraşului) am dori-o extinsă
fost un indiciu că ei înşişi
de noapte Voichita Cocioabă
şi permanentizată.
toate punctele de vedere a şi din reducerea cu peste 31 Deva, . Foto : N. GHENA au acordat evenimentului a- vind organizarea timpului li­ şi colegele sale ieşeau din
bunăstării sale, asigurării la sută a preţurilor la foliile precîerea cuvenită. ber, a cîtorva tineri, prezenţi schimb la aceeaşi oră. Şi unii PETRE FARCAŞIU
A
In viata spirituală a ţârii neputînd să-şi ducă pînâ la
noastre, din ultimele decenii sfîrşit planurile sale. Aşa cum
ale secolului al XlX-lea, la VASIIE COÛTA IN Ê0I0TA (II020TICÀ arată D. Guşti, „printr-o
un loc de frunte se înscrie moarte atît de timpurie Conta
prezenţa lui Vasile Conta, cel n-a putut dezvolta lucrările
dinţii creator al unul sistem pe care le plănuise în ultimii
filozofic din ţara noastră, care ani ai vieţii sale. El avea in­
a ridicat pe o treaptă nouă unde se apucă serios de stu­ filozofice le continuă şî la rior organizate, o funcţie a rmînd un drum ce seamănă discursuri In care se face ex­ Atlas ţinea pămlntul". tenţia să scrie un tratat de
gîndirea materialistă şi ateis­ diu. Iaşi unde are un climat fa­ creierului. „In starea actuală u o undă, din care la rîndul ponentul burgheziei româ­ Tot în acest proiect se punea sociologic, precum şi cel
tă din această perioadă Co- ^ După doi ani, în 1871, reu­ vorabil de discuţii şi dezba­ a ştiinţelor pozitive — arată \u se desprind alte unde. A- neşti. care nu dorea concu­ un accent deosebit pe înfiin­ puţin o lucrare de sociologie
memorîrid J25 de ani de la şeşte să ia diploma de absol­ teri. Participă la şedinţele şi V. Conta în „Teoria fatalis­ ?astâ schemă a evoluţiei are renţi de altă naţionalitate pe ţarea unor şcoli profesionale, juridică şi morală".
naşterea lui Vasile Conta, so­ vire a cursurilor comerciale. discuţiile din cadrul societăţii mului" — se dovedeşte, pînâ o serie de limite, dar ea ne piaţa internă, lucru ce se face comerciale şi industriale me­ Viaţa şi întreaga sa operă
cietatea noastră socialistă Intre timp, în anul 1870, ia literare „Junimea", citeşte o la evidenţă, că nu există în arată preocuparea autorului simţit în conţinutul unor cu- nite să formeze cadrele nece­ reprezintă un exemplu de dă­
de a
arată preţuirea sa faţă de examenul de candidat in parte din lucrările sale filozo­ univers altă substanţă decît « găsi o lege generală, a vîntâri de nuanţă naţionalist- sare economiei naţionale. ruire pentru cunoaşterea cît
gînditorii înaintaşi care au drept la Universitatea din fice şi, în acelaşi timp, le pu­ materia". Iar mai departe mişcării din natură şi din so­ burghezâ. In 1880 devine mi­ Prin aceste măsuri, V. mai profundă a realităţii şî.
