Page 61 - Drumul_socialismului_1970_12

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4962 • DUMINICA 20 DECEMBRIE 1 « 0

Conferinţa organizaţiei judeţene a O.T.C, Finalizarea optimă

a cincinalului

Cuvîntu! tovarăşului ganizaţiei U.T.C. de la secţia nedorean — din Valea Jiului majoritate, ele stnt consecinţa

(Urmore ' din pog.. 1) de mase plastice a F. C. Orâş- şl Zarand, din Hunedoara me­ (Urmare din poa 1) lipsei de interes şl preocupa­
re pentru înlăturarea neajun­
tie. Olivia Mihâilâ, secretara
talului şl Ţara Haţegului, din
comitetului U.T.C, de la Liceul ţinutul Orăştiel. de pe văile surilor şi dificultăţilor surve­
pedagogic Deva, Ionel Tuligâ,
nite in organizarea şl condu­
loachim Moga conferinţei a luat cuvîntu] to­ zaţiei U.T.C. de la U.M.M.R. Mureşului şl Strelulul — de ţlonarea la maximum a capaci­ cerea producţiei. industriale
In deschiderea dezbaterilor
secretarul comitetului organi­
a-şi aduce contribuţia plena­
întreprinderile
tăţilor de producţie, conduce­
varăşul loachim Moga. Simeria, Eftimie Sofron, Gli- ră la Înfăptuirea programului rile unor unităţi nu le res­ din Judeţul nostru — privite
Despre activitatea organiza­ gor Haşa, preşedintele Consi­ grandios adoptat de Congresul pectă. Din această cauză, la atît prin prisma rezultatelor
sâ menţinem şl bA dezvoltăm mitetul Judeţean a! U.T.C. va ţiei Judeţene a U.T.C., despre liului judeţean al Organiza­ al X-lea al Partidului Comu­ Jumătatea lunii se înregis­ valoroase şl, mai cu seamă,
trau râmînerl în urmă la u­
această frumoasă tradiţie, să trebui sâ aibă o legătură mai sarcinile de viito r ce revin ti­ ţiei pionierilor, Lucia Sâbâu, nist Român de edificare a so­ nele poziţii importante din prin marile rezerve încă ne-
valoriflcate — dispun de con­
(Urmare din pag; 1| facem din ea obiectul unei directă cu organizaţiile de ti­ ţărancă cooperatoare laC.A.P. cietăţii socialiste m ultilate­ planul fizic. La U.V. Câlan, d iţii reale pentru ca în fie­
preocupări permanente, să ve­ neret, să participe mal m ult neretului hunedorean au vor­ Simeria, Constandln Clemen­ ral dezvoltate, de a întîmplna
dem în ea noi dorinţe şl gîn- Ia activitatea lor, sâ vadă cum bit tovarăşii i Ioan Comâ- te, preşedintele Comitetului gloriosul semicentenar al par­ din cauza întîrzierii repara­ care zi, In flecare oră de
duri împlinite. muncesc, cum gîndesc tinerii ; nescu, prim-secretar al Comi­ judeţean pentru cultură şl ar­ ţiei capitale a furnalului nr. lucru din tim pul rămas pînă
U.T.C., sâ dezvăluim cauzele In perioada viitorilo r cinci aceştia sâ fie consultaţi ; sâ tă, Matei Gheorghe, inginer tidului cu rezultate de presti­ 1, depăşirile de plan pe 11 la finele anului să obţină a-
care le-au generat, sâ stabilim ani, avem de executat un vo­ fie cunoscute cadrele care lu ­ tetului municipal Hunedoara de la I.C.S. Hunedoara. giu în muncă, In pregătirea luni s-au dim inuat cu 1 400 devârate recorduri de pro­
măsuri din cele mai eficiente lum de investiţii de peste 12,5 crează pe linie de tineret pen­ al UT.C., Vasile Rusu. miner In încheierea dezbaterilor a la învăţătură şi activităţile tone fontă. Datorită neritm icl- ducţie, astfel ca realizările pe
pentru a le înlătura şi pentru miliarde lei. Organizaţia Jude­ tru că numai în felul acesta şef de brigadă la E. M. Anl- luat cuvîntu] tovarăşul Iosif obşteşti. tâţii extracţiei, la IM . Hu­ luna decembrie şl pe întregul
