Page 54 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 54
3
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4960 O VINERI 18 DECEMBRIE 1970
„Amănunte gospodăreşte
Festivităţile „Colocviilor zia
ristice" au început ieri după- la preventoriul din Brănişca
amiază, in sala de conferinţe
a Muzeului judeţean Deva, cu
simpozionul „Tradiţii progre
siste ale presei din judeţul Despre calitatea şi cantita
Am primit de la prevento
Hunedoara". La confluenta riul Brănişca o sesizare sem sanitară plus ceva cărbuni tea mîncării, oamenii fac în
pentru dependinţe. Repartiţia
La această primă manifes nată de Mihai Kellner, sala de anul viitor am făcut-o noi, general aprecieri mulţumitoa
tare au luat parte redactori ai riat la Uzina „Victoria" Câ- ghidîndu-ne după cea de a re. O masă gustoasă, însă, pe
ziarului „Drumul socialismu lan. El ne scrie : „Felul cum nul acesta. In caz de nevoie tot timpul anului se pregăteş
lui" Deva, corespondenţi ai se face încălzirea camerelor există posibilitatea corectării te şi cu ce a pus gospodina
presei centrale pentru ju a două in care bolnavii fac cură lasă ei în plus prin Consiliul pentru iarnă în cămară, după
deţul Hunedoara — m em mult de dorit. Se dau patru popular judeţean. reţete numai de ea ştiute. Can
bri ai Uniunii Ziariştilor bucăţi de lemn pe cameră pen Necesarul de lemn de foc a tina cea mai prozaică tot are
din România — colaboratori, tru toată ziua Lemnele tot fost calculat In limitele nor ceva pus in cămară — un go-
corespondenţi şi cititori, acti cincinale noi sîntem nevoiţi să le câ mativelor de consum şi ale goşar în ulei, un castravete, o
vişti de partid şi ai orga râiri în camere. Aprinsul fo particularităţii instituţiei res varză roşie, un compot, o roşie
nizaţiilor de masă, cadre cului şi curăţitul sobelor de pective. Cineva, însă, 11 ajus în bulion sau altfel, ba chiar
cu munci de răspundere din cenuşă tot pe noi ne priveşte. tează dintr-un condei cu peste o zacuscă. Gospodarii preven
diferite domenii de activitate. Sala „Arta" din Deva o
găzduit aseară, in finalul pri Dar lemn mărunt pentru a 30 la sută fiindcă aşa soco toriului nu s-au gindit la aşa
Au luat parte tovarăşii loan prins nu ni se dă şi nici mă teşte de cuviinţă. Cită baza ceva. S-a lăsat totul pe seama
Sirbu, şeful secţiei de propa mei zile a manifestărilor „Co car un topor nu este ca să des reală are măsura respectivă, cooperativei de consum în asi
gandă a Comitetului judeţean locviilor ziaristice" o adunare picăm noi lemnele. In club se nu se mai întreabă. Conse gurarea aprovizionării ritmice
de partid, şi Petre Constanti- publică, consacrată marilor face încălzirea cu cărbuni. cinţele 7 Le cuprinde scrisoa şi cu de toate ce trebuie la
realizări dobindite de oamenii
nescu, redactor şef al revistei muncii din judeţul Hunedoa Dar e atîta fum, îneît după rea lui Mihai Kellner. Lemne prepararea unei mese gustoa
„Presa noastră". 10 minute telespectatorii (căci cu ţîrîita, „încălzire" cu căr
ra (n cincinalul actual, per se. O fi, deşi nu prea credem;
In cuvintul introductiv, to spectivelor de progres şi pros la televizor se mai adună şi buni în club, atmosferă total mai ales că în ziua respectivă,