contribuit la dezvoltarea vieţii Bruxelles, iar în 1872 îşi ia şi blică in coloanele revistei a­ spune că „sufletul deci nu e cietate. El argumentează de­ nistru al instrucţiunii publice Conta urmărea să dea învâţâ- totodată, preocuparea de re­
spirituale a poporului de-a doctoratul în drept. Viaţa du­ cestei societăţi. „Convorbiri altceva decît proprietatea cre­ terminismul social cu o serie şi al cultelor. Ca ministru mîntului o orientare realistă flecţie filozofică, de perfec­
lungul veacurilor. să în anii de liceu cît şi lip­ literare". Aceste condiţii erau ierilor, cu alte cuvinte nu e de date din economie şi sta­ s-a străduit să facă o reformă şi practică, conformă cu ce­ ţionare şi autodepâşirc. După
Vasile Conta s-a născut Io surile pe care le-a suferit în în parte stimulatorii pentru decît o nouă formă a forţei, tistică. Cu toate acestea, V. radicală a învâţâmîntului în rinţele etapei în care a trăit. cum afirma însuşi Vasile
15 noiembrie 1845 în satul ultimii ani în Belgia i-ou şu­ împlinirea planurilor sale dar corespunzînd la o nouă formă Conta râmîne tributar teoriei ţară. Proiectul de lege care El cerea ca statul „să trezeas­ Conta „niciodată nu mi-a
Ghindâoani, judeţul Neamţ, brezit sănătatea şi se îmbol­ nu şi suficiente, societatea era a materiei.. Aşadar, scaunul organiciste, care extinde legi­ îşi propunea să pună pe baze că energia naţională unde este plăcut să primesc lucrurile
şcoala o face la Tg. Neamţ, năveşte de plâmîni Urmea­ literară şi nu filozofică, fapt tuturor facultăţilor senzitive, le din natură la explicarea fe­ noi procesul de Instrucţie şi adormită, să o întărească un­ de-a gata ; ci, totdeauna,
iar apoi obţine o bursă la ză un tratament în Italia, îşi la care se adaugă şi atitudi­ intelectuale şi volitive este în nomenelor sociale, adică o educaţie conţinea o serie de de este slăbită" şi să o creeze ce-am citit, tot ce-am a­
Academia Mihâileanâ. Aici, la reface sănătatea, dar boala va nea conducătorului ei, Titu creier şi în dependinţile sale". concepţie biologizantâ în ana­ elemente înaintate pentru acea acolo unde nu este completă, flat am trecut prin pris­
început, lucrurile nu merg aşa lăsa urme. Maiorescu, de neîncredere în Concepţia materialistă a lui liza acestor procese complexe vreme. Se propunea scoaterea cu observaţia că „o ţară tre­ ma cugetării mele. Pentru
de bine, ceea ce duce la pier­ întors in ţară se prezintă capacitatea speculativă a gîn- V. Conta marchează maturi­ care sînt în societate. religiei din liceele de băieţi, buie să întocmească organiza­ că numai atunci putem să ne
derea bursei şî la repetarea la concurs pentru catedra de dirii româneşti in domeniul zarea gîndirii materialiste pre­ Modul în care cunoaştem înfiinţarea de licee pentru ţia sa şcolară potrivit cu dăm seama de valoarea unei
anului. Nu se întoarce acasă drept civil din Iaşi, unde în filozofiei. Aşa se explică şi marxiste din ţara “noastră din lumea V. Conta îl explică în fete, dreptul fetelor de a urma treapta culturală a momentu­ lucrări, unei acţiuni, cînd vom
deoarece se temea de severi­ februarie 1873 îşi începe viaţa retrasă a lui Conta, do- ultima perioadă a secolului al „Teoria fatalismului" (1875— cursurile universitare etc. O lui şi cu ţelurile specifice ale privi obiectiv în reflexul gîn­
tatea tatălui său. El se anga­ cursurile. Avansarea îl ne­ minind preocupările sale de XlX-lea şi constituirea ei 1876 şi 1877 în ediţia franceză) parte importantă era consacra­ unui popor". Ca urmare a o- dirii altora, cumpănind pe a
jează la o trupă de teatru şl mulţumeşte în parte pe V. a elabora un sistem filozofic intr-un sistem original. Atît unde face apel la teoria re­ tă pregătirii cadrelor didacti­ poziţici faţă de o serie de noastră".
devine actor. In acest timp Conta, deoarece el era atras închegat. lucru pe care în în lucrările terminate şi pu­ flexelor, a localizării funcţii­ ce pentru a putea să facă e­ principii radicale propuse de Ideile sale filozofice şi a­
umblă prin ţară şi citeşte pie­ foarte mult de filozofie. încă parte l-a şi realizat. blicate în timpul vieţii sale lor cerebrale. Explicaţia dală ducaţie tineretului cît şi in­ el, proiectul de lege nu a fost teiste au avut un puternic
aprobat, iar la 10 aprilie 1881
se de teatru în limba france­ din anii de liceu avea preo­ Lucrările sale filozofice ne cît şi în cele neterminate, care de V. Conta este materialistă strucţia lor. V. Conta privea se retrage din minister. ecou în ţară şi în străinătate,
procesul instructiv-educativ cu
ză Din această experienţă se cupări de filozofie iar în stră­ arată că el a îmbrăţişat mate­ au fost publicate postum, se şi originală, dar ea cuprinde în rîndurile tinerilor şi al unor
trezeşte eu un dor puternic inătate s-a străduit ca, pe rialismul şi că s-a străduit să vede preocuparea de a expu­ în sine o serie de simplifi­ largi implicaţii în viitorul După ce a părăsit ministe­ oameni de ştiinţă. Moartea
de a-şi termina cursurile, lu­ lingă celelalte studii, să cu­ generalizeze cuceririle ştiinţi­ ne in mod sistematic proble­ cări mecaniciste în ceea ce tării. Tocmai de aceea el ară­ rul, V. Conta a fost numit prematură a răpit filozofiei şi
cru cc îl realizează în noască operele unor gînditori fice de pe vremea sa. Concep­ mele de bază ale filozofiei sa­ priveşte producerea procese­ ta necesitatea ca la profesori membru la Curtea de Casaţie, culturii româneşti o persona­
1868. cînd îşi dă bacalaurea­ ca : Darwin, Spencer. Buckle ţiile sale filozofice le-a folosit le cu privire la materie, miş­ lor complexe ce au loc în ac­ să se îmbine erudiţia cu mă­ unde însă nu poate să depună litate în plină efervescenţă
tul. etc, ceea ce i-a întărit cortvin- împotriva concepţiilor idealis­ care, spaţiu, timp, cunoaştere tul cunoaşterii. iestria pedagogică. „A educa o activitate intensă din cauza creatoare, care ar fi putut să
Obţine o bursă de la „Sorie- gerile evoluţioniste. Se infor­ te, religioase şi mistice. In şt adevăr. In lucrarea „Teoria V. Conta a participat la o — arăta V. Conta — este mai sănătăţii. Pleacă din nou în mărească şi mai mult tezau­
tatea pentru trimiterea junilor mează şi de filozofia pozitivis­ aceste lucrări el susţine cu ondulaţiei universale" (1876— intensă viaţă social-politicâ. greu decît a studia ; de aceea Italia să-şi refacă sănătatea, rul cultural al poporului nos­
României la învăţătură" pen­ tă a lui A. Comte. O puter­ argumente ştiinţifice eâ lu­ 1877 şi 1895 în ediţia france­ Cu toate că în timpul studiilor sînt puţini educatori în mul­ dar boala era prea înaintată. tru cu încă multe /opere va­
tru studii în străinătate. Bur­ nică influentă în formarea sa mea este materială, că ea se ză) V. Conta elaborează o te­ din Belgia aderase la Interna­ ţimea de învăţaţi. Dacă un O singură dorinţă mai avea loroase.
sa avea însă o destinaţie pre­ ca materialist au avut-o lu­ mişcă şi sc dezvoltă pc baza orie generală a evoluţiei. Me­ ţionala I, întors în ţară el se popor n-are o tinerime en­ — să termine lucrarea „Bazele
cisă : studii comerciale. Deşi crările materialiştilor vulgari. anumitor legi, că este într-o ritul acestei lucrări constă în încadrează în „fracţiunea li­ tuziastă. cultă, cu dor de ţară, matafizicei" pe care o începu­ Lector universitor
nu era atras de o asemenea Büchner, Vogt, Moleschott, continuă schimbare şi meta­ accca că a depăşit concepţiile beră şi independentă" de ori­ este pierdut pentru totdeauna se. Boala însă s-a agravat, se Dr PETRE MIHAIACHE
profesie, lotuşi o primeşte şi. care erau la modă atunci. morfozare. însuşi psihicul este materialiste premnrxiste, arâ- entare liberală. Aceste vlăstare în tinereţe ţin întoarce în ţară. iar la 22 a­ Asistent universitar
în 1869. pleacă la Anvers Preocupările şi reflecţiile un produs al materiei supe­ tind că lumea se mişcă. Ca deputat ţine o serie de pe umerii lor viitorul, precum prilie 1882 încetează din viaţă CONSTANTIN MUSTACILA