a da activităţii de viitor di­ ţeană U.T.C. ar face dovada se pot cunoaşte tinerii care se noasa. Constantin Borâscu, Walter. Intr-o atmosferă de puternic nedoara s-a creat un minus an sâ se reflecte într-un bi­
mensiuni tot mai mari, la pro­ unui mare act de patriotism remarcă. Numai din situaţii de 230 tone fier în minereu lanţ final de prestigiu la toţi
porţia şi la nivelul marilor dacă ar avea iniţiativa prelu­ statistice nu se poate condu­ prim topitor la C. S. Hune­ Conferinţa a ales Comitetul entuziasm participanţii la con­ marfă, iar la E.M. Deva se indicatorii de plan. Pentru a­
cerinţe înscrise în programul ării unor şantiere unde se ce, nu se poate interveni aco­ doara, Octavlan Miriştean. Judeţean al U.T C., iar în p ri­ ferinţă au adresat o telegra­ menţin restanţele la plumb, ceasta este de datoria consi­
de perspectivă al partidului şi cere un volum mare de lucru lo şi cînd situaţia o impune; prlm-secretar al Comitetului ma sa plenară, acesta şi-a ales mă Comitetului Central al Par­ zinc şl cupru. Sub orice cri­ liilo r de administraţie, a co­
guvernului nostru. şi dacă s-ar strădui sâ con­ trebuie sâ conducem în cunoş­ municipal Deva al UT.C., N i­ biroul şl secretariatul. De a­ tidului Comunist Român, to- tică se lucrează la I.I.L. O- mitetelor de direcţie şl a or­
râştle In sectorul materiale
Considerăm că organele şi tribuie la sporirea producţi­ tinţă de cauză. colae Oprea, inginer la E. M. semenea, a fost adoptat un varâşului Nicolae Ceauşescu. de construcţie, unde râmîne- ganizaţiilor de partid din cen­
bA asi­
trale şl întreprinderi
organizaţiile U.T.C. trebuie — ei pe păşuni şi fînaţuri, sau pe Strădaniile noului organ vor rlle tn urmă se cifrează acum gure, prin măsuri şl acţiuni
şi posibilităţile permit — să pâmînturi mai puţin fertile, trebui sâ albă ca rezultat fi­ Barza, Petru Mârilâ, secretar program cuprinzător de acti­ Intr-un număr viitor al zia­ la 612 000 cărămizi şl aproape ferme, de maximă eficacita­
mobilizeze mal activ tinere­ prin efectuarea unor lucrări resc creşterea competenţei şl al Comitetului comunal To- vitate. rului vom relata, pe larg, dez­ 800 mc elemente prefabricate te, desfăşurarea producţiei In
tul la transpunerea în viaţă, de irigaţii, îndiguiri, defrişări. prestigiului fiecărei organiza­ teşti al U.TC., Natalia Pasa- Lucrările conferinţei au a fir­ baterile Conferinţei Judeţene din beton. Toate aceste exem­ toate verigile şi compartimen­
cu rezultate mai mari, a sar­ Am realiza concomitent va­ ţii. a combativităţii şi intran­ mat hotârîrea tineretului hu­ a U. T. C. ple sînt cu atît mal grave cu tele la parametrii cel mat
cinilor ce revin colectivelor lori materiale suplimentare şl sigenţei faţă de orice încăl­ liuc, secretara comitetului or­ cît ele nu se datorează unor înalţi de continuitate şl in-
noastre de muncă in perioada sarcini de mare eficienţă e- care a prevederilor şl obliga­ cauze obiective oi, In marea tenaivltate.
viitorului cincinal. In indus­ ducativâ. ţiilo r statutare, la întărirea
trie, transporturi şi construc­ Avem obligaţii mari şl de permanentă a disciplinei mun­
ţii avem mari rezerve de spo­ răspundere faţă de cerinţele cii, transformarea fiecărei or­
rire a producţiei prin folosi­ instruiri! şl educări! tineretu­ ganizaţii într-un factor activ Oricînd şl oriunde, în­
rea mai deplină a capacităţii lui din şcolile de toate gra­ de mobilizare şl influenţare a ) tîlnirea cu istoria este ln-