varăşul Nicolae Andronache, peritate ce se deschid jude ei in club) sînt nevoiţi să pă improprie pentru oamenii ca cu toate intervenţiile nu se
redactor şef al ziarului „Dru ţului nostru prin înfăptuirea răsească sala. Aerul devine re vin aici să-şi consolideze reuşise să se obţină de la In
mul socialismului", preşedin programului viitorului cinci irespirabil pentru eiM. sănătatea. dustria laptelui Simeria o
tele Filialei Deva a Uniunii nal, elaborat de Congresul al Pentru un om care vine aici Nu e însă aceasta singura cantitate de brînzâ telemea
Ziariştilor, a vorbit despre Vizitatori in expoziţia (.Publicaţii fi tipărituri hunedorene*. ■X-lea al partidului. să-şi consolideze sănătatea, constatare în legătură cu as necesară preventoriului. De
semnificaţia „Colocviilor zia Foto : V. ONOIU Jn faţa unui numeros audi astfel de condiţii nu pot fi pectele gospodăreşti de la pre- spre tomate conservate, ce să
ristice", arătind că ele se în toriu — format din activişti calificate ca ajutătoare sco ventoriu. împreună cu admi mai vorbim 7 In magazinul
scriu in cadrul manifestărilor de partid şi de stat, cadre de pului propus Şeful serviciu nistratorul şi şeful serviciului sătesc erau la acea oră 4 sti
consacrate aniversării semi conducere din centrale indus lui administrativ de la preven- administrativ, am trecut şi cle de suc de roşii O fi ea
centenarului Partidului Co Spectacol triale, întreprinderi, şantiere toriu lămureşte lucrurile, deo prin cîteva camere. Aspectul masa consistentă căci cu cit alo
munist Român. şi instituţii din judeţ, oameni camdată, din hîrtil. A preluat de dezordine şi improvizaţie că statul pentru hrana zilnică
Tovarăşii loan Sirbu şi Cle ai muncii — tovarăşul Gheor- domnea peste tot. Era ora 11, a unui pacient al preventoriu
mente Constandin, preşedinte Deschisă ieri, la Galeriile dc artă din Evoluţia, pe scena sălii „Arta“, a an ghe Călinescu, şeful secţiei or munca abia de cîtev\a zile. deci program de cură la pat, lui se poate scoate o masă
le Comitetului judeţean pen Deva, expoziţia „Publicaţii şi tipărituri samblului artiştilor amatori de la Clu ganizatorice a Comitetului — E adevărat, lemnele sînt dar oamenii erau răspîndiţi consistentă. Dar cu puţină
tru cultură şi artă, au evocat hunedorene“ reprezintă o simbolică re bul sindicatelor din Deva, formaţie a că judeţean de partid, a pre cam puţine. Dar nu ni s-a dat care pe unde. In sala de lec imaginaţie şi simţ gospodăresc
trospectivă a unui vast material editat j zentat expunerea „Judeţul
cele mai semnificative mo rei apariţie a fost aşteptată cu interes repartiţie pentru cantitatea tură se „citeau" ...cărţi de 66. toamna, ea poate fi foarte bu
mente ale afirmării presei de-a lungul timpurilor pe teritoriul ju de către public, a reprezentat un nou suc Hunedoara la confluenţa a necesară ci doar pe circa 60 nă şi foarte variată şi asta
progresiste din judeţul Hune deţului nostru. Publicului îi sînt prezen ces în palmaresul acestui sirguincios co două cincinale*. Vorbitorul a Cei care nu „citeau“ — chibi se cere.
doara. Apoi tovarăşii loan tate dovezi ilustrative pentru diverse pe lectiv. prezentat tabloul succeselor la sută din ea : 50 de tone în ţau. Alături era un salon. Să Cele ce le-am relatat mal
Mirza şi Simion Pop, redac rioade, idei concretizate in imaginea cu* Aplauze repetate au răsplătit evoluţia de prestigiu cu care muncito loc de 93. Repartiţia pe anul fl încercat cineva să facă cură
tori ai ziarului „Drumul so vintului tipărit. Publicaţii privind dome soliştilor de muzică populară Rodica Cri- rimea, ţărănimea şi intelectu viitor e la fel : 50 de tone Câr. sau să se odihnească atunci sus aparţin de domeniul gos
cialismului", au vorbit despre niul politic, economic, social, cultural, şan, Maria Parfenie, Valerica Onofrei, alitatea hunedoreană, alături buni nu putem consuma în so podăresc. Dar sînt lucruri ca
problemateca actuală a presei lucrări semnate de cărturarii trecutului, de întregul nostru popor, tn- cînd „cititorii" strigau: „dă cu re nu trebuie să scape preocu
precum şi publicaţii contemporane, con Vlad Ursu, a soţilor Florescu, precum şi cheie cincinalul actual, s-a re bele noastre, dat fiind scopul tromful 1“. Grupul sanitar din
din judeţul nostru, subliniind semnează pagini din evoluţia presei şi dansurile populare „Ţarinn-, „Dans de ferit la progresele înregistrate părilor Direcţiei sanitare jude
principalele preocupări ale tipăriturilor hunedorene. de judeţul Hunedoara in dez căruia îi sînt destinate came pavilionul principal nu vor ţene sau sâ-i fie străine con
ziarelor din judeţ pentru în Tot in incinta Galeriilor de artă o avut bilă* şi „Joc din Oaş', remarcabile prin voltarea vieţii economice şi rele. bea de loc de faptul că ne a
făptuirea politicii partidului loc şi vernisajul expoziţiei personale Vic autenticitatea lor. social-culturale. Vorbitorul a Relaţiile pe care le-a dat în flam într-o Instituţie cu pro siliului popular comunal, ca
nostru. tor IVfihăilescu — cunoscut din preceden N-au lipsit de (a acest spectacol folclo expus apoi sarcinile trasate legătură cu repartiţia de lem fil medical. Să se fi întîmplat re răspunde de bunul mers al
Redactorul şef al revistei tele contacte cu publicut ca un artist stă- ric nici îndrăgiţii prezentatori Liviu O ros de partid oamenilor muncii ne şeful serviciului comercial tuturor treburilor de pe raza
„Presa noastră", tovarăşul pîn pe diverse tehnici de lucru — meta- şi loan Dordan. Amintim totodată şi a din judeţ In noul cincinal toate acestea doar din cauză comunei
Petre Constantinescu, a salu loplastie, acuarelă, pictură in uHei, carica portul tarafului condus de Ion Aciu. 1071-1975, direcţiile şi orien de la „Combustibilul“ ne per că în ziua respectivă medicul
tat cu căldură iniţiativa or tură, artă decorativă. Atrage atenţia in tările dezvoltării in perspecti mit să exprimăm îndoieli de director era bolnav la pat? ION CIOCLEI
mod deosebit maniera de lucru o artis Pentru amatorii muzicii uşoare, orches
ganizării unor astfel de ma tra dirijată de Constantin Stanciu a in va anului 1975 a meleagurilor spre profunzimea cu care s-au
nifestări, urind, din partea tului în dificila tehnică a metalului. Lim hunedorene, în lumina pro judecat nevoile preventoriului.
conducerii Uniunii Ziariştilor, pezimea şi seriozitatea tratării subiectelor terpretat cileva şlagăre şi compoziţii re gramului trasat de partid — Anul acesta am livrat .....1
succes deplin „Colocviilor constituie o importantă etapă în evolu cente de muzică uşoară. pentru înflorirea multilatera
ţia artistului Victor Mihăilescu.
ziaristice0. lă a patriei. preventoriului Brănişca toată „Cine cunoaşte meserie, cîştigă“
cantitatea de lemne care a
fost repartizată de Direcţia
Zilele trecute, în ¿ala Clubului sindicatelor din Si
meria, a avut loc un concurs cu tema : „Cine cu
noaşte meserie, cîştigă“, la care au participat peste
Formarea deprinderilor 120 de etevi ai şcolii profesionale de pe lingă Uzina
mecanică de reparat material rulant din Simeria.
Concurenţilor le-au fost adresate întrebări legate
direct de meseria pe care şi-o însuşesc în şcoală.
