Page 6 - Drumul_socialismului_1970_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 4946 0 MIERCURI 2 DECEMBRIE 1970

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI SCU

mnitm ■ — I WWC 0 — — a — ■ — — — 3003— —

nală să crească cu circa derile celorlalte ramuri, unde subansamblele Ia care recon­ telor Este nevoie ca de aceste pare câ mai sînt unele dome­ teriale care trebuie sâ existe siv în ce priveşte cali­
700 000, dar va trebui să a­ există capacităţi mari, ce pot diţionarea este economică. Va probleme sâ se ocupe mai în­ nii — cum este, spre exem­ la Departamentul aprovizionă­ tatea producţiei, sînt legate şi
lUnnare din pag. 1)
vem în vedere o creştere su­ fi utilizate atît pentru produ­ trebui ca pînă la sfîrşitul anu­ deaproape cercetătorii noştri plu, producţia de covoare — rii tehnico-materiale, este ne­ de lipsa de ritmicitate în a­
plimentară, chestiune la care cerea unor maşini complexe, lui să se aducă modificările din domeniul industriei ali­ unde ar trebui să revedem voie ca fiecare minister care provizionare, de faptul câ coo­
mă voi referi mai tîrziu. Con­ cit şi pentru cooperare în corespunzătoare In planifica­ mentare, medicii dieteticieni, sarcinile stabilite, în sensul are în profilul său producerea perarea în producţie în dife­
cu produse agroalimentare şl form prevederilor de plan, realizarea unor subansamble, rea producţiei pieselor de precum şi alţi specialişti. Pe sporirii lor. Doresc tnsâ sâ de materii prime să-şi elabore­ rite domenii de activitate este
a industriei cu materii prime fondul de salarii ar urma să care să fie folosite pentru spo­ schimb, reflectînd încă în pla­ lingă aceasta, este necesar ca ridic problema calităţii, mai ze un program special pentru slab organizată. Rog pe toţi
agricole. sporească în 1975 cu 37-44 la rirea producţiei de maşini-u- nul pe 1971 aceste modificări. şi presa, radioul, televiziu­ cu seamă a finisajului produc­ mai buna valorificare a mate­ tovarăşii vicepreşedinţi ai gu­
Un important element ca­ sută în comparaţie cu 1970. nelte. Doresc să subliniez că re­ nea şi celelalte mijloace de ţiei Industriei uşoare. Nume­ riilor prime şl materialelor, vernului, pe toţi miniştrii, sâ
racteristic al viitorului plan Paralel, se prevede majorarea, Ca urmare a discuţiilor a­ zerve importante pentru creş­ care dispunem sâ contribuie roase sortimente ale industri­ Inclusiv un program de cer­ examineze atent, la nivelul
cincinal, care reflectă pro­ în aceeaşi perioadă, a fondu­ vute cu cadrele din agricul­ terea producţiei în construcţii­ la orientarea maselor de con­ ei uşoare se produc în canti­ cetare în acest domeniu. tuturor ramurilor, posibilită­
cesul de modernizare a acti­ lui de pensii cu 45-50 la sută tură şi în lumina măsurilor le de maşini — cît şi în alte sumatori, la formarea gustu­ tăţi suficiente, dar nu ştiu Legat de aceasta este nece­ ţile de a asigura o aprovizio­
vităţii noastre economice, este şi creşterea fondurilor desti­ stabilite pentru dezvoltarea a­ ramuri — există în domeniul lui şi îndrumarea lor în al­ cum se întîmplă câ multe din­ sar sâ anatizâm mai bine pro­ nare ritmică, introducerea u­
trecerea la dotarea economiei nate alocaţiei pentru copii. cestei ramuri, se impune rea­ folosirii capacităţilor de pro­ cătuirea unor meniuri raţio­ tre ele sînt de calitate slabă, nui sistem eficient de apro­
naţionale cu tehnica modernă Corespunzător creşterii pu­ lizarea programului de dotare ducţie şi a timpului de lucru. nale, variate şi destul de greu găseşti une­ blema ritmicităţii aprovizionă­ vizionare care sâ funcţioneze
de calcul $i dezvoltarea pro­ terii de cumpărare a popu­ a agriculturii cu tractoarele şi Datele arată câ o serie de ma­ Conducerea Ministerului In­ ori în comerţ mărfuri bine fi­ rii tehnico-materiale, pentru a operativ, pentru a permite
gresivă a sistemului naţional laţiei, volumul desfacerilor de celelalte maşini agricole ne­ şini şi utilaje sînt folosite slab, dustriei Alimentare, precum nisate, sînt în cantităţi redu­ asigura o mai bună desfăşura­ desfăşurarea normală a pro­
de prelucrare a datelor. Va mărfuri cu amănuntul va spo­ cesare fiecărei culturi. Acest în mod neraţional. In vederea şi consiliile populare, care ou se. Consider că această pro­ re a procesului de producţie. O ducţiei şi a pitea pretinde în-
fi astfel posibil ca pină in ri cu 31-37 la sută, în urmă­ program, aflat în curs de ela­ utilizării mai Intense a capa­ unităţi de producere a bunu­ blemă trebuie sâ preocupe
anul 1975 să se realizeze torii cinci ani, faţă de 30-35 borare de către Ministerul A- cităţilor de producţie, este ne­ rilor alimentare, vor trebui sâ foarte serios conducerea Mi­ parte însemnată din nea­ tr-adevâr ordine şi disciplină
structura de bază a sistemu­ la sută cit reprezintă prevede­ griculturij şl Silviculturii şi cesar să nu se mai aprobe întocmească un program spe­ nisterului Industriei Uşoare, junsurile producţiei, inclu­ tn toate unităţile
lui naţional de prelucrare a rile din Directive. Ministerul Industriei Con­ începerea de investiţii noi sau cial de diversificare a produ­ precum şi Consiliul de Miniş­
datelor. în economie urmînd Creşteri însemnate se pre­ strucţiilor de Maşini, trebuie dezvoltări pînă rind nu este selor, de producere a noi sor­ lească de urgenţă măsuri spe­ Pentru o producţie iefti­
tri. Este necesar sâ se stabi­
să funcţioneze peste 20 de văd la produsele alimentare să asigure ca pînă în 1975 să asigurată folosirea integrală a timente, folosind capacităţile
centre de calcul de importan­ de bază, precum şi la mărfu­ se rezolve practic problemele capacităţilor de producţie e­ existente, materiile prime din ciale pentru a obţine o îm­
tă republicană, precum şi o rile industriale. Astfel, în mecanizării tuturor lucrărilor xistente. In primul rînd, tre­ tara noastră Este necesar, de bunătăţire a producţiei de
serie de centre teritoriale, do­ 1975 volumul desfacerilor va agricole, nu numai la culturi­ asemenea, să se treacă hotâ- stofe, pînzeturi, confecţii, tri­ nă,de calitate şi eficientă
tate cu calculatoare din pro­ creşte faţă de 1970 Ia carne le mari, ci Ia totalitatea cul­ buie folosite mai bine supra­ rît la crearea de întreprin­ cotaje, încălţăminte ş.a Cu
feţele de producţie; dintr-o
ducţia internă, precum şi din şi conserve din carne cu 41 turilor, inclusiv în legumicul­ analiză efectuată într-un nu­ deri care sâ fabrice alimente utilajele de care dispunem în
import, la care se adaugă un la sută, lapte şi produse lac­ tura, viticultură, pomicultură, semipreparate în aşa fel îneît întreprinderile noastre se pot O problemă de Importantă reducere a consumurilor de ma­
număr însemnat de calcula­ tate cu 77 la sută, ulei 20 la precum şl în zootehnie. Uzi­ măr de întreprinderi indus­ consumatorul să-şi poată pre­ produce în toate sectoarele ar­ esenţială pentru ridicarea efi­ terii prime şl materiale va tre­
toare cu care vor fi înzestra­ sută, zahăr 25 la sută, legu­ nele de tractoare şi maşini o- triale, a rezultat câ acestea găti uşor mîncarea. ticole de consum foarte di­ cientei economiei noastre es­ bui să tina scama de rezervele
te unităţile economice. Rea­ me 54 la sută, ţesături 17 la gricole trebuie să execute co­ aveau circa 173 mii mp supra­ Consiliu! de Miniştri va tre­ verse, atrăgătoare, mereu în te imbunătâlirea calităţii pro­ mari nelolosite care mai exis­
lizarea programului de dota­ sută, încălţăminte 26 la sută. menzile date de agricultură, faţă productivă folosită neco- bui sâ analizeze munca Mi­ pas cu cerinţele modei. Va ducţiei. Desigur, noi am făcut ta în acest domeniu, de expe­
re a economiei cu tehnica de televizoare 35 Ia sută, mobilă să producă tipurile de tractoa­ respunzâtor, din care 150 mii nisterului Industriei Alimen­ trebui ca lunar întreprinderi­ si facem eforturi mari pentru rienţa înaintata pe plan moo-
calcul va asigura posibilita­ 35 la sută. re şi maşini care sînt necesare mp spaţii libere sau utilizate tare, structura producţiei în le industriei noastre uşoare dezvoltarea industriei construc­ dial
tea unei conduceri moderne, Se prevede o sporire însem­ acestei ramuri, cerute de uni­ în scopuri neproductive. In­ acest domeniu, care cuprinde sâ introducă sortimente noi : toare de maşini, a altor ra­ In iegBlură cu aceasta sa
bazate pe cuceririle informa­ nată a cheltuielilor pentru tăţile agricole, Iar nu cele care troduse în producţie, dotate cu şi o parte din economia lo­ creatorii de modele trebuie să muri modeme, pentru dotarea pune şl problema folosirii mai
ticii — condiţie esenţială pen­ acţiunile social-culturale, fon­ le sînt mal uşor de fabricat utilajele necesare, aceste su­ cală, şi sâ stabilească măsu­ creeze cu adevărat, dar pentru întreprinderilor cu tehnică a­ bune a deşeurilor, a recuperă­
tru planificarea cu adevărat durile anuale destinate acestui Va trebui ca uzinele aparţi- prafeţe ar putea asigura o pro­ rile necesare pentru ca încă aceasta trebuie să gîndeascâ. vansată. Fără îndoia!;, că. în a­ rii unor materiale. Dupa cum
Ştiinţifică sl pentru organiza­ scop fiind în 1975 de două nînd Ministerului Agriculturii ducţie suplimentară substan­ din anul viitor sâ realizeze o să-şi pună în valoare spiritul ceastă privinţă, am pornit cu arata rezultatele obţinute in
rea eficientă a procesului de ori mal mori decît în 1965. şl Silviculturii să producă u­ ţială. diversificare sensibilă a sorti­ de inventivitate, capacitatea întîrziere fată de ţările dez­ alte tari. este posLbll s3 se fo­
producţie si desfacere. Sume Importante vor fi acor­ nele maşini agricole de serie In al doilea rînd, rezultă câ mentelor. Legat de aceasta, de a făuri produse noi, să fie voltate din punct de vedere losească în mai mare propor­
O importantă secţiune a date de la buget pentru învâ- mică. Este necesar, totodată, timpul de lucru al maşinilor cred câ este necesar sâ fie re­ la curent cu ceea ce este nou Industrial şl trebuie să recu­ ţie dcşeurile care rămîn în
planului cincinal se referă la ţămînt, ocrotirea sănătăţii, să se folosească mai larg po­ este folosit neraţional, că a­ văzut şi programul de asigu­ pe piaţa mondială. perăm timpul, dar această re- procesul de producţie în in­
dezvoltarea activităţii de cer­ artă şl cultură. In viitorul sibilităţile de cooperare cu al­ cestea nu lucrează în mod co­ rare a spaţiului frigorific, ac- In legătură cu aceasta, vreau cuDerare nu trebuie redusă la dustria uşoară. Prin utilizarea
cetare ştiinţifică, parte inse­ plan cincinal se va asigura te ţări, pe bază de contracte respunzător. Datele arată câ celerîndu-se crearea de spaţii sâ arăt câ trebuie îmbunătăţi­ aspectul cantitativ, cl trebuie unor deşeuri din Industria me­
parabilă a eforturilor noastre îmbunătăţirea in continuare ferme, în domeniul producţiei în anul 1970 procentul de fo­ şi depozite frigorifice, pentru te relaţiile dintre industrie şi sa aibă în vedere în egala mă­ talurgica. am putea reduce im­
pentru ridicarea calitativă a a condiţiilor de locuit ale de maşini agricole. losire a fondului de timp dis­ a asigura păstrarea în condi­ comerţ. Cred câ trebuie să sură latura calitativa. N-as porturile la cupru, nichel,
întregii economii. In plan sînt populaţiei. In anii 1971—1975 In ce priveşte asigurarea cu ponibil al maşinilor-uneite nu ţii bune a alimentelor. se renunţe la aceşti aşa-zişi dori sa dau exemple. însă este plumb. La lemn. cu toate efor­
prevăzute fonduri Însemnate se vor da Sn folosinţă 500 000 piese de schimb, în plan s-au depăşeşte 64 la sută ; aceasta Consider câ In sectorul In­ angrosişti dîn comerţ care fac cert ca avem probleme cu ca­ turile făcute, dintr-un studiu
sl se stabilesc, totodată, di­ apartamente construite de stat Introdus unele suplimentări, demonstrează, de asemenea, ce dustriei alimentare — care are comenzi după gustul lor, ce nu litatea unor mărfuri produse în al ministerului rezulta c3 am
recţii prioritare de cercetare. din fondurile centralizate sau dar mj se pare că nu se ajun­ posibilităţi şi ce rezerve mari o mare importanţă în ridica­ coincide cu ce! al cumpărăto­ industria constructoare de ma­ ajuns )a un procent de 50 la
In pas cu nevoile dezvoltării prin credite acordate popu­ ge la o rezolvare definitivă şi există pentru creşterea pro­ rea nivelului de trai al po­ rilor Vor trebui organizate, şini. industria uşoara, industria suta în folosirea deşeurilor. p<*
industriei, a celorlalte ramuri laţiei, adică de peste 1,5 ori totală ; prevederile valorice ducţiei prin utilizarea depli­ porului — în cincinalul urmă­ cel puţin trimestrial, expoziţii alimentara şl In alte sectoare cînd în alie tHri se utilizează
economice. Planul prevede mai multe decît In actualul introduse în plan nu arată da­ nă a timpului de lucru al ma­ tor trebuie sâ aibă loc o trans­ republicane, precum şi în toa­ Aceste deficiente, dezvăluite 70-80 la suta. Aceasta este va­
sarcini pentru mal buna va­ cincinal. că vor fi satisfăcute cerinţele şinilor. formare radicală a însăşi con­ te marile oraşe, unde indus­ tn mod deosebit o data cu In­ labil pentru toate sectoarele.
lorificare a potenţialului na­ Dezvoltarea economiei, spo­ concrete ale beneficiarilor. In întreprinderile construc­ cepţiei asupra producţiei a­ tensificarea controlului a­ De aceea, trebuie să reanall-
ţional de cercetare, !n spe­ rirea numărului de salariaţi, Capitolul din plan referitor la toare de maşini se lucrează, în cestei ramuri, calităţii sale, a tria uşoară sâ expună produ­ supra calitatil, se datoresc lip­ zam activitatea noastră în a­
cial în direcţia realizării de a veniturilor populaţiei şi a piesele de schimb nu trebuie medie, în jurul a două schim­ varietăţii sortimentelor, adap- sele sale şi sâ le supună exa­ sei de răspundere şl de preocu­ ceasta privinţa şl s3 prevedem
noi maşini, utilaje, instalaţii volumului desfacerilor de măr­ apreciat din punctul de vede­ buri. De aceea, în planul Mi­ tînd întreaga activitate a în­ menului publicului larg. De pare pentru calitatea produse­ masuri pentru recuperarea de­
si aparate, Introducerii în fa­ furi, creşterea cheltuielilor so­ re valoric, ci, în primul rînd, nisterului Industriei Construc­ asemenea, va trebui sâ se re­ lor. peni ni deservirea în con­ şeurilor şl elaborarea tehnolo­
bricaţie de noi materiale şi cial-culturale vor crea condi­ după reperele şl subansamble- ţiilor de Maşini şi al celorlal­ treprinderilor la gustul şi ce­ nunţe, mal cu seamă în do­ diţii cît mai bune a beneficia­ giilor corespunzătoare folosirii
înlocuitori ai unor materiale ţii superioare de viaţă, de ci­ le fizice pe care le cuprinde. te ministere trebuie să se în­ rinţele consumatorilor. meniul confecţiilor şi al tri­ rilor $1 a populaţiei. lor.
şi materii prime deficitare, vilizaţie, vor asigura baza u­ In plan este necesar să se scrie măsuri pentru a asigu­ O altă ramură legată ne­ cotajelor, la producţia de se­ Răspunzători de producţie, Nu este pentru nimeni un
aplicării tn producţie a unor nui trai mai bun, îmbelşugat prevadă nu atît valoarea sau ra o încărcare mai raţională mijlocit de satisfacerea nevoi­ rie mare, sâ se realizeze o di­ de calitatea mărfurilor sînt secret că problemelor reducerii
procese şi procedee tehnolo­ pentru toţi oamenii muncii de tonajul pieselor de schimb, cît pe schimburi, în primul rînd lor populaţiei este industria versificare bogată, îneît cetă­ ministerul, centrala, întreprin­ consumurilor de combustibil,
gice avansate. Cercetarea la oraşe şi sate. Avem deplina mal ales repere şl subansam- pentru generalizarea schimbu­ uşoară. Nu vreau sâ mă refer ţeanul sâ găsească pe piaţă derea. care trebuie sa alba de uleiuri, de energie elec­
ştiinţifică este menită să a- convingere că noul plan cinci­ ble fizice, stabilite pe bază de lui II şi extinderea şi introdu­ la volumul producţiei, deşi, permanent în vedere că bene­ trica nu 11 se acorda încă de
ducâ o contribuţie importan­ nal va fi dus la bun sfîrşlt, normative. Ramurilor econo­ cerea schimbului III. Prin tre­ după cît s-a arătat aici, se modele cît mai variate. ficiarii interni şl externi de­ către ministere şl unităţile e­
tă Ia Îndeplinirea tuturor mareînd o nouă etapă pe dru­ cerea la lucrul în trei schim­ vin tot mal pretenţioşi. Trebuie conomice atenţia cuvenită.
prevederilor cincinalului. mul făuririi societăţii multila­ mice trebuie să 11 se asigure buri se poate obţine un spor Este imperios necesară sa punem capat neglijentelor Cred c3 va trebui să ne glndim
volumul necesar de piese de
Dezvoltarea impetuoasă pe teral dezvoltate, apropiind şi schimb, Indiferent dacă va­ substanţial de producţie în şl lipsei de răspundere pentru ca unităţile consumatoare, pre­
care o vor cunoaşte ramurile mai mult ţara noastră de ni­ loarea acestora este mare sau construcţiile de maşini. calitatea produselor. să Inten­ cum s| întreprinderile care li­
economice se oglindeşte în velul ţârilor avansate. mică. Este necesar ca Ministerul sporirea producţiei ma­ sificam controlul!, treeîndu-so vrează aceste produse sa ur­
ritmul susţinut de creştere a Avînd în vedere toate aces­ Pentru a asigura rezolva­ Industriei Construcţiilor de la luarea de masuri severe. O mărească mai bine respectarea
venitului naţional — 10-11 la te caracteristici majore ale rea problemei pieselor de Maşini şi celelalte ministere cauz8 principala o constituie normelor de consum; va tre­
sută în medie anuală, în com­ proiectului planului cincinal, schimb trebuie schimbată şi să ia de îndată măsuri pen­ slaba organizare a controlului bui ca atunci cînd un benefi­
paraţie cu 7,7-8,5 la sută pre­ proporţiile şi orientările pe metoda de planificare ; între­ tru a pregăti necesarul de terialelor de construcţie calităţii in întreprinderi pe fa­ ciar a depăşit norma de con­
văzut în Directivele Congre­ care le stabileşte, putem a- prinderile producătoare de muncitori calificaţi şi cadre ze de producţie A fost adoptată sum la energie electrica sau la
sului al X-lea al P.C.R. Este precla că prevederile sale sînt piese de schimb pentru trac­ de conducere a producţiei, ca­ Un rol important în reali­ tru construcţiile din întreaga legea cu privire la calitatea
semnificativ că venitul naţio­ realiste şi mobilizatoare, pe toare, camioane sau alte uti­ re să asigure acoperirea şi a zarea programului nostru de economie. Totodată, sarcinile produselor ale cărei prevederi combustibil, întreprinderea
furnizoare sâ nu-i mai poată li­
nal, va fi în 1975 de 1,6-1,7 ori deplin posibil de îndeplinit. laje trebuie să primească sar­ schimbului III. Planurile de Investiţii revine industriei de plan la materialele de con­ trebuie sB fie respectate, avem vra decît cu aprobare sbecîblă.
mai mare decît cel obţinut In Totodată, ţinînd seama de o cinile de plan exprimate în- - şcolarizare, de pregătire a noi­ materialelor de construcţii. In strucţii vor trebui stabilite nu Inspectoratul de Stat pentru S-ar putea Introduce un alt
1970. ceea ce va permite alo­ tr-un volum fizic de diferite lor muncitori şl cadre necesa­ legătură cu această ramură, aş valoric, ci fizic. controlul calităţii produselor, ca­ principiu r orice depăşire ne­
carea unor fonduri sporite serie de rezerve existente în repere, piese, subansamble. re bunei conduceri a produc­ vrea sâ fac unele observaţii In at doilea rînd, trebuie re, deşi a luat unele măsuri, nu justificata a consumurilor să
pentru îmbunătăţirea condiţii­ diferite domenii de activitate, Este necesar să facem în ţiei, ce vor fi elaborate de în vederea îmbunătăţirii pre­ sporită producţia materialelor se face încă simţit cum trebuie. fie suportata de cel vinovaţi.
lor de viaţă ale întregului am de făcut unele observaţii aşa fel ca într-un viitor apro­ ministere In acest scop, vor vederilor din plan. Cu toate de construcţii pe seama capa­ Desigur, îmbunătăţirea calităţii Eu, să spun drept, aş opta
nostru popor. şi propuneri referitoare la u­ trebui sâ precizeze — înce-
nele prevederi, care ar trebui piat să rezolvăm problema câ am stabilit sarcini mari şi cităţilor existente, precum şi produselor presupune şl ridi­ pentru ultima calo — cine de­
Proiectul planului cincinal îmbunătăţite pentru ca planul pieselor de schimb, despre ca­ pînd cu anul 1971 — numă­ am adoptat un program spe­ prin dezvoltarea lor cu inves­ carea calificării muncitorilor, păşeşte consumurile de mate­
stabileşte o serie de sarcini să răspundă şi mal bine cerin­ re se discută de mai mulţi rul celor care vor intra în pro­ cial în acest domeniu, mi se tiţii minime, fără importuri. a pregătirii inginerilor şl teh­ rii prime, materiale, combus­
deosebit de Importante în ve­ ţelor progresului economiei ani. In acest scop, trebuie ca ducţie în fiecare lună, în fie­ pare câ totuşi nu satisfacem In prezent, consiliile populare nicienilor. a conducerilor de tibil, energie electrica să su­
derea creşterii bunăstării po­ naţionale. In legătură cu a­ ministerele care folosesc di­ care an ; aceste planuri vor in suficientă măsură cerinţe­ judeţene au posibilitatea să-şi întreprinderi. porte dLn salariu. Este necesar
porului. Salariul real va spo­ ceasta, consider necesar să se ferite maşini şi utilaje şl au trebui elaborate nu în gene­ le economice şi ale populaţi­ organizeze întreprinderi pro­ Este necesar ca din toate ca într-un termen scurt Depar­
ri tn perioada 1971-1975 în acţioneze în continuare în di­ posibilităţi de a produce pie­ ral, pe ansamblul ramurii, cl ei. In primul rînd, este nevo­ prii pentru producţia de cără­ punctele de vedere problema tamentul aprovizionării tehnico-
medie cu 3,5-3,7 la sută pe an, recţia aprofundării şl îmbună­ se de schimb — cum este Mi­ pe fiecare centrală, pe fieca­ ie sâ revedem modul de pla­ midă, calcar, var, sâ stabileas­ calitatil producţiei să consti­ materiale. împreuna cu minis­
iar veniturile reale ale ţără­ tăţirii indicatorilor de plan nisterul Agriculturii şl Silvi­ re întreprindere, concret. In nificare i prin plan se asigură că preţuri la aceste produse, tuie o preocupare principala a terele. să propună soluţii con­
nimii cu 4 la sută anual. privind unele ramuri şi do­ culturii, Ministerul Transpor­ vederea realizării acestor obi­ materialele necesare construc­ urmârindu-se ca ele sâ contri­ întreprinderilor noastre. Să crete în acest domeniu, deoa­
Planul prevede ca numărul sa­ menii. La aceste probleme mă turilor — să participe într-o ective se vor acorda fonduri ţiilor din fondurile statului, buie la satisfacerea cerinţelor facem din problema calităţii rece nu se poate tolera mai de­
lariaţilor din economia naţio­ voi referi în cele ce urmează. mai mare măsură la realizarea suplimentare de şcolarizare, precum şi anumite cantităţi populaţiei. In viitor, va tre­ produselor o preocupare a tu­ parte starea actuala de lucruri.
producţiei de asemenea piese. se vor construi noi cămine, în pentru sectorul cooperatist, bui sâ se acorde şi consiliilor turor muncitorilor, inginerilor, Doresc s3 fac unele Ternarei
aşa fel îneît această problemă
tehnicienilor,
oamenilor
de
Este necesară imbună- Este necesar să se utilizeze mai de mare importanţă să fie re­ dar nu se ia în consideraţie populare comunale, cooperati­ ştiinţă, a întregului partid, pen­ în legătură cu folosirea fondu­
velor agricole de
producţie
necesarul pentru zecile de mii
mult practica recondlţîonârii
rilor fixe. Din cifrele de plan
anumitor piese de schimb şi zolvată în mod radical. de locuinţe ce se construiesc posibilitatea de a-şi organiza tru c3 numai asa vom reuşi s3 pentru primul an a! viitorului
In scopul extinderii şi in­
tăţirea prevederilor no­ subansamble, cu condiţia ca a- troducerii schimbului III, al anual la sate şi nu se ţine sea­ întreprinderi producătoare de rezolvam aceasta sarcină esen­ cincinal rezulta că producţia
materiale de construcţii pro­
ţiala.
ma de cerinţele unor cetăţeni
ceastâ operaţiune să se efec­
globală Ia I 000 le! fonduri fixe
pregătirii de muncitori califi­
prii, a câror producţie sâ fie
din oraşe.
Oricum,
trebuie
tueze numai pentru piesele la
O altă problema la care aş
care este economică, rentabilă; caţi şl cadre de conducere a avut în vedere câ pentru con­ inclusă în plan. dori să mă refer este aceea a scade Ia Ministerul Industriei
Metalurgice de la I 031 lei în
ului cincinal în direcţia dacă pentru recondiţionarea producţiei. Consiliul de Miniş­ strucţia unei case este nevo­ ţara noastră, unde avem consumurilor de materiale şl a 1970 Ia 98! lei în 1971. adică
Nu este oare ridicol ca în
ie de ciment, fier-beton
şi
tri, toate ministerele vor tre­
unor piese se cheltuieşte de
cheltuielilor de producţie. De­
trei ori maî mult decît pentru bui sâ întocmească programe cărămidă sau prefabricate, ca­ munţi de calcar, sâ se opreas­ sigur. privind situaţia în an­ cu 50 de lei. Este Inexplicabil
cum, după ce statul a cheltuit
dezvoltării mai intense producerea lor în uzine, atunci cu termene precise şl râSDun- re trebuie vîndute prin co­ că în unele întreprinderi pro­ samblu, so pare că avem une­ miliarde de lei penîru dotarea
cesul de producţie — aşa cum
nu are nici un rost să le re­
merţul socialist. In viitor va
rezultate bune în aceasta
le
condiţionăm. Ministerele vor derl concrete, detaliate pe trebui sâ se prevadă prin plan s-a relatat aici — din cauza privinţă.. Dac3 analizăm Insă uzinelor, pentru a ImpoMa in­
stalaţii moderne, In loc să ob­
centrale şl întreprinderi.
a industriei construc­ trebui să stabilească piesele, şi materiale necesare pentru lipsei de var ? Fiecare între­ unele stări de fapt, unele ca­ ţinem o producţie gtobală mai
prindere, ţinînd seama
construcţiile ce se fac la sa­
de
zuri concrete, ajungem la con­
mare la fondurile fixe existente,
Eforturi sporite pentru te şi; în oraşe de către cetă­ condiţiile favorabile ale ţârii cluzia c3 lucrurile nu merg realizam în 1971 o producţie
sâ
noastre, trebuie să-şi creeze
ţeni. Planificarea trebuie
toare de maşini cuprindă nu numai industria propriile sale resurse de apro­ prea bine lata, în primele mai mic3. Este de neconceput
noua luni ale acestui an, între­
ca într-o asemenea ramura mo­
ca industria alimentară socialistă şi construcţiile so­ vizionare cu materii prime, prinderile Ministerului Indus­ derna să obţinem, pe măsura ce
fără a aştepta sâ se producă
Aş vrea, în primul rînd, să pelor Interioare, mal bine-zis cial-culturale realizate de stat, dintr-un singur centru pentru triei Metalurgice au dap3şlt trece timpul, rezultate mai
consumul de cocs pentru fur­
mă opresc asupra industriei limitrofe — mă refer Sn mod ci sâ asigure materiale pen­ toată ţara. nale cu 7 900 tone; la cocs me­ proaste. Ministerul Industriei
construcţiilor de maşini — ra- deosebit la Dunăre. şi uşoară să răspundă talurgic pentru turnatorie în­ Metalurgice trebuie să revadă
de urgentă această situaţie.
mură-cheie a industriei noas­ O altă observaţie pe care treprinderile Ministerului In­
tre, care are o importanţă e­ vreau s-o fac, In legătură cu Folosirea mai intensă dustriei Construcţiilor de Ma­ Problema utilizării cu eficien­
senţială pentru dezvoltarea o problemă importantă a con­ Intr-un grad mai înalt şini şi ale Ministerului Indus­ tă ctt mat înalta a fondurilor
întregii economii naţionale. In strucţiilor de maşini, porneş­ triei Metalurgice au depăşit fixe, a Investiţiilor făcute, tre­
acest sector este necesar să se te de la necesitatea realizării a resurselor proprii consumurile cu 8 800 tone ; buie sa stea In atenţia tuturor
reanalizeze unele subramurl şi în ritm mai rapid a programu­ cerinţelor de consum consumul de metal a fost mai ministerelor, a tuturor unită­
să se ia măsuri pentru majora­ lui de dotare cu calculatoare mare cu 1 000 tone îa construc­ ţilor economice O situaţie ne-
rea sarcinilor cuprinse în plan. electronice în vederea realiză­ de materii prime ţii metalice, cu alte 900 tone la satisf8catoare în acest sens se
Mă refer, înainte de toate, la rii sistemului informatic de piese de schimb pentru trac­ constată ş| la Ministerul Pe­
construcţia de nave. Desigur, conducere unic al economiei. ale populaţiei toare şl cu 4 900 tone la piese trolului, Ministerul Industriei
prevederile din proiectul de De aceea, consider necesară şi materiale turnate; la combustibili con­ Miniere şl Geologiei, la Minis­
plan nu sînt mici, dar, după sporirea prevederilor progra­ pe litoral, la oraşe şi Ia sate venţionali Ministerul Indus­ terul Industriei Uşoare, Minis­
părerea mea, sînt sub posibi­ mului de dezvoltare a Indus­ Aţ vrea să mă opresc a­ — cl zeci şi zeci de sortimen­ triei Chimice a depăşit consu­ terul Industriei Alimentare. Mi­
lităţi şi sub necesităţi, ţinînd triei electronice, în special a supra altei ramuri, căreia par­ te din came de vită, de oaie, O problemă care aş dori s-o resursele mari de cenuşi de murile cu 71 600 tone, Indus­ nisterul »ndustrlel Lemnului.
seama că transportul naval celor privind producţia de cal­ tiaul şl guvernul 11 acordă o de pasăre, preparate cu tot fe­ menţionez este aceea a bazei termocentrală, şisturi bitumi­ tria sticlăriei cu 17 700 toner Nu este mulţumitoare nici preve­
are un cost ridicat şi că, pe culatoare electronice, maşini mare importanţă, cu un rol lul de garnituri. Fiecare fa­ proprii de materii prime şi noase, pâmînturi argiloase din consumul de lemn pentru plâd derea ca în Industria chimică
măsura dezvoltării economiei de calcul, elemente de automa­ deosebit In satisfacerea nevoi­ brică de conserve trebuie sâ materiale. Exeminînd preve­ Oltenia ne dau posibilitatea fibrolemnoase şl celuloza a producţia globală la î 000 lei
noastre naţionale, importurile tizare, aparate de măsură şi lor de trai ale populaţiei — fie un laborator, sâ introducă derile referitoare la Importu­ sâ sporim producţia de alu­ fost depăşit cu 19 000 mei la fonduri fixe. să crească cu nu­
de materii prime şi materiale control, componente profesio­ şi anume Industria alimentară. noi reţete, noi produse, ţinînd rile de materii prime şi mate­ miniu, pe bază de materii pri­ benzina şl motorina, de aseme­ mai 15 le!. Este necesar ca
cresc în anii cincinalului, Iar nale. In acest domeniu va tre­ In această ramură este nece­ seama de specificul diferitelor riale, nu poţi sâ nu ajungi la me din ţară. Avem, de ase­ nea. la Ministerul Transportu­ tn continuare în toate ramurile
în perspectiva anilor 1980 şi bui să facem un efort mal sar sâ se acorde mai multă a- zone ale ţârii. concluzia câ există o slabă menea, resurse de materii rilor, în Industria metalurgica, să se acţioneze în direcţia
1990 vor spori şi maî mult ; intens, în aşa fel îneît preve­ tenţle diversificării şl fabrică­ preocupare pentru folosirea prime pentru producţia sti­ industria minieră, Industria a­ folosirii mal bune, mal eficien­
este necesar să elaborăm un derile actuale să fie mărite rii de noi sortimente de m ăr­ Stadiul în care ne aflăm ne resurselor materiale din ţară. clei, ceramicii, porţelanului. limentara s-a consumat mal te a capacităţilor de producţie,
program special pentru dez­ cu cel puţin 40-50 la sută. furi. Faţă de realizările pe Impune sâ acţionăm pentru a Va trebui sâ intensificăm ac­ Gazul metan şi petrolul nostru mult cu 11 000 tone fata de punînd în valoare rezervele
voltarea construcţiilor navale, In domeniul maşlnilor-unel- plan mondial, Inclusiv din u­ realiza o mal mare varietate tivitatea de descoperire a re­ se pretează la o prelucrare prevederi. Deci, persista o de­ existente, producînd ceea ce
care să prevadă o creştere te. ţinînd seama de necesită­ nele ţări socialiste, industria a hranei populaţiei ţârii noas­ zervelor de minereuri şi mi­ superioară în Industria chimi. păşire mare a consumurilor. este necesar economiei noastre
mult mai substanţială a pro­ ţile economiei noastre, pre­ noastră alimentară continuă tre. Trebuie sâ părăsim for­ nerale. câ, dar nici aici nu s-a mers Este adevărat cB au fost sta­ şi exportului.
ducţiei de nave în perioada cum şi de faptul că aceste să se afle An urmă. Nu s-ar mele actuale de producţie a Departamentul aprovizionă­ suficient la o valorificare co­ bilite o serie de masuri pen­ După cum vă este cunoscut
1971-1975 faţă de realizările produse sînt cerute pe piaţa putea spune câ această ramu­ mărfurilor alimentare, înca­ rii tehnico-materiale trebuie respunzătoare, mai avantajoa­ tru reducerea consumurilor de Congresul al X-lea al partidu­
din actualul cincinal. Ministe­ externă, avînd asigurată o des­ ră, care ar trebui aâ se ca­ drate în preţuri rigide, trecînd sâ acorde toată atenţia folosi­ să. materiale, însă cred că nu pu­ lui a stabilit câ sporirea pro­
rul Industriei Construcţiilor facere sigură, se Impune să racterizeze printr-o diversifi­ Ia realizarea unor produse pe rii posibilităţilor existente în In legătură cu aceasta se tem spune — «nălbind situa­ ductivităţii muncii este un o-
de Maşini va trebui ca, pînă reanalizăm prevederile actua­ care permanentă şl rapidă a gustul consumatorului. Tot­ ţară pentru asigurarea mate­ ridică şl problema maselor ţia pe diferite produse, în mod biectlv major al planului cin­
la 15 decembrie, să analizeze le şi să amplificăm programul producţiei, este dinamică, cî, odată, Industria alimentară, riilor prime. Nu numai Minis­ plastice. Pe plan mondial, ele concret — că prevederile de cinal şl aJ întregii noastre ac­
şi să propună măsuri pentru de dezvoltare a acestei sub- dimpotrivă, este foarte statică. reţeaua alimentaţiei publice terul Industriei Miniere şi capătă o pondere tot mai ma­ reducere cuprinse în plan sînt tivităţi economice. Sarcinile
sporirea suplimentară a pro­ ramuri. Programul va trebui A? da unele exemple. In timp — care în prezent oferă con­ Geologiei trebuie sâ aibă un re în înlocuirea unor mate­ maxime. Noi şl astăzi pro­ prevăzute în acest sens în plan
ducţiei de nave prin folosirea să pună accent pe maşiniIe- ce în alte ţări, din porumb, sumatorilor aproape pretutin­ plan de dezvoltare a bazei rii prime şi materiale defici­ ducem piese pe oare le-am pu­ sînt mobilizatoare, dar se
maximă a capacităţilor exis­ unelte care au la export un cartofi, fructe se fac tot mal deni aceleaşi preparate, ade­ de materii prime şi de mate­ tare. Deşi am înregistrat pro­ tea obţine cu 60-70 la sută din poate spune câ există încă în­
tente Sn şantierele actuale, do­ curs de revenire mai favorabil numeroase şl variate prepara­ seori de slabă calitate — tre­ riale din ţară, ci este necesar grese în producţia de mase semnate rezerve de creştere a
tarea cu utilajele necesare, ex­ şi să se bazeze în primul rind te alimentare, la noi aceste buie sâ concure la apropierea sâ se elaboreze în acest do­ plastice, totuşi ne aflăm încă cantitatea de metet folosita. productivităţii muncii, precum
tinderea suprafeţelor dc lucru, pe folosirea mai raţională a produse continuă sâ fie puţin structurii hranei cetăţenilor meniu un plan special pe în­ la un nivel redus, în compa­ Uneori, pentru o piesa de şl de reducere a preţului de
fără mari investiţii. Trebuie capacităţilor existente, pe dez­ prelucrate, Iar sortimentele e­ noştri de aceea din ţările a­ treaga economie, inclusiv de raţie cu alte ţâri. De aceea, 3 500 kg se toarnă 7 500 kg cost In întreprinderile noastre,
metal. Aceasta este risipă de
luate măsuri ca încă din anul voltarea unor secţii de monta­ xistente au o gamă foarte re­ vansate. In multe ţâri au loc cercetare ştiinţifică, pentru a trebuie ca, paralel cu elabo­ material şl muncă. în diferite ramuri. Rezerve
viitor să se înceapă realizarea je Aceasta va permite spori­ dusă. De asemenea, sortimen­ importante schimbări în con­ putea sâ valorificăm mai bi­ rarea planului pentru dezvol­ Aceeaşi situaţie o înWlnfm importante există în agricul­
programului special de con­ rea mai rapidă a producţiei în tul de conserve este sărac, sumul populaţiei, în raport cu ne- şi în condiţii mai bune tarea bazei de materii prime tură, metalurgie şi în alte sec­
strucţii de nave, Sn cadrul că­ anii următori, urmînd ca nu­ nu oferă consumatorului po­ rezultatele cercetărilor medi­ materiile prime, resursele ca­ şi materiale, sâ se reva­ şl la profilele laminate, unde. toare. Prin creşterea produc­
ruia să se prevadă chiar în a­ mai spre anul t973 să exami­ sibilităţi de alegere după pre­ cale care indică necesitatea u­ re le avem şi să creăm în dă şi planul industriei de de asemenea, trebuie să se pu­ tivităţii muncii se poate asi­
cest cincinal producerea unor ferinţe Pe bună dreptate, ce­ nei alimentări variate, raţio­ perspectivă posibilitatea de a materiale plastice şi pro­ nă capăt supradimensionărilor gura o sporire substanţială a
nave mari de pînă la 150 000 năm construirea unor noi obi­ tăţenii doresc să găsească în nale a omului în condiţiile apela mai puţin la importuri ducţia de înlocuitori, fficînd care duc la pierderi de metal producţiei, a venitului naţio­
tone, destinate flotei noastre. ective In elaborarea progra­ magazine nu aceleaşi şi ace­ vieţii moderne. Este cunoscut, dîn străinătate. Noi am re­ eforturi suplimentare pentru o şi la prelucrări costisitoare. nal. Aceasta este calea fnn-
In afara de Tainurile la care
In acelaşi timp, în dezvolta­ mului va trebui să se urmă­ leaşi conserve de carne de de pildă, câ tn alimentaţia co­ nunţat prea uşor ]a punerea mai bună acoperire a nevoijor m-am referit, situaţii asemănă­
rea producţiei de nave trebuie rească mai buna folosire a porc în suc propriu, pe care tidiană scade ponderea plinii în valoare a unor resurse de în acest domeniu. toare există şl în industria ma­ fOontlnuore .inft pag. b :'9»o]
să se aibă în vedere perspecti­ secţiilor de sculârie şi a sec­ le întilneşti pretutindeni în şi a grăsimilor, crescînd In minereuri din tară, chiar cu Pe lingă planul general terialelor de construcţii, în In­
va folosirii mal Interese a a­ ţiilor mecanice din întreprin­ întreaga ţară — la munte şl schimb cea a legumelor, fruc­ conţinut mai sărac. De pildă, pentru materii prime şi ma­ dustria uşoara. Programul de