Page 55 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 55
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4960 VINERI 18 DECEMBRIE 1970
î. 1 P. i.
Organizează revelionul
Încheierea lucrărilor celei de-a 25 a la următoarele unităţi:
0 Restaurantul „Transil*
van ia“
0 Restaurantul „Perla Ce
sesiuni a Adunării Generale a 0. • Restaurantul „Mure-
tăţii"
0 Cafle bar
G Restaurantul „Ursul
NEW YORK - Trimisul mare şi respectarea tuturor în ultimele două decenii, re negru" din Simeria.
special Agerpres, C Alexan- principiilor care stau la baza stabilirea drepturilor legitime De asemenea, la cere
droaie, transmite : Lucrările bunei convieţuiri internaţio ale R P. Chineze la O.N.U. a rea întreprinderilor, orga
celei de-a 25-a sesiuni a Adu nale întrunit adeziunea majorităţii
nării Generale a Organizaţiei In timpul sesiunii jubiliare, simple a statelor care au vo nizează revelioane la în
Naţiunilor Unite au luat sfir- ţările membre ale O N U . au tat în această problemă. Doar treprinderi, colective de
şit. întrunită la împlinirea u adoptat palm documente de datorită unei manevre de or muncă şi la domicilii.
nui sfert de veac de la crea importanţă istorică, reafirmînd din procedural, R. P. Chineză SE ASIGURA PREPA
rea înaltului for de dezbatere încrederea lor în Organizaţia nu şi-a ocupat la această se
şi deliberare al Naţiunilor U Naţiunilor Unite. exprimînd siune locul ce-i revine de drept RATE DE CALITATE SUPE
nite, sesiunea care s-a încheiat .hotărîrea de a eradica ulti în O N U RIOARA Şl SORTIMENT
a marcat un moment impor mele vestigii ale colonialismu Ca membru activ al orga VARIAT DE BĂUTURI.
tant în istoria organizaţiei Ju lui. definind principiile rela nizaţiei. România, alături de
bileul O.NU. a prilejuit reu alte state, a depus numeroa
nirea la sediul din New York ţiilor prieteneşti şi de coope se eforturi pentru promovarea
rare dintre state şi lansînd cel
a 46 de şefi de state şi guver de-al doilea deceniu al dez acelor iniţiative care răspund
na a peste 100 de miniştri ai voltării intereselor popoarelor lumii. I.G. C.L. DEVA
afacerilor externe sau membri
ai guvernelor. Continuind lucrările în se Ţara noastră a adus în dezba
siune ordinară. Adunarea Ge terea Adunării Generale pro
După cum se ştie, România nerală a dezbătut şi adoptat bleme de importanţă majoră
a fost reprezentată la cel mai A N U N I Â
o serie de importante rezolu cum sînt consecinţele econo
Înalt nivel de exponentul său ţii menite sâ faciliteze progre mice şi sociale ale cursei înar ÎNTRERUPEREA COMPLETA IN RAZA ORAŞU
cel mai autorizat, preşedinte sul pe calea soluţionării uno mărilor şi rolul ştiinţei şi teh LUI DEVA A GAZULUI METAN PENTRU ZIUA
le Consiliului de Stat, Nicolae ra dintre problemele stringen nologiei moderne în dezvolta Ziarul „Izvestia“ despre relaţiile
Ceauşescu. Discursul şefului rea naţiunilor. Proiectele de DE 18 DECEMBRIE 1970, incepind de la orele 22
te ale vieţii internaţionale In şi pînâ in ziua de 19 decembrie orele 4, în vede
statului român, rostit de la tre documentele adoptate se rezoluţie depuse la aceste
tribuna Adunării Generale la numără Declaraţia asupra în puncte au fost adoptate in u rea remedierii unor defecţiuni.
39 octombrie, a fost primit cu nanimitate de către Adunarea RUGAM BENEFICIARII SA IA MASURILE DE
interes şi consideraţie de că tăririi securităţii internaţiona Generală, evidenţiind intere comerciale soviet«—vest-germane SIGURANJÂ.
tre participanţii la sesiunea le, Programul deceniului dez
armării, Tratatul pentru demi sul general suscitat de discu
(Jubiliară şi a suscitat un pu
litarizarea teritoriilor submari tarea unor astfel de probleme
ternic ecou în Întreaga lume. ne. acute în cadrul O N.U. şi con MOSCOVA 17 (Agerpres). — pentru achiziţionarea unor li firma „Ruhrgaz A G." a unor
Preşedintele Consiliului de Problema majoră a înfăptu stituind o expresie a aprecie Intr-un articol consacrat rela cenţe sovietice în domeniul cantităţi de 52 miliarde mc de
Stat a afirmat cu autoritate şi irii universalităţii O.NU., ca rii pozitive şi prestigiului de ţiilor comerciale sovieto-vest- chimiei va ajunge la citeva gaze, într-o perioadă de 20 IWTREPBIHDEREA DE IWOUSTBtE
prestigiu poziţia României so re este o condiţie fundamen care se bucură contribuţia germane, ziarul „Izvestia“ milioane de mărci. „In schimb, de ani. Numai valoarea aces
cialiste în lume, subliniind do tală pentru buna funcţionare României în comunitatea na scrie, printre altele, că deşi a arătat el, expediem în tor livrări depăşeşte întreaga
rinţa ţârii noastre de a milita a acestui for internaţional, ţiunilor. La ultima sesiune, de la semnarea tratatului in UR.SS. produsele noastre, sumă a schimburilor de măr LOCALĂ PRAŞTIE
tre U.R.SS. şi R.F.G. a trecut
furi între U.RS.S. şi R F C .
precum şi utilaje".
întotdeauna, neobosit şi ferm pentru creşterea eficienţei ac ţara noastră a figurat de ase foarte puţin timp, dorinţa păr Potrivit datelor statistice pe anul trecut. Este cea mai • ______ ^
tivităţii sale, a ocupat un loc
pentru înfăptuirea idealurilor menea printre coautorii a 12 ţilor. exprimată in preambu vest-germane privind comer mare tranzacţie din comerţul
central în dezbaterile sesiunii
de pace, progres şi colabora proiecte de rezoluţie de în lul tratatului, de a dezvolta ţul exterior, anul trecut pon exterior între cele două ţâri. str. N. Titulescu, nr. 20, telefon nr. 190
care s-a încheiat Este semni
re ale umanităţii, pentru afir ficativ că, pentru prima oară semnătate deosebită. colaborarea dintre ele. inclu derea Uniunii Sovietice in im relevă ziarul. Potrivit preve
siv in domeniul relaţiilor e- porturile vest-germane de mi derilor celui de-al doilea con OFERĂ SPRE V1NZARE DIN STOC DISPONIBIL
conomicc, îşi găseşte expresia nereu de crom a fost de 34 la tract, uzinele „Mannesmann" URMĂTOARELE MATERIALE PE BAZA DE COMANDA FER
reală in extinderea contacte sută, de litiu — 50 la sută, de vor fabrica pentru Uniunea MA :
1 250 000 tone de
Sovietică
lor de afaceri dintre organi azbest — 15 la sută. ţevi de mare diametru. 0 fero-silieiu
După cum relatează „Izves-
LUPTELE DIN CAMRORGIA zaţiile de comerţ exterior so tia", contractele, încheiate a „Dezvoltarea relaţiilor eco 0 grafit
vietice şi firmele vest-germa
ne, în sporirea numărului nul acesta la Essen, privind nomice şi comerciale dintre e dale mozaicale de diferite culori
tranzacţiilor comerciale. Re- livrarea de gaze naturale de R.F.G. şi Uniunea Sovietică, • plăci din gresie
către U.R.SS în R. F a Ger
ŞI VIETNAMUL DE SUD ierindu-se la comerţul sovie- maniei şi achiziţionarea de conchide „Izvestia", poate a o profile şi tuburi p.v.c. 0 3.6 mm
duce, într-adevâr. roade bune
to-vest-german cu licenţe, zia
rul evidenţiază perspectivele către U.RSS. a unor ţevi de ambelor ţări. Această evolu 0 perii circulare tip „Viscoza"
relaţiilor cu firma vest-ger- mare diametru se vor râsfrîn- ţie va fi mai rapidă dacă re 0 abrazive pe suport teitil granulaţie 10-12-16.