Dovedind o bună pregătire, elevii Ionel Kus şi Ni
de mimai productivă Sa elevi- pe locul I. Au fost urmaţi de elevii Ştefan Vulpe,
colae Vorişteanu s-au clasat, la egalitate de puncte,
Ion Mihăilă, Vasilc Condor şi Cornel Omotă. Ctubul
sindicatelor din Simeria a oferit câştigătorilor premii
in obiecte.
un imperativ impus de viaţă
Introducerea în planurile VMI-a), mecanică auto (clase năm Sn acest sens angaja
de învâţâmînt a unei noi dis le IX-X), şcoală de conduce mentele luate de elevele care
cipline şcolare — „Pregătirea re auto (clasele a Xl-a). lucrează deja la cercul de Un nou ansamblu de locuinţe
tehnică productivă“ — se în Problema formării deprin croitorie, de a confecţiona la
scrie în contextul măsurilor derilor de muncă productivă comandă 4 garnituri de feţe
întreprinse de partidul şi sta la eleve, a stat, de asemenea, de masă, 11 feţe de masă cu : Aşezările miniere din Valea rioada de iarnă fâcind parte
tul nostru pe linia perfecţio în atenţia colectivului cadre modele româneşti, 20 şerveţe : Jiului îşi schimbă continuu con* din planul de dezvoltare a
nării şi modernizării invâţâ- lor didactice. Astfel, s-a ame le (dimensiunile 35/35), 34 şer : figuraţia urbanistică. Se imbo* municipiului Petroşani in anul
mîntului de toate gradele, de najat un atelier de croitorie veţele (dimensiunile 25/25), : gâţeşte fondul locativ şi creş* viitor cind urmează să fie date
realizare a unei legături mai şi broderie, precum şi o sală prosoape şi costume naţionale. | te gradul de urbanizare. In o in folosinţă alte 770 de apar
strinse a şcolii cu viaţa, cu de menaj în vederea instrui De asemenea, pentru interna i raşul Petroşani au incepui lu- tamente.
activitatea productivă. rii lor în arta culinară Pen tul liceului, vor confecţiona | crârile la un nou ansamblu de La Vulcan este în curs de
In faţa întregului colectiv tru elevele claselor IX-XI garnituri de feţe de masă ne ; locuinţe : „Aeroport 6 “, care terminare, urmind a f; dai in
al Liceului „Aurel Vlaieu1* din s-au constituit în acelaşi timp cesare sufrageriei. j va avea in final 19 blocuri de luna aceasta in folosinţă, un
Orâştie s-a impus deci ca o grupe de stenodactilografie şi La băieţi, se observă multă I locuinţe cu 1 1 2 2 de aporia* bloc cu 30 apartamente avind
primă problemă crearea con de muncă efectivă în cadrul pasiune Sn însuşirea deprin | mente. termen de predare în 1971. In
diţiilor didactico-materiale F.C. Orâştie — secţia mase derilor de mecanică şi condu j Penlru început s*au atacat cincinalul care se încheie s-au
prin amenajarea şi dotarea plastice cere auto. De aceea, intenţio • lucrările de construcţie la pri
unor ateliere, şi în funcţie de Noul obiect de studiu, măsu năm să înfiinţăm o şcoală de i mele Irei blocuri care vor fi construit şi dat in folosinţă in
acest lucru a fost adaptată rile privind amenajarea unor conducere auto, la absolvirea localităţile Văii Jiului peste
noua programă şcolara In ateliere au găsit un puternic căreia elevii să poată susţine ! executate din panourj mari 6 0 0 0 de apartamente şi nume
consiliul profesoral, ţinut in ecou in rîndul elevilor care examenul de obţinere a car : prefabricate. Acestea conslîtu- roase alte obiective social-cul-
luna noiembrie, s-a hoturît a de la prima oră de lucrări netului de conducător auto, i Ie şl front de lucru pentru pe* lurale.
menajarea următoarelor ateli prac»¡ce au văzut în ele o ce categoria A şi B.
ere : de tîmplârie (pentru e- rinţă contemporană, utilă, im In vederea dotării tuturor
leviî din clasele V-VI), lăcâ- pusă de viaţă, o necesitate de atelierelor şi cercurilor au
tuşerie (clasele a VII-a), e- îmbinare a instruirii teoreti fost cumpărate unelte, apara
lectromecanicâ (clasele a ce cu munca fizică. Menţio- te, tacîmuri, veselă în valoare Construcţiile
de cîteva zeci de mii de lei. Pro
blema formării deprinderilor
de muncă productivă la ele
In folosul copiilor vii liceului nostru, fără îndo vacantă
ială, nu se va opri la acest
stadiu. Socotim că vacanţa de so cia l-cu ltu ra le
Pregătirile pentru înzestrarea vacanţei cu atribute
şi al părinţilor iarnă va constitui o perioadă le specifice — destindere, bucurie, clipe de neuitat —
de intense frămîntâri şi preo
cupări pe linia dotării atelie sint în curs de finalizare. şi conducte de oţel, 5 374 ml te la Petroşani. Se fac ulti
relor, a desfăşurării activită Vacanţa de iarnă a prins deja contur atit prin conductori electrici şi 5 380 mc mele finisări şi peste cîteva
Conducerea Şcolii generale părinţilor Iulian Moţoc, Carol ţilor conform principiilor pe planul de măsuri al Comandamentului judeţean cit şi agregate. zile va ii predat şi acesta
din Haţeg, în colaborare cu Fieraru, Eugen Waeîdinger, dagogice, conştienţi fiind că prin programele de activităţi elaborate la nivel de In anul acesta am întîmpi- locatarilor, ba mai mult, vom
miliţia locală, a organizat o Adrian Deladi, ale directoru prin conţinutul său, pregăti municipii, oraşe, şcoli. S-au făcut instruiri ale coman nat, totuşi, greutăţi deosebite da peste planul anual un bloc
Intilnire cu o parte din pă lui şcolii. Alexandru Moise, şî rea tebnico-productivâ a ele damentelor municipale, orăşeneşti; problemele vacan minul de la Vulcan, trei can — ne declară tovarăşul Du cu 22 de apartamente la Vul
rinţii celor peste 600 de elevi inspectorului şcolar Liviu vilor are o largă şi deplină ţei vor fi reluate in cadrul cercurilor pedagogice iar tine pentru Centrala cărbune mitru Stancu, şeful serviciu can.
are învaţă aici. Cu acest pri Moraru, care au luat cuvintul corespondenţă în planul edu programele de a/ctivităţi sint afişate in fiecare şcoală. lui Petroşani, alimentarea cu lui tehnic al grupului de şan In zilele care au mai ră
lej, locotenent colonelul An Un frumos şi aplaudat pro caţiei, al formării şi educării Figurează aici activităţi de club, excursii, tabere, între apă Aninoasa, Complexul tiere Petroşani. Pe lingă fap mas pînă la finele anului tre
Haţeg, dispensarele
DC. A.
drei Urban a susţinut o inte gram artistic a fost contribu gindirii ştiinţifice, tehnice, al ceri sportive, spectacole etc. Un număr de 400 de elevi veterinare de la Baril şi tul că beneficiarii nu ne-au buie să ne concentrăm masiv
resantă expunere pe tema ţia pe care şi-a adus-o ansam orientării profesionale, de for din Valea Jiului, Hunedoara, Deva, Haţeg, Orăştie, Sarmizegetusa, toate lucră asigurat în timp util docu forţele pentru recuperarea
tăspunderii ce îi revine fami blul artistic al şcolii generale mare a unei concepţii şi atitu Brad îşi vor petrece o parte a vacanţei In taberele fi rile de drumuri, canalizare, mentaţiile tehnice şi amplasa restantelor de la clubul din
liei pentru prevenirea infrac la amintita adunare. Bucăţile dini sănătoase faţă de munca nanţate de Ministerul ¡nvăţămintului. Pe Ungă aces centrale şi reţele termice şi mentele, poligonul de prefa Uricani, create ca urmare a
ţiunilor sâvîrşite de minori. interpretate de corul pionieri productivă. Elevii vor înţelege tea, taberele autofinanţate care vor funcţiona in aceas altele bricate a intrat cu întîrzîere lipsei condiţiilor de execuţie
Un mare număr de părinţi, lor, repertoriul grupului vo mai bine că munca este supre tă perioadă in cele mai pitoreşti puncte ale judeţului, Este demn de remarcat fap în funcţiune şi la parametri din partea beneficiarului. Lu
reduşi de producţie. Analizînd
prezenţi Sn sala de teatru, au cal, melodiile executate de or ma valoare socială, izvorul tu la cabanele Voievod, Ctmpu lui Neag, Gura Zlata, Gu tul că scurtarea duratelor de situaţia creată, comisia econo crările de la acest obiectiv
sînt conduse personal de in
urmărit cu atenţie cuvintele chestră şt formaţia de muzi turor bogăţiilor materiale şi ra Apei, Buta, Baleia, Pietrele, Prislop, Rusu (unde execuţie a obiectivelor social- mică de pe lingă comitetul nos ginerul şef al grupului, loan
spirituale ale societăţii,
ele
va funcţiona şi o tabără de instruire a preşedinţilor
ofiţerului de miliţie, care a cuţe, ca şl evoluţia echipei mentul esenţial Sn însuşirea de unităţi), vor cuprindeţpeste 600 de pionieri şi cultural? a constituit firul di tru de partid, împreună cu con Sitescu, avind In dispoziţie
exemplificat cu cazuri con de dansuri sau talentul dove şi formarea omului, a gîndhii şcolari. Frumuseţea acestor zile va fi dată şi de feeri rector în activitatea construc ducerea grupului.au efectuat cele mai bune echipe de mun
crete expunerea şi a venit cu dit de recitatori — au oferit lui. cele orăşele ale copiilor, de patinoarele şi pîrtiile de torilor. Execuţia celor peste un studiu de îmbunătăţire a citori. După ritmul în care
activităţii poligonului de pre
preţioase recomandări. Parti schi, de pitorescul unor concursuri dotate cu trofee de 60 de obiective a fost eşalo se lucrează, există toate şan
deplină satisfacţie şi o justi Prof. TIT LIVIU MIZGAN nată pe baza unui program fabricate. Măsurile aplica sele să fie predat în folosin
cipanţii au manifestat mult basm : „Săniuţa zburătoare", „Patina de argint0, „Pir- optimizat, care a permis o te s-au dovedit foarte eficien ţă pînă la sfîrşitul anului. In
interes faţă de acţiunea orga ficată emoţie pentru cei ce îi directorul Liceului tia fermecată". La fel, cluburile tehnico-ştiinţifice şi concentrare raţională a for te. Producţia poligonului n situaţie asemănătoare este şi
nizată, dovadă aprecierile urmăreau cu atenţie. „Aurel Vlaieu“ Orâştie distractive — „Echilibru pe cinci cm" pentru patinaj, ţelor de muncă şi a mijloace crescut de la 1,6 apartamen secţia de subproduse alimen
„Prietenul Busolă“ pentru turism, „Clubul iscusinţei
şi tndemînării", Clubul „Vreau să ştiu" etc. vor da o lor tehnico-materiale la un te pe zi. la 3 apartamente, tare de la Abatorul din Haţeg
notă de inedit acţiunilor organizate in această perioa număr mai reştrlns de lu reuşindu-se în acest fel să sc unde Ja fel avem concentrate
dă. Pentru toţi pionierii şi şcolarii sărbătoarea pomu crări. In felul acesta ' s-a recupereze toate râminerile importante forţe. Concomitent
reuşit ca 13 blocuri —
ceea
lui de iarnă. însoţită, ca şi in ceilalţi ani, de carnava ce reprezintă aproape jumă in urmă. iar unele aparta accelerăm execuţia frontului
luri, serbări pioniereşti, de Intilniri cu sfătosul şi dar mente să fie date în folosin de lucru pentru anul viitor,
nicul Moş Gerilă, vor prilejui clipe de adtncă şi emo tate din planul de locuinţe ţă înainte de termen. Este care la ora actuală nu satis
pozitiv şi faptul că muncito
ţionantă bucurie. — să fie predate în folosinţă face In felul acesta vom
Acţiunile cuprinse in planul de măsuri al Coman cu 9 pînă la 90 de zile îna rii, tehnicienii şi maiştrii de reuşi ca la sfirşitul anului să
damentului judeţean vor fi mult diversificate. Spicuim inte de termen, iar la lucră pe şantierele noastre s-au ne realizăm şi sarcinile va
d o a r cîteva din proiectele de vacanţă ale municipiu rile de Ia alimentarea cu apă familiarizat repede cu noua lorice la producţia de con-
lui Petroşani : „Olimpiada albă a Văii Jiului", cu par de la Aninoasa execuţia a tehnologie impusă de gradul strucţii-montaj şi totodată să
ticiparea şi a altor judeţe ; turul Văii Jiului, o excursie fost seurtalâ cu 3 luni. De înalt de industrializare a con ne creăm o bază solidă pen
la care vor lua parte peste 1 000 de pionieri; „Sanie cu asemenea cu toate greutăţile strucţiilor tru realizarea cu succes e
zurgălăi" —• o plimbare pînă la cabana Rusu cu şase create de asigurarea cu în- Meritul esenţial în tot ceea sarcinilor ce ne revin în pri
sănii trase de cai, urm ate de 120 de săniuţe; „Carna tîrziere a documentaţiilor şi ce am realizat pînă acum îl mul an al noului cincinal.
valul fulgilor de nea", concursul la nivel de munici a amplasamentului, liceul cu au însă oamenii. Am reuşit, Dîn discuţiile ample purta
piu „Cea mai originală construcţie din zăpadă" ; faza 16 clase din Petroşani a desigur cu mari eforturi, să te cu interlocutorul nostru au
de preseleeţie a concursului ..Copiii chită patria, parti fost predat la termen. pe ne formăm un colectiv stabil reieşit multe lucruri intere
dul" şi altele. rioada de realizare a acestei care munceşte cu dăruire şi sante despre activitatea con
Pîrtiile de. schi. patinoarele, ce se vor amenaja fn investiţii fiind redusă cu pe abnegaţie pentru înfăptuirea structorilor de obiective so
nccastd perioadă, taberele şi cabanele, ii aşteaptă cu a ste 90 de zile. sarcinilor ce îi revin. Creşte cial-culturale din Valea Jiu
ceeaşi ospitalitate şi pe elevii mari. Lor le sint rezerva Ridicarea calitativă a pro rea cadrelor şi ridicarea ca lui. Comitelui de partid şi
te. manifestări ca : sărbătoarea majoratului, revelioa- cesului de realizare a investi lificării lor continuă să fie conducerea grupului de şan
nele organizate la fiecare liceu, excursiile prin Biroul ţiilor social-culturale din Va una din preocupările de sea tiere ne-au prezentat tot ce
de turism pentru tineret şi O N m a n i f e s t ă r i l e suor- lea Jiului este ilustrată şi de mă ale conducerii grupului. au înfăptuit în această pe
,:ve desfăşurate in cadrul Cupei twcanfei şi Olimpia reducerea cheltuielilor de pro Numai în acest an au absolvit rioadă prin prisma marilor
dei de iarnă a elevilor, activităţile de club. balurile ducţie. In perioada care a cursurile de cnlificai'e )a locul rezerve interne care mai exis
'-cuniunile, carnavalurile. trecut de la începutul anu de muncă 39 de zidari, iar la tă la toate şantierele, in spe
Cele cîteva din atracţiile vacanţei enumerate suc lui s-au obţinut economii su Vulcan şi Petroşani 34 de cial în ceea ce priveşte pro
cint, ca şi ingenioasele acţiuni iniţiate la fiecare şcoa plimentare )a preţul de cost elevi urmează şcoli de califi ductivitatea muncii, folosirea
lă. vor da acestor zile farmecul şi animaţia caracteris In valoare de 132 000 lei. ma care pentru meseriile defici timpului dc lucru şî a utila
Lice vacanţei adăugind copilăriei, tinereţii, mai multă terializate în 240 tone ci tare de pe şantiere. Bilanţul jelor, rezerve pe care întreg
Glevij clasei a IX-o a Şcolii generale nr. 1 din Orâştie, aflaţi in practică la secţia ment, 50 000 bucăţi cărămidă, grupului de şantiere este bun. colectivul de muncă este ho-
mase plostice o F.C.O., urmăresc explicaţiile moistrului loan Lupu. vigoare, mai multă bucurie. I. LASCU 100 mc material lemnos, 14 Mai avem de predat un sin târît să Ie pună în valoare
tone oţel beton, 3 159 ml ţevi gur bloc cu 30 de apnrtamen- cit mai urgent posibil.