maşinilor, instalaţiilor şi a­ dele. Intr-o măsură mai mare tinerilor la o activitate rod­ l structivâ şl totodată recon-
gregatelor, de îmbunătăţire decît pînâ acum trebuie sâ u r­ nică şi plină de efervescenţă, fortantâ. Acest adevăr de
substanţială a calităţi! produ­ mărim evoluţia elevilor, pre­ caracteristică harnicului nos­ l necontestat a fost încă o
dilecţiile şi gîndurlle lor şi tru popor.
selor şl de creştere a gradu­ \ dată demonstrat, ieri, cînd
lui de eficienţă a întregii ac­ sfi-i ajutăm cu maximum de Avem în faţă un program . doctorul docent Octavlan
tivită ţi economice. Chezăşia răbdare şl răspundere să se măreţ, Jalonat şi fundamentat 1 Floca l-a condus pe partici-
punerii în valoare a acestor pregătească temeinic pentru ştiinţific de conducerea noas­ ţ panţii la „Colocviile zia-
rezerve inepuizabile o consti­ viaţă. La realizarea acestui tră de partid şl de stat. II p ri­ » rlatlce' prin sălile secţiei
tuie preocuparea atentă şi sis­ deziderat nobil sînt chemaţi mim cu optimism şl încredere ’ de arheologie a Muzeului
tematică pentru generalizarea sfi concure toţi factorii com­ deplină câ-1 vom înfăptui e­ \ Judeţean Deva. Intîlnirea ziariştilor
experienţei pozitive, aplicarea petenţi Organizaţiile U.T.C. xemplar în toate comparti­
pe scară mal largă a rezulta­ au însă cîteva obligaţii spe­ mentele.
cifice între care i strădania de
telor studiilor şl cercetărilor a-1 ajuta pe tineri să devină In cuvîntarea rostită la re­ la ri seara, in sala de conferinţe a zia ru lu i „D ru m u l
făcute pe linia organizării şti­ sinceri şi cinstiţi, harnici şl centa plenară a Comitetului e o d a litm u lu î* — Deva, a avut loc o in tiln ire a ziariş-
inţifice a producţiei şl a mun­ cu deprinderi dintre cele mal Central, lovarâşul Nicolae Memoria ttlor.
cii. Avem marea obligaţie sâ utile, sâ le asigure o educaţie Ceauşescu, secretarul general Com ei Arm eanu — şef de secţie la ziarul
dezvoltăm la toţi factorii de în spiritul glorioaselor tradi­ al partidului, sublinia că dis­ JD rum ul socialismului- , M lrcea Neagu — co­
conducere în toate comparti­ ţii de muncă şî luptă ale po­ punem de tot ce este necesar respondentul R adiodifuziunii . romdne pentru ju ­
mentele capacitatea de a se­ porului pentru o viaţă mal pentru a ne prezenta cu re­ pămîntului deţul Hunedoara, şl M ihat C aranfil — repor­
siza şi pune în valoare tot ce bună, a dragostei faţă de par- . zultate remarcabile în tot ter al ziarului „ Scinteia“ au evocat fapte inedite din
apare nou şi înaintnt, de a tid şi patria noastră socialistă. cursul anului viitor — prim ul activitatea lor gazetărească. Au fost relatate, totodată,
combate rutina, manifestările Alături de preocuparea de a din cincinalul care urmează
de birocratism, de Indolenţă şi întări răspunderea profesori­ — şl de a asigura pe această etape fi momente din construcţia Hunedoarei socialis­
de indisciplină atunci cînd a­ lor pentru îndeplinirea obliga­ cale premisele realizării inte­ turnedorean te, din munca şi viaţa m inerilor, s id e ru rg icilo r, con­
cestea apar ţiilo r ce le au faţă de copil, grale a programului pe anii structorilor, din activitatea zia riştilo r desfăşurată in
1971 — 1975 şi In perspectivă.
Acţiunile îndreptate în sco­ trebuie să canalizăm munca perioada de grea încercare prin care a trecut judeţul
pul îndeplