Page 58 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 58
I U L ■
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4961 9 SIMBATA 19 DECEMBRIE 1970
A trecut de atunci a- gătit din timp gazde primi nii au hotdrft să electrifice şcoală — alături de celelal
toare. Acum m-am obişnuit,
proape un
trimestru.
şi
satul. Atunci vom avea
te cadre didactice, modelea
Un trimestru şcolar, in mă simt bine. Deşi-s destul televizor şi toate a%>anlafele ză caractere, deschid larg
care s-au cunoscut reciproc, de tinără. oamenii din sat pe care le aduce curentul e porţile ştiinţei şi culiurii fii
elevi ţi profesori. Trei luni mă respectă. Ne respectăm lectric... lor acelora care pină mai VO LEI
doar in care elevii nu mai reciproc. Nu mai sint o stră Deşi veniţi abia „ieri" în ieri nu ştiau să-şi scrie nici
sfnt „necunoscute", tim p in ină. sat, tinerii şe gîndese (a per- numele. Să fie acesta izvorul Corvlnul Hunedoara—
care satul nu le mai este un preţuiriit Izvorul acelui „Bi
străin. „Pentru mine era cu ne aţi venit la noi In satm Progresul Bucureşti
totul străin, nu ştiam despre cu care au fost întimpinate
el declt că există. C-am vă noile cadre didactice 7 Fap
zut însemnat pe hartă. în tele arată că da, iar viitorul 1-3
colo... Mă întrebam cum mfl j m AJ! m u va confirma şi mai mult. ,,Şi Partida dintre cele două
va primi. Să nu mfl conside eu am venit aici de patru formaţii masculine s-a dispu
re ctimtifl un nepoftit". Ma ani, tocmai din Timişoara. tat în sala de sport ,,Con
ria Militam, aflată la primul Dacă autobuzul ar circula şi structorul“ din Hunedoara,
pas in invăfămlnt, îşi pri duminica, să putem merge şi lntrînd pe teren Insuficient
veşte zimbind trecutul nu LA m ¡ ¡N SAI“ noi la oraş să vedem ce e „Încălziţi“, fără un conducă
prea îndepărtat cind a cău nou, ar fi m ult mai bine" tor şl organizator de Joc, ti
tat pe hartă satul Almaş- spune Sonla Şerdean, direc moraţi de valoarea adversa
Sălişte, cînd apoi a descins toarea şcolii generale. Poate rului (locul doi In clasament),
aici cu o valiză, însoţită de că autobuzul va circula şi hunedorenil opun o slabă re
fratele e i A lâsat undeva Siguranţa din glas te face spectivă, la ce va fi mtine, duminica. II cer şi sătenii. zistenţă In primul set (0-15)
departe, tn Argeş, satul ei să crezi că vorbeşte ea fiind au intrat in problemele sa Să meargă la oraş. Tot e zi şi, de altfel, de-a lungul în
natal — Scorniţeştiul — şi a „de-ai casei", nu abia veni tului. Prima impresie s-a de odihnă. „Pină o să vină tregului meci. Doar în setul al
venit aici. în acest sat de tă tn sat. confirmat, s-a întărit, a de şi la noi tn sat televizorul. doilea, localnicii obţin victo
munte să-şi înceapă noua — Cum a fost începutul 7 venit certitudine. Toţi cei Apoi, om vedea... Că ne adu ria (15-9), dar aceasta moi
viaţă de om al catedrei. întrebarea e adresată altui patru noi „dascăli“, cum le cem lumea întreagă tn casă, mult datorită inexplicabilei
— Nu v-a fost teamă de nou venit la Almaş-Sălişte, spun oamenii — Marla Mi- aici în satul nostru îndepăr scăderi de ritm e bucureşte-
necunoscut 7 Corneliei Gabor. litaru, Cornelia Gabor, Cos- tat'. Cuvintele rostite de u nllor. După o oră şl douăzeci
— Puţin. Pină cînd am — începutul... Ca orice tică Băţălan şi loan Oneasd, nul din săteni, in pragul coo de minute, Progresul Bucu
stai de vorbă cu cîţiva din început. Destul de greu. veniţi din patru colţuri de perativei, definesc parcă noi reşti îşi adjudecă o victorie
tre noii mei consăteni. Pri Dar ne-au venit oameni tn ţară — s-au încadrat In via le coordonate pe care a por - URAAA! NEA ADUS ALMANAHUL meritată, în urma unul Joc de
ma impresie a fost plăcută. ajutor. Am început apoi ţa satului. Pentru că de la nit satul nostru de astăzi. nivel tehnic bun. Ultimele do
Am fost condusă apoi la gaz munca la catedră şi... Parcă acea dată de 1 septembrie, Calea bunăstării, a unui uă seturi le-au revenit cu
da unde aveam locuiesc. aş fi predat de cînd lumea la satul Almaş-Sălişte a deve grad de civilizaţie şi con scorurile 0-15 şl 14-10.
(Totxirfija directoare a avut Almaş-Sălişte. Acum încă nit şl al lor. Acolo trăiesc şl fort tot mai ridicat. Această nouă tnfrîngere a-
grifă de noi toţi, ne-a pre nu-i chiar uşor. Dar oame- muncesc, acolo — in noua 5. POP C ro n ica filmului graveazâ şl mal mult situaţia
Corvlnulul (are numai
două
victorii, cu e etapă înaintea
finalului turului), şl ar trebui
«A constituie un serios semnal
T in e re ţe a îşi justifica Podul de peste Valea ) ) RĂZBUNAREA SFÎNTULUI“ de alarmă pentru toţi cel ce
n ocupă cu voleiul In Hune
Hondolului, comuna Cer- doara. L VLAD
teju de Sus, a devenit im Mergem la cinematograf să In 50 (ie minute, cl în aproa ra bătrlnei doamne siciliene
practicabil şi prezintă pe- vizionăm aceastA peliculă cu o pe două ore, fapt oare prezin este de asemenea excelentă. POPICE
Există In film, însă, şl nis
tă o oarecare Importanţă pen
nedisimulatâ
Da,
nostalgie.
m a tu r p re z e n ţa rlcol de accidente datori- j recunoaştem cu francheţe câ tru film, din punct de ve caiva bluff-uri supărătoare,
tă degradării în urma tre
cerii peste el a utilajelor regretăm dispariţia unui se dere valoric. Harry Junkln şl cum ar fl cel al înlocuirii de
grele — tractoare cu şeni rial agreaţ de pe ecranele a John Kruae, autorii scenariu corului natural cu un fundal Cops „Voinţa“
Unul dintre invitaţii la eon- Lupeniulul «int evidenţiaţi. narea tinerilor, pentru care le — aparţinînd întreprin paratelor noastre TV. Regre lui, îl folosesc de această da proiectat pe sticlă mată, »au
tipicele ticuri dramaturglce a
ferinţa orăşenească a organi Iun A dc lunâ, în Întrecerea organizaţiile U.T.C. depun o derii de explorări miniere tăm fiindcă isprăvile Iui Si tă pe Simon Templar să dea le genului poliţist i minarea ba Haţeg s-a desfăşurat
zaţiei U.T.O. din Lupeni, to socialistă. Dezbaterile confe muncă susţinută. Ea e releva Deva. mon Templar nu au fost ega peate cap alegerea noului şef maşinii, Izolarea banditului In competiţia de popice dotată
varăşul Ştefan Mânu, sinteti rinţei au aubllnlat cA aceste tă şl prin cîteva cifre : 254 de In decembrie 1969, I.E.M. j late pină în prezent de vreun suprem al maleficei organiza cu Cupa „Voinţa*, organizată
za, tn cu vin tul sAu, maturita succese sint urmarea colabo- tineri urmează cursurile se Deva se angajează prin- alt personaj de „tonight epi ţii siciliene, fapt care reuşeş insula Caprl, sesizarea unul în cadrul manifestărilor ce
tea cu care tinerii din aceastA rArii fructuoase a organiza rale ale liceului iar alţi 300 sod“. Nici John Reed, nici EI te peste măsură de bine, de atac tn ochelarii unuia dintre vor avea loc In cinstea ani
adversari, atacul nocturn din
localitate conţi nu A tradiţia de ţiilor U.T.C. din Întreprinderi işl completează studiile la Fugitivo, dar nici chiar po oarece nici una dintre căpe cavou şi aşa mal departe. A versării semicentenarului par
muncA a înaintaşilor lor — cu comitetele sindicale, rezul cursurile fără frecvenţă ale vestirile vérité ale lui Eliot tenii nu râmîne în viaţă. Dar ceste elemente de prisos fac tidului. Au luat parte echipe
minerii — cel ce au înscris tatul acţiunilor comune or şcolilor generale. Ness nu au farmecul aventuri nu acest lucru e Important în ca ritmul filmului să treneze compuse din cîte trei sportivi
pagini de eroism în lupta cla ganizate şl al IndrumArll per Ridicarea calificării şl I rn- Provizorat, erului de o impecabilă ele film, ci măruntele şi des reprezentînd asociaţiile spor
sei muncitoare din ţara noas- manente de cAtre organele şl bogăţlrea cunoştinţelor de ganţă, care ne-a determinat tul de subtilele găselniţe, ca uneori, lăsînd impresia dila tive Voinţa din Hunedoara,
tării în timp a unu! subiect
trA. AceastA maturitate a răz- organizaţiile de partid Ana cultură generală, la care se în nenumărate ocazii să luăm re compensează pentru con de 50 de minute. Ceea ce dez Cfllan, Deva şl Haţeg. Nu fl-au
ficţiunea lui Leslie Charteris
bAtut, de fapt, din întreaga liza slstematlcA fAeutA de co adaugă numeroase acţiuni cu provizorat „de-a bună", urmărind cu su venţia dramaturgicâ îndea avantajează filmul acesta în prezentat, regretabil, echipele
juns de libertină. O astfel de
desfăşurare a ]ucrArllor con mitetul orAşenesc al U.T.C. caracter educativ, au avut şl fletul la gură, cu entuziasmul subtilitate este declanşarea faţa serialului cunoscut, este similare din Brad, Orâştle,
ferinţei organizaţiei U.T.C. organizaţiilor de tineret din au un ecou fructuos în con dar pînă cînd? absenţa acele! tensiuni (dato Petroşani şl Lupeni, deşi şl-au
din oraşul Lupeni, relleflnd Întreprinderi, urmărirea mo duita tinerilor, atît în proce unul teenager, peripeţiile şi conflictului 1 un turist englez anunţat participarea.