SAIGON 17 (Agerpres). — multor militari americani şi tare inamice care încearcă sâ ge favorabil asupra relaţiilor laţiile comerciale se vor înte 0 hîrtie hidrorezistentâ granulaţie 80-150-180-320
Baza aeriană americană de la saigonezi. restabilească legătura cu divi mană „Hempel K. G.“, al că comerciale dintre R F. G. şi meia pe o bază reciproc a 0 pietre polizor diferite
rei director, Alfred Hempel, a
Bien Hoa, situată la numai 23 ★ ziile aflate în interiorul Kom declarat : „Insuficienta infor U.R.SS. Unul din aceste con vantajoasă, fără discriminări 0 P.F.L. emailat şi melaminat
kilometri de Saigon, a fost PNOM PENH 17 (Agerpres). pong Cham-uluî. tracte prevede livrarea către şl bariere artificiale".
bombardată cu rachete de că Forţele de rezistenţă popu Pe de altă parte, în regiu mare a firmelor noastre de 0 rulmenţi diferiţi
tre forţele patriotice, în cursul lară din Cambodgia au lansat nea de nord a Cambodgiei. spre descoperirile şi noutăţile 0 vopsele de ulei diferite culori
nopţii de miercuri spre joi. în cursul nopţii de miercuri de-a lungul şoselei nr. 7, au din U.RS.S a împiedicat, pi- 0 motoare electrice 7,5 KW/la 1 500 tr. minut.
Corespondenţii agenţiilor de spre joi un puternic atac a fost semnalate din nou lupte nâ in ultimul timp, achiziţio
presai relatează, de asemenea, supra poziţiilor fortificate de intre forţele de rezistenţă narea de patente sovietice. Se Vizita premierului britanic
că un convoi militar ameri ţinute de trupele generalului populară şi unităţi ale arma pare însă că acum gheaţa s-a
can a căzut într-o ambusca Lon Noi la Vat Noklr, în i tei regimului Lon Noi. Opera spart" Un alt om de afaceri
dă organizată de detaşamente mediata apropiere a oraşului ţiunea militară de anvergură, vest-german, Friedrich He A
ale F.N.E., pe şoseaua nr. 19 Kompong Cham. După cum se lansată de citeva zile în acest bei, unul din directorii con E. Heath în S.U.A.
în zona Platourilor înalte. ştie, în împrejurimile acestui sector de trupele administra cernului chimic „Hochst A.G.“,
Tot în ultimele 24 de ore, oraş, situat la 75 kilometri ţiei de la Pnom Penh. nu a a declarat că, potrivit inten întreprinderea
în imediata apropiere a ba nord-est de Pnom Penh, au avut pînâ în prezent nici un ţiilor sale, suma tranzacţiei pe WASHINGTON 17 (Ager ză că in cadrul convorbirilor
zei aeriene de la Tan Son loc, de peste două luni, cioc rezultat, iar patrioţii continuă pres). Primul ministru britanic. oficiale dintre Heath şi preşe
Nhut, s-au produs două ex niri violente între grupurile sâ controleze şoseaua. care urmează să o încheie Edward Heath, şi-a început dintele Nixon se aşteaptă sâ
plozii soldate cu moartea mal de patrioţi şi efectivele mili joi vizita oficială în S.U.A. — fie abordate relaţiile est-vest,
prima după revenirea la pu N.A.T.O. şi evoluţia evenimen de industrie locală
tere in Anglia a partidului
Noi amănunte conservator al cărui lider este. telor din Europa, precum şi pro
blema livrărilor de arme că
înainte de sosirea la Washing tre Africa de Sud. Perspecti
despre stafia „Venus-7** ore la Ottawa, unde a avut o vele aderării Marii Britanii la O R A Ş TIE
ton, Heath s-a oprit citeva
Piaţa comună în lumina ten
convorbire oficială cu primul dinţelor protecţioniste care se
ministru canadian, Pierre Eli manifestă atit din partea S.U.A.
MOSCOVA 17 (Agerpres). — s-au putut face nici un fel de ott Trudeau. Referindu-se la prin legea „Mils" cit şi din STR. N. TITULESCU NR. 20, TELEFON 190
Ziarul „Pravda" publică arti orificii sau deschizături pen întrevederea Heath-Trudeau, partea „grupului celor 6” care Produce şi livrează în sector socialist pe bază de
colul constructorului principal tru antene sau aparate de mă agenţia Reuter relevă că prin alcătuiesc Piaţa comună vest
al staţiei „Venus-7" care, la 15 sură deoarece ele ar fi deviat tre principalele teme aborda europeană vor figura, de ase com andă ferm ă pentru a n u l 1971 în orice can tităţi :
decembrie, a pătruns in at aparatul de la traiectoria te in timpul acestei convorbiri menea, pe agenda convor — scaune ta p iţa te tip Snagov şi M ureş ;
mosfera planetei Venus. prestabilită. Capsula are în a fost intenţia guvernului bri — spolieri de vie ;
Capsula de coborîre, rela să un capac care se deschide tanic de a relua livrările de birilor. Comentind anunţarea — plite şi g ră ta re din fo ntă ;
tează autorul. reprezintă a şi dinăuntrul aparatului este arme către Africa de Sud, care în ajunul vizitei lui Heath 1n — construcţii m etalice p e b ază de schiţe ataşate
proape o sferă dintr-un mate propulsată o paraşută. Orifi a provocat opoziţia liderului S U A. a instalării primei baze la c-d. ;
rial deosebit dc rezistent. For ciul este „fereastra" prin care canadian. americane de comunicaţii prin — p refa b rica te din beton ;
ma sferică a fost aleasă fiind atmosfera venusianâ pătrun Atenţia principală a obser satelit în Insula Diego-Gar-
cia ce va fi utilizată in comun
cea mai economicoasă pentru de spre aparate de măsură. vatorilor politici în legătură de trupele americane şi bri — b o lţari pentru m ină ;
volumul dat. In afară de a Cele trei staţii automate cu vizita transatlantică a lui — b a n d a je pentru m ină •
ceasta, ea permite o rezisten precedente au stabilit că în Heath este concentrată asupra tanice, agenţia France Presse — d a le din beton ;
relevă că ea dezvăluie inten
ţă deosebită la mari presiuni, atmosfera planetei Venus, du convorbirilor pe care acesta — c ără m id ă de construcţii ;
avind o greutate proprie mică. pă parcurgerea fiecărui kilo Je va avea în capitala ameri ţia celor două guverne de a — um eraşe pentru b ă rb a ţi şi fem ei.
Atunci, cînd in anul 1967 metru la coborîre, temperatu cană. Premierul britanic va reîntâri colaborarea la est de
„Venus-4" a pătruns pentru ra mediului înconjurător se purta, timp de două zile, con Suez.
prima oară in atmosfera pla încălzeşte cu aproximativ 8 vorbiri cu preşedintele Nixon,
netei, relatează omul de ştiin grade. Pentru a rezista aces tema principală constituind-o
ţă, pe Pămînt se ştiau prea tei călduri, ca şi celei provo „relaţiile speciale" existente Depresiuni subcarpatice;
puţine lucruri despre natura cate de însăşi deplasarea între cele două ţâri. Intr-un 17,<0 Fizica, clasa a X il-a ;
Spectre şl spectroscopie:
eî. Au fost necesare staţiile capsulei, s-a realizat răcirea 18.00 căm inul; VREMEA
„Venus-5" şi „Venus-6" care staţiei, încă înainte ca ea sâ interviu recent. Heath a de 18,S0 Revista economică Tv.;
sâ completeze informaţiile se apropie de planetă. Sensul clarat că relaţiile dintre Lon 19,10 Tragerea loto;
19,20 1001 dc seri — emisiune
obţinute, astfel îneît sâ exis acestei operaţii a constat în dra şi Washington s-au dete pentru cel mici;
te date suficiente, care sâ per asigurarea unei rezerve de riorat' şi că obiectivul major al 19,30 Telejurnalul de seară; PENTRU 24 ORE
20.00 Reflector. „Fuga de la
mită construirea capsulei de frig care sâ permită aparatu vizitei sale în S.U.A. va fi „re locul accidentului, crim ă Vreme rece, cu cerul schim
cu prem editare*;
coborîre a ultimei staţii. lui o rezistenţă sporită Ia tem înnoirea dialogului şi a cooperă 20,15 Film artistic: „Căldura“ bător. Va ninge tem porar.
In capsula de coborîre nu peraturi mari. rii". Agenţia Reuter informea — producţie a studioului Vlnt potrivit din nord-est.
cinem atografic „B ucu Tem peratura minimă va fl cu
reşti“ ;
17,00 Teleşcoalâ. Matematică, 21.35 Mai aveţi o întrebare ? prins» Intre minus 6 şl m i
clasa a XD -a: Sin» no Necunoscutele creierului; nus 3 grade, Iar maxima In
PRAGA. - Guvernele R.S. rul LaciHui Albastru, ce le-oo inlrunit pentru a examina si tării securităţii publice şi men- ţiunile m atematice arbi 22.36 Telejurnalul de noapte; tre minus 3 şl 0 grade. Dimi
trare ?
Cehoslovace şi R.D.G. ou sem foit confiscate în 1906. In o- tuaţia creată în urma refuxului ţi&'ii legalităţii şi ordinii. 17,20 Geografie, clasa a XH-a: 22,4S Form aţia dc muzică u neaţa ceaţă locală.
nat acordul comerciol bilate locuţiuneo rostită cu acest Curţii Supreme de a valida, sub Tceasto măsură a fost de şoarA Gerhard Romcr.
ral pe anii 1971-1975 şi pro prHej, preşedintele a recunos pretextul că ar fi neconstitu terminată de intensificarea ac
tocolul cu privire Io schimbul curier cut că este vorba de indrep- ţional, decretul prezidenţial tivităţii organizaţiei seporatIs
reciproc de mărfuri pe onul torea unei injustiţii de peste o care anulează rentele şi pri te din E rit rea. Oancea; 9.08 Curs de limba spa
1971 anunţă agenţia CTK. Po jumătate de veac. Terenurile R A D I O niolă; 9.25 Matineu teatral; 11,20
trivit acestor documente, volu în cauză sint considerote de vilegiile acordote foştilor mo- BRUXELLES. - Parlamentul CINEMA Melodii care străbat lum ea;, 11,55
Ştiinţa la zl; 12,03 Avanprem ieră
mul schimburilor reciproce de tribul Taos. care divinizează harajahi. Cu acest prilej, pri Belgiei a votat, in unanimita cotidiană; 12.1S Fredonaţi cu noi
mărfuri vo creşte într-o perioa curier noturo, o fi sfinte. Guvernul mul ministru Indira Gandhi a te, o moţiune în care condam DEVA : Răzbunarea Sflntu- PROGRAMUL 1 : 6,00 Dc la 6 — muzică uşoară; 12,40 Fragm en