responsabilitatea cu care ti dulul în care acestea se preo sul de producţie cit şl dincolo victoriile inerente ale Sfîntu- este asasinat In Italia. Sfîntul rate tocmai diluării tempora După lansarea celor 100 de
nerii din localitate participă cupA de mobilizarea uteclştl- de porţile întreprinderilor. E lui. Atu-ul principal al filmu -- care este tot englez (şi încă le a acţiunii), care fusese atît bile mixte, clasamentul pe e-
de remarcabilă în episoadele
ce mai englez I), nu-i aşa —
lui lui Jim O’Connoly este,
la InfAptuîrea sarcinilor eco lor In procesul de producţie le au dus la diminuarea as tr-un document semnat consideră de datoria lui de televizate. Dar surîsul lui Ro chlpe arată astfel 1 1. Voinţa
nomice ce le revin, la viaţa şi Întărirea disciplinei, mâsu- pectelor de indisciplină, la li de directorul întreprinderii, prin urmare, prezenţa unui compatriot sâ-i descopere pe ger Moore, privirea sa ironi Deva — 1 033 p.d .; 2. Voinţa
erou unanim simpatizat adus
politlcA şi social-culturalA a rile stabilite în urma conclu chidarea absenţelor nemotiva ing. Corneliu Arsin şi şeful criminali şl sâ-i pedepsească că, îndreptată spre aureola Haţeg — 970 p.d,; 3. Voinţa Hu
aşezArii în care muncesc şl ziilor desprinse din aceste a- te de la serviciu (exemplu în serviciului de investiţii, lng. i pe ecran sub acelaşi chip cîş- aşa cum scrie în carte (în car de deasupra capului, prileju nedoara “ 811 p.d. ; 4. Voinţa
trAleac. nallze au dus la ÎmbunAtAţl sectoarele II şl XII de la ex Mircea Manole, să facă în tigâtor al lui Roger Moore, tea Iul Leslle Charteris, evi iesc o reîntîlnlre cu Sfîntul. Căi an — 760 p.d. ba indlvldu.
In realizArlle şl succesele rea întregii actlvitAţl. ploatarea minieră, secţia în mod provizoriu unele lu cunoscut pe întreg mapamon dent). Dar conflictul evoluea Nu extraordinară, dar recon al, cele mal multe puncte au
înscrise de oamenii muncii — In sectorul nostru, cel treţinere de la preparaţle, crări de consolidare. ur- dul. ză în lanţ, fiindcă u fortantă ca o bomboană men- fost acumulate de Nlcolae
din oraşul Lupeni — tinerii mal mare de la exploatare, secţiile a ITI-a, sulfură de mînd ca In 1970 să fie e „Vendetta for the Salnt- tolatâ. Szileghl (Haţeg) — 381 ; L
şl-au manifestat viguros pre spunea şeful de brlgadA Ion carbon şl atelierul mecanic xecutat un pod cu caracter (traducerea românească a ti ciderea englezului este doar Oancea (Deva) — 372 ; FOlop
zenţa. Conferinţa a reliefat Mondoca, succesele pe care de la F.F A. „VIscoza" etc.). definitiv. tlului este aproximativă, de o verigă Intr-un şir în AL. COVAC! Lfidlelau (Deva) — 963.
cA uteclştll de la exploatarea le-am înregistrat nu le-am fl In cuvîntul lor, partici oarece este vorba nu de o treg de crime — înfăptuite N. SBUCHEA
sau planificate. O altă chesti
minierA se pot considera, pe putut obţine dacA nu ne-am panţii au reliefat maturitatea Se împlineşte în curlnd răzbunare oarecare — cl de o une, amuzantă, e motivarea
drept, pArtaşl de nădejde ’a fl ocupat îndeaproape de per- de gîndlre şl acţiune a tine anul de cind durează pro vendetta aleillană) ţl transfe dispariţiei viitorului şef al
cele peste 48 000 tone de cAr- fecţlonarea şl calificarea ti rilor uteclştl din Lupeni, a vizoratul. SA fi uitat oare ră pe Simon Templar, din lu mafioţilor din America. Scurt;
bune extrase în acest an pes nerilor. In sector s-au experi portul liceenilor, al elevilor conducerea I.E.M. Deva de mea metropolelor şi a staţiu acesta nu şl-a plătit impozite
te plan, tinerii de la prepara- mentat metode noi de lucru, grupului şcolar minier la ne spre obligaţia ce-1 revine . nilor mondene, la Palermo, le, prin urmare a trebuit s-o
ţle îşi pun responsabil sem prin susţinerea metalicA a a număratele activităţi de în şi pe care şi-a asumat-o şi j sediul Mafiei. Aici, fireşte, şteargă... englezeşte. O reuşită
nătura în dreptul succeselor batajelor, fapt ce a solicitat frumuseţare şi gospodărire a în scris ? Situaţia confirmă j Incontestabilă este persiflarea î n t r e p r i n d e r e a
care au dus la îmbunAtAţlrea din partea tinerilor o perfec localităţii, la viaţa soclal-cul- că totul a fost dat uitării. ca şl în serialul de sîmb&tâ unul punct sensibil al Sfîntu-
Consiliul popular comunal
calltAţli cărbunelui special ţionare continuA. In ultimul turală a oraşului. Petru P&li- fAcut nenumărate inter seară, Sfîntul ajunge în cen lul însuşi i Simon, cunoscut
pentru cocs cu'0,2 puncte, Iar an, în sectorul nostru au fost van, Victor Corpadea, I. F01- venţii. Dar totul a fost în trul unor teribile încurcături, îndeobşte pentru eleganţa sa
cei de'JaH.VÎscfoza" au contri calificaţi 25 de tineri mineri, doşl, C. Călători!, Valeriu Mo- pe care le rezolvă cu prover desâvirşitâ, este deposedat de
buit la raportarea înainte de 10 urmează cursurile de aju torce, Ion Gîf Deac au discu zadar. Poate In ceasul al biala-! abilitate. E drept, nu garderoba-l impresionantă, râ-
termen a îndeplinirii planu tori mineri, 20 îşi completea tat responsabil, deschis, la o 12-lea... d e i n d u s t r i e l o c a l ă
lui la producţia globalA şl ză cunoştinţele de cultură ge biect, fără nuanţe de laudă, mînînd cu ce are pa el. Figu
marfă. Contribuţia lor o eon nerală în şcoli şl licee. Altfel au reliefat neajunsurile, au
firmA însuşi faptul cA aproa nu se poate. Trebuie lA creş spus lucrurilor pe nume cu Tot tnalote (emisiune pentru pio ORÂŞTIE
pe Jumătate dintre cei 1 000 tem continuu. dorinţa sinceră de a face ca RADIO nieri) | MB Mari interpreţi : Hen
ryk Sxeryng; 0,06 Muzică popu
de tineri care lucrează In în Perfecţionarea, despre care tineretul din Lupeni sâ-şl ma lară; 0.18 Aspecte de le feauvalul
treprinderile Industriale ale vorbea tlnârul miner I. Mon nifeste mal mult prezenţa In corei HOavrU Goiinescu* din P ia STR. N. TITULESCU NR. 20, TELEFON 190
doca, a fost subiectul multor munca da organizaţie, tn în PROGRAMUL X « C» De la I tra N eam ţ; 9,38 Concert din ope
dezbateri din conferinţă, su- treaga viaţă a oraşului. \a M 0| 0,30 M ioriţei 10,06 Joourl rete; 10,00 Cvlntotul In do diet Produce şl livreazd In sector socialist po b a rd de
m inor pentru coarde |1 plan de
bllnlindu-se astfel Interesul In programul de actlvitAţl, popular« interpretat« le dilema Tudor Clortea; 10,80 Refrene În com andd ferm d pentru a n u l 1971 în orice can titâtî :
10,20 Pieee pantru
Instrum entai
pe care organizaţia orăşe adoptat în conferinţă, tinerii plani 10,30 Din ţării a socialiste i drăgite; 11,00 Ctntă Cornelia Bălu - scaune ta p iţa te tip Snagov şi M ureş ;
şl Iovi Dlonlsie; 11,20 Muzică u-
nească a U.T.C. a acordat-o a au înscris obiective care să 11,03 Muzică distractivă; 11.18 Ra- şo e râ ; 11,63 Ştiinţe la zl; 12,03 - spalier! d e vio ;
cestui deziderat Important al contribuie la creşterea aportu dloclub turistic; 11,80 Din reper Avanprem ieră cotidiană; 12,16
şl pentru munca muncii cu tinerii. Numeroase lui lor In realizarea sarcini toriul corului RadlotalavlzlunU : Muzică populară; 12,30 Muzică u - p lite şi g ră ta re din fo ntă j
12.00 Muzică uşoară; 12,07 Duetul
le concursuri gen „Cine lor economice, în mobilizarea Elsa-Lohengrln din opera Lo şoară; 13,00 Concert de prlnz; - construcţii m etalice pe bază d e schiţe ataş a te
14.03 De toate pentru toţi (re
ştie minerit, cîştigă“, „Cine la acţiunile voluntar-patriotl- hengrin da Richard W agner; 12.30 zilei — muzică uşoară; 18,20 36S la c-d. ;
luare); 13,03 Au fost melodiile
MelodU populare; 13,00 R adiojur
Elogiu ştie meserie, diferitelor for ce, în munca din şcoli, în do nal; 13.10 A vanprem ieră cotidia de clntece; 18.30 Cenaclul arte - p re fa b rica te din beton |
or
cîştigă",
ganizarea
meniul Ideologic, cultural-ar
nă; 13,22 Muzică instrum entală ;
lor; 16.00 R adiojurnal; 26,16 Piese
- bo lţari pentru m ină ;
R a
13.30 Radiorecording; 16,00
o
(ca
de
me
întrecere
folclorice de virtuozitate:
16,23
limpiadele meseriilor, care au tistic şi distractiv, de pregăti diojurnal; 16.13 Radi o recording ; Din viaţa muzicală a oraşului - b a n d a je pentru m ină »
re pentru apărarea patriei etc.
ŞtUntă, tehnică, fantezie ;
17.00
Conferinţa organizaţiei oră atras peste 300 de tineri), sim 17.30 Solişti de muzică > populară; Braşov; 16,35 Sfatul medicului t - d a le din beton ;
17,00 Concert de muzică popu
şeneşti U.T.C. Haţeg se afla înfăptuirea obiectivelor pro 16.00 Orele serii t 10,00 Tableta de lară: 17.30 Noi Înregistrări cu Nl-
in plină desfăşurare. La tribu pozioanele, schimburile de ex puse în acest program cere seară; 20,03 Zece melodii prefera colae Gărdescu, artist em erit; - c ărăm id ă d e construcţii ;
nă, eleva Aurelia Cl9maş din perienţă au avut ca răspuns însă comitetului orăşenesc te ; 20.40 Bijuterii m uzicale; 20.35
17,53 Moment poetic. Versuri de
clasa a Xl-a, delegată din p ar faptic lărgirea orizontului Ştiinţa la zl; 31.00 Romanţe ; George Coşbuc; 18,00 Publicitate - um eraşe pentru b ă rb a ţi şi fem ei.
tea organizaţiei U.T.C. de la nou sles, fiecărui utecist, o 21.25 In Intlm plnarea sem icente radio; 19,20 Opera pentru toţi ;
liceu) teoretic, vorbea despre tehnic al muncitorilor tineri, participare responsabilă la narului P.C.R. Anul 60. Con 13.03 Clntecul a pretutindeni;
activitatea colegilor săi. P re mobilizarea lor la ridicarea activitatea de organizaţie, sem nări; 21.30 Revista şlagărelor;
şedintele prezidiului, Viorel calificării profesionale. Numai 16.30 Revista revistelor culturalei
Faur — prlm -secretar a) Co pentru ca munca de educare 32.00 R adiojurnal; 33,20 Sport; 10.30 Noapte bună, copUi 10,63
m itetului judeţean al U.T.C., în acest an au absolvit cursu comunistă în rindul tinerilor 22.30 Muzică de dansi 18,60 Ar Concertul capodoperelor; 32.00 A
intervine, la un moment dat, rile de calificare In meseriile sâ-şî găsească* împlinire prin gheziană i 23.00 Expres melodii ;
m o întrebare : de miner, artificier, zidar etc. R om anţe; 22,30 De vorbă cu acad.
— Tovarăşă Aurelia, ne pu prezenţa matură a acestora în 0,03-8,00 Estrada nocturnă. Zaharia Stancu; 22,30 Muzică de
teţi spune dacă din prom o 165 de tineri. Există la Lu întreaga viaţă economică şl PROORAMUL n : 6.00-6,10 P ro dana; 24,00-1,00 Clasic! al secolu itreprisidirea teritoriala
ţia absolvenţilor acestui an a peni — fapt reliefat în con gram muzical de dlm lncaţăi 6,10 lui XX : Igor Stravlnakl.
liceului din Haţeg, există ti ferinţă — un Interes major social-culturală a oraşului.
neri care au râma9 Io sat şl
muncesc la cooperativa agri pentru creşterea şl perfecţio LUCIA LICIU
colă de producţie ?
Vorbitoarea n-a cunoscut a
m ănunte. Insă asemenea tloert 18,15 Publicitate;
există In sală se ufla cineva PENI : In arşiţa nopţii („Cultu 13.20 îooi de eerl — emisiune de aprovizionare Deva
care putea oferi cel puţin un CINEMA ral*) ; Stelele din Eger, eerlUo pentru cei micii
exemplu concret. N-a făcut-o l-n („Muncitoresc") | LONEA i 18.30 Telejurnalul de seară i
Insă, dar spre n ie răspunde, Această femeie („M inerul“); 20,00 T ele-endclopedla;
lotuşi, Întrebării, aştern pe La război ca la război („7 20,50 Seară de operetă : „Lilia
hirtic rlndurlle de faţă. Noiem brie“); VULCAN; Ma cul* de Johann Strauss;
... Olga Cerna. Aşa o chea DEVA : Răzbunarea Sflotu* yerling, seriile l-II („M unci 21.20 FUm serial: „Incorupti LIVREAZĂ PE BAZA DE COMENZI - Burlane dreptunghiulare :
mă pe fata care In luna Iulie Iul („Patria*) i Hei, tu 1 („Ar toresc")! URICANI : Memento bilii“. Povestea lui Lega FERME, URMĂTOARELE MATERIALE :
n.c. îm plinea 20 de ani, şl ta “) ; SIMERIA : Colivie pen („7 Noiembrie“)! BARBÄTENI : Diamond | - B urlane scurgere 0120 ;
tot atunci Îşi înscria numele tru doi („Mureşul") : HUNE U rm ărirea („S August*); O- 22,10 Telejurnalul de noapte; PRODUSE FEROASE - C oturi d re p tu n g h iu la re ;
intre absolvenţii liceului din DOARA r „Z" („Siderurgia- RAŞTIE : Străinii („Patria*);
Haţeg. Dc loc din satul N uc lui“) ; Joc dublu In serviciul U rm ărirea („Flacăra“) ; HA 22,85 Invitata noastră: M ărgă - C oturi d re p tu n g h iu la re zincate 0
şoara, comuna Sftlaşu de secret („Constructorul"); CA ŢEG : Timp pentru a trăi rită Radlnska, Film m u - O ţe l rotund (de la 018 mm - 170 120 ;
Sus, părinţii Acesteia au LAN : Sub sem nul Iul Monte („Popular”) ; BRAD i De şapte zicali mm) ;
marele m ent de a-şl ti Crlsto („li iunie“) j TEUUC i ori şapte („Steaua roşie*) i 17,00 Emisiune tn Hruba ger 82,40 Concurs Internaţional de - C oturi pentru fum
crescut şi educat fiica In A şteaptă pină se întunecă ILIA : Reconstituirea („Lum i m ană; patinaj artistic — demon - Ţevi construcţii (75x3,5 ; 273x45 ;
spiritul dragostei faţă de („M inerul“); PETROŞANI » De na“) ; GEOAGIU-BAI : Cel 1000 11,10 Publicitate! straţii. înregistrare de la 168x25) ; - Rulmenţi diferiţi ;
munca. Cind alte fete, de-o parte de lumea dezlănţuită, 16,18 Bună seara, fete ! Bună Moscova |
seamă cu ea, Îşi ascundeau seriile l-n („7 Noiembrie“) j de ochi al dr. Mabuse („Geoa- teere, băieţi t| 83.30 închiderea emisiunii. - Tabla neagră (2, 4, 14, 12, 15, 16, MATERIALE ELECTRICE
indolenţa sub expresia „Ce Sentinţa („Republica*) i LU- giu-Băl*).
vrei. dragă ? Slot absolventă 18, 22 mm) ; - M a te ria le electrice (conductori de (|
de liceu l Dacă ora aă ml ee în
groaşe pielea palm elor m uoclnd, - P roflie I.N.P. (140, 200, 220, 240, 400 F : 6 , 16, 25, 50, 70, 95, conductori
nu mal învăţam atlta carte I*. mm) ; V.LP.Y, : 35 ; conductori A.F.I. : 50, 70 ;
Olga Cerna trăia ceea ce ia fi
gurat poate fl num it o „va - P rofile U.N.P. (0 1 -3 7 ; 160 mm ; 100 cond uctori F.A.C. 3x10 mmp, 3x16 mmp,
ră fierblDie“. DUMINICA Lotoj 18,20 1001 dfl i e r t Emisiu
La uscatul şl dădltul Ierbii* ne pentru cel m iel; 19,30 Tele mm - 300 mm) ; 3x25 mmp, 4x10 mmp) ;
cosită de tată) şl bunicul el 8,45 Gim nastica de dimineaU; SÀPTAMINA VIITOARE jurnalul de seară; 20,00 FUm ar - Organe de asamblare (şuruburi : - Patroane fuzibile ; 610, 16, 20, 35,
pe terenurile cooperativei a- tistic: Fericirea familială. P re
grlcole, in m irişte, la seceri 9,lMJ Matineu dum inical peatru m ieră pe ţară; 21,25 Pe plaiuri 6 x25 ; 20x140; 24x7 0; 2 0 x6 0 ; p iu liţe : 50, 80, 100 ;
şul şl trelerlşul griului, toam na copil şl şcolari. Toate plnzele gorjeneştl. Program susţinut do
la recoltatul porum bului sau sus I; 10,00 Viaţa 9atuiui; 11,10 ansamblu] artistic „Doina Gor- M -4 ) ; - Electrozi EL — 42 0 4 şi 0 5 ; electrozi
In orele libere logrljlndu-se Amfiteatru muzical. Pagini 6im- LA TELEVIZIUNE Julul* din Tlrgu Jiu; 21,45 Căr(l - Trefilate (la n ţ de 030, 038) ; aro m iţi 010 mm.
de pregătirea mesei pentru foulce rom âneşti in interpretări şl idei. Claude Levl Strauss 1
familia sa, a frăţiorului caro celebre; 12,00 De strajă patriei; „Gtndlrea sălbatică*! 22,05 Tele - A rm ături din fontă (ro b in e t 030, ca MATERIALE NEFEROASE
In urm a unei boli urm ează 12.30 In reluare, la cererea tele jurnalul de noapte 1 22,15 Sabnto
un îndelungat regim, Olga ţi spectatorilor. Clntă Tereza şi ua fără nume. Muzică populară; D0 pentru cel mici; 19,30 Tele Sera- Spectacol m uzlcal-corcgra- nale gaz de 1“ , canale gaz de 3/4") ; - Laminate de cupru, alamă, alumi
ne pasul In rind cu cel care-şl Raphacl ; 12,45 Fotbal. Amintiri 21,S0 Telejurnalul de noapte : jurnalul de searăi 20,00 Tole-el- fic realizat de televiziunea Ita
dau seam a că palmele bătăto Mexic ’70: Brazilia — Italia, fi 22,00 Telesport; 22,1$ Viaţa lite nem ateca: Zăpezile din Kilim an liană cu Mina, Johny Dorelll, - Cuie pentru construcţii ; niu ; bare bronz turnate şi presate ;
rite nu presupua nici un fel nala „El Mundialului*. înregis rară; 22,45 închiderea em isiu jaro. Prem ieră pe ţară. Ecrani Roeky Roberts, Lola Falana t - Robineţi plat STAS 2550, 0500 ;
do ruşine pentru stâplnul lor. trare de la Ciudad de Mexlco ; nii. zare după nuvela „Confesiu 23,00 închiderea emisiunii. - Profile grele , d ife rite dim ensiuni :
Dimpotrivă t 14,45 Clntece m aram ureşene ; nea“ de Ernost Hemingway j - Cupru electrolitic (catozi) ;
Recent, am retnttlnlt-o pe 15.00 Emisiune In limba m aghia MARŢI 21,55 Poşta TV 1 22,10 Cadran In SIMBATA - Profile mijlocii şi uşoare, d iferite
fata al cărei chip ne zlmbea, ră; 16,30 Studioul „N*; 18,00 Cln- ternational; 22,50 Telejurnalul de dim ensiuni ; Lacuri şi vopsele : vopsea de ulei ; J<a-
in iulie, din tabloul absolven tare patriei; 19,20 1001 de seri ; noapte; 23,00 închiderea em isiu ky, alb ă, gri, galb e n ă , m aro, vopsea e
ţilor de liceu — pe fiica coo 19.30 Telejurnalul dc seară; 20,00 18,00 Tineri solişti de muzică nii. 8,00—16,00 Noi forme de or- - Bare trase, d ife rite dim ensiuni ;
peratorilor din Nucşoara. Ve Film artistic : Trezeşte-mâ etnd populară! 18,30 B răţara de auri ?:«nicare şl retribuire a muocU m ail : crem, roşie, neagră, vopsea nitroe-
nise la Haţeg aă lucreze In se va sftrşl războiul. Prem ieră 19,15 Publicitate; 19,80 1001 de JOI n cooperativele agricole de pro - Bandă laminată la rece, d ife rite d i
locul mamei sale — m uncitoa pe ţară; 21,40 „Sâ-ml clnţl un 9er1. Emisiune pentru cel mici; ducţie. Consultaţii pentru lu m ail : albastră, bordo, galben, negru,
re sezonieră la uscătorul de cintec de Iubire...*. Omagiu iul 19,30 Telejurnalul de searăi 20,00 crătorii din agricultură; 17,00 E m ensiuni ; a lb şl verde.
misiune tn limba germ ană; 18,10
fructe Şl legume al O.L.F. — Ion Vasilescu; 22,15 Reportaj pe Reflector; 20,15 Seară de teatru. 18.00 Emisiune In iimoa m a
şl am avut din nou posibili glob. Victoria ile la Kham-Duc. Prem ieră TV. Doi pe un balan ghiară! 18,30 La volan. Emisiu Publicitate; 18,15 Bună seara, - Bandă oţel arc, d ife rite d im ensi MATERIALE LEM NO ASE: buşteni, ch e
tatea să-l observ „brunetul* Film docum entar realizat in soar, de Wllllam Glbson; 22,00 ne pentru conducătorii auto : fete I, Bună seara, băieţi i De uni ;
palm elor care, In flinta aces Vietnamul de sud de Studioul Sibiul sentim ental; 22,25 Diver 18,50 Mult e dulce şl frum oasă ; 12 ori bravo li 19,15 Publicitate; restea, stejar ;
19,20 1001 de seri. Emisiune pen
tei tinere, au ridicat m unca Eliberarea; 22,30 Telejurnalul dc tism ent rouzical-coregrafic cu 13,15 Publicitate; 19,20 1001 de tru cel mici; 19,30 Telejurnalul - Tablă oţel aliat, diferite dimensi
la principiul de ocupaţie. noapte; 22.40 DumlnlcA sportivă; N arghlta; 22.35 Telejurnalul dc 9eri. Emisiune pentru cel mici; Sem eringuri din p iele arc arm ătură
23.00 închiderea emisiunii. noapte; 22,45 Închiderea em isi 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 dc seArâ: 20,00 Tclo-cnclclope- uni ;
Fata la care ne referim nu-l unii. In reluare filmul serial Vidocq illa; 20,50 Dor de strune. Pro m etalică, de diferite dim ensiuni ; seme
singura absolventă de liceu (IV); 20,30 Prin laşi cu Miluţă gram de muzică populară !n in - O ţe lu ri de scule, diferite dimensi
pentru care munca prim eşte LUN I Gheorghlu ; 21,00 Panoram ic şti terpretarea orchestrei conduse rin gu ri cauciuc fără arc ;
nobilele valenţe ale realităţii. MIERCURI inţific; 21,35 Teleglob. Philadel uni ; - Tarozi STAS 1822 3 8 " şi 1 1/2” ;
... Rlndurlle dc faţă nu-.şi phia arabică — Iordania; 22,00 de Ionel B udişteanu; 21,10 FUm
propun sA. compllmcnteze pe 18,00 Scena si ecranul; 18,30 9,00—10,30 Noi forme de orga Telejurnalul de noapte ; 22,15 serial: Incoruptibilii. Povestea - Sîrmâ neagră, diferite dimensiuni ; STAS 1112 24-52 mm ;
nimeni. Am dori door ca ele Cintccc $1 Jocuri populare din nizare şl retribuire a muncii In Hollywood Palace. Program dc iul Franck Nlttl; 22,00 Telejurna - Sîrmâ oţel arc, diferite dimensi
să ofere, pentru cit mal m ulţi Muscel; 19.00 Ce sint şi ce tre cooperativele agricole de pro varletâfl cu Diana Rnss, Andy “ M anom etre ind ustria le d iferite ;
tineri, posibilitatea de a des buie să fie centralele Industria ducţie. Consultaţii pentru lucră Williams, Sammy Davis-Jr. : lul de Doapte; 22,15 Săptâm tna uni ;
prinde marele adevăr pe care le. Circulaţia deciziilor Func torii din Agricultură: 18,00 Uni sportivă; 22,40 Publicitate; 22,45 - ritin g u ri d iferite.
fiecare om trebuie să-l tră ţionarea sistemului Inform aţio versal şotron. Enciclopedic pen 23,00 Închiderea emisiunii. - D iferite scule (chei olandeze cu Listele complete pot fi consultate la
iască. să-l materializeze in nal in cadrul centralelor; 19,20 tru copii ; 18,30 Cabinet econo Melodii pe ram pa de lansare.
viaţă de. n$a natură Incit «le- îooi dc seri. Emisiune pentru 1 mic TV. Modificări structurale VINERJ (Intervlzluno). Concertul m elo gheare, chei franceze, burghii filetat şi mediul I F A din Devo. str. Cuza Vodâ nr
spre faptele fiecăruia să se cri mici: 19,30 Telejurnalul de economice In viitorul plan cin diilor prem iate in Concursul n a spirale) ;
spună c;\ întruchipează un a scarA; 19.-'>0 Agenda politică ; 18.00 Căminul; 18,50 Revista e- ţional de creaţie — 1370; 2.1,30 31. iar informaţii suplimentare se po!
devărat elogiu Închinat m un 20,nn Tcairu foileton; Războiul cinal; 19.10 Tragerea Pronoex- - Broaşte mobilier ; primi şi prin te!efon 72522 Deva.
cii. celor douA roze (IX); 20,50 Stea- pre»; 19,20 1001 de seri. Emlslu- conomlcâ TV.; 13,10 Tragerea închiderea emisiunii.
PETRE FARCASIU
■