dă de cinci ani cu aproximativ federal le-a confiscat fără deelorot că actuala constituţie nă înscenarea judiciară de lui („Patrta“|; Hcl, tu („Ar la 9,30; 9,30 Memoria pâminiului te din opereta Lâsaţl-m ă să cint
rom ânesc; 10,05 Muzică populară;
ta “); SIMES1A : Colivie pen
50 la sută faţă de perioada compensaţie pent*o a le In o ţării va fi modificată, dacă la Burgos împotriva celor 16 tru doi („M ureşul“); HUNE 10.30 Fonoteca pentru copil; II,«5 de G herase D endrlno; 13.00 Con
cert de prinz ; 14,08 Clntece popu
1966-1970. clude in parcul naţional Car patrioţi basci. Camera Depu DOARA : „Z“ („Siderurgie* Din muzica popoarelor; U,i5 Con lare; 14,30 Odă limbii rom âne ;
ton. va fl necesar. De asemenea, taţilor, se spune in moţiune, tul“) ; Joc dublu In serviciul sultaţie Juridică; 11,25 Prietenii 15,00 Muzică uşoară; 15.20 365 de
muzicii corale; 12,00 Melodii de
BELGRAD. - Gerhard Schro primiri ministru şi-a axprimot se alătura sentimentelor de eecret („Constructorul“); CA Gelu Solomonescu; 12.10 Recital cînicce; 15.30 Radlo-şcoalfi; 16.00
LAN : Sub semnul lui Monte
der, preşedintele Comisiei de cind eventualul acord privind HAGA. - Camera inferioară hoto-ireo de o adopta noi simpatie exprimate in Europa Cristo („II Iunie“); TELIUC : de operă; 12,30 Melodii populare; Radiojurnal; 16,15 Din repertoriul
politică externă a Bundestagu- aderarea Angliei la C.E.E. va a parlamentului olandez a ce măsuri menite să îngrădească şi Wi olte zone o-le lumii faţă Aşteaptă plnă se întunecă 13,00 R adiojurnal, 13,10 Avanpre Iul Cristian Vasile; 16,25 Sonata
mieră cotidiană, 13,22 Rebus m e
(„M inerul“) ; PETROŞANI : De
lui R.F. a Germaniei, care o fi ratificat de parlament îna rut guvernului, printr-o rezolu de patrioţii basci. Parlamentarii parte de lum ea dezlănţuită, lodii — muzică uşoară; 14,00 Com in si, m inor pentru plan de Franz
sosit la Belgrad, la invitaţia inte de întrunirea Conferinţei ţie, sâ întreprindă o iniţiativă priviiegiMe foştilor maharajahl. îşi exp'imo, cu acest prilej, în seriile l-n („7 Noiembrie“); pozitorul săptăinlntl ; Antonio Vi- Liszt; 1C.55 Sfatul medicului; 17,00
LU-
parlamentului iugoslav, a avut naţionale laburiste din toam menită sâ sprijine restabilirea Sentinţa („Republica“); („Cultu valdl; 14,48 Elisabeia Tlcuţă inter Muzică populară; 17,30 Bibliotecă
PENI :
pretează cînicce m uscelene; 15.05
H lbernatus
convorbiri cu un grup de de na anului 1971. drepturilor legitime ale Repu ADDIS ABEBA. - Guvernul grijorarea faţă de soarta mi ral“) ; Stelele din Egcr, seriile Revista economică; 15,20 Cinteee de poezie rom ăncascâ ; Nicolae
putaţi oi SVupşIinei Federale, blicii Populare Chineze în Etiopiei a hotărit miercuri in litanţilor bosci şi cer autorită I-1I („M uncitoresc“) i LONEA : cu şl iârâ cuvinte; 16,00 Radio Lablş; 17,55 Moment poetic. Ver
memori oi comisiilor de politi In declaraţia dată publici Organizaţia Noţiunilor Unite. troducerea srtuoţiei excepţio ţilor spaniole să respecte Această femele („M inerul“) ; jurnal; 16.ÎS Coruri sătm ărene cu suri de Otilia Cazlmlr; 18,00 Pu
vechi tradiţii; 16.30 Peisaj de Iar
La război ca la
război („7
că externă. Au (ost obordote tăţii după oceosrfă reuniune se nale in unele regiuni ale pro drepturile elementare o le po Noiembrie“) ; ANINOASA : SA nă — muzică uşoară, iu.30 Publi blicitate radio; 1B.20 Orieu —
probleme privind octivitoteo reaminteşte că oricare or fi DELHI. - Camera Superioa porului spaniol. ucizi o pasăre clntătoa- citate radio; 17,00 Pentru patrie; mică enciclopedie muzicală; 19,05
PETRI
celor două parlamente în do condiţiile puse de „cei şase" ră a parlamentului indian s-a vinciei Eritrea în scopul garon- re („M uncitoresc“); („M unci 17.30 Concert de muzică popu Cintecul e pretutindeni; 19,30
lară; 18.00 Orele serii ; 20,00 T a
LA : Familia Toth
meniul politicii exle*ne, precum Morii Britanii în vederea ode- La rindul său, Harm Bulter, toresc“) ; VULCAN : Mayerling, bleta de scară; 20,05 zece melodii in Intim plnarca sem icentenarului
şi unele probleme de interes ră'îi Io Pioţo comună, majori secreta*ul general o<l Confede seriile I-II (.M uncitoresc"), preferate: 20.30 Bijuterii muzicale; P.C.R. Reportaje paralele; 19,50
(JRICANI : Memento („7 No
20.55 ştiinţa la zl; 21.00 Muzică
reciproc. tatea delegaţilor laburişti la SANTIAGO DE CHILE. - In anul 1971, schimburile co raţiei Internaţionale a Sindica iembrie*); BAJZBATENI : Cuţi de cafe-concert; 21,25 Anul 50. Noapte bună copil; 20.00 Noi în
conferinţă se vor pronunţa îm- merciale dintre Chile şi Cuba se vor cifra la aproximativ telor Libere, ol cărei sediu se tul („6 August“) ; ORAŞTIE : Consem nări: 21,30 Revista şlagA- registrări de muzică populară ;
LONDRA. - Comitetul Exe potrivo aderării. 20 milioane dolari — a doclorot Benjamin Matte, pre Străinii (,.Patria“) ; U rm ărirea .relor; 22,00 R adiojurnal; 2220 20,15 Pagini orchestrale din ope
Concert de seară :
(„Flacăra“) ;
Sport; 22,30
cutiv al Partidului laburist bri şedintele Asocioţiei naţionale a agricultorilor din Chile, află la Bruxelles, a cerut tu pentru a trăi HAŢEG : Timp 22.55 Argheziană; 23,00 Concerl dc rele; 20,30 Mu/lcă şi poezie - m u
(„Popular*);
tanic, reunii miercuri seara in WASHINGTON. - Preşedin care, in numele osocroţi ei, o purtat în Cuba convorbiri turor organizaţiilor afiliate sa BRAD : De $npte ori şapto seară (continuare); 0.03-6.00 Es zică uşoară: 21,00 Anul tesiiv.
cadrul unei şedinţe speciale, tele Nixon a semnat o lege cu reprezentanţii organizoţiilo' comerciale din această intensifice ocţiunile de protest („Steaua roşie“); GURABAR- trada nocturnă. Becthoven - 1970; 22.50 Orches
a hotârit, in unanimitate, să adoptată de Congres, care ţară. Schimburile dintre cele două ţări vor include atit împotriva procesului de Io ! ZA : Dosarul XII („M inerul“); PROGRAMUL II : 6,00-8,10 Pro tra Casei de discuri Electrecord ;
(„Lumina“) ;
LLIA : Bănuiala
convoace o Conferinţă extra restituie membrilor tribului produse agricole, cit şi industriale. GEOAGIU-fiAl : Cel 1 000 de gram muzical de dim ineaţă; 8,10 23,05 Concert din opere; 24,00 Mu
ordinară a partidului, in cazul indian Taos terenurile din ju- Burgos. ochi ol dr. Mabuse („Geoaglu- Tot înainte; 8,25 Mari Interpreţi : zică de estradă; 0,15-1.00 Muzică
Băi*). Henryk Szeryng; 9,00 CIntccul
sâptamlnlJ : „P atria“ de Nicolac de cam eră.
Rodacţla ii adm inistraţia tia ru kjl i Deva, cff. Dr. Palm G row nr. 35. U lefoane t 13317 »1 11598. T ip a ru l: înlreprlndareo poligrafica Deva. 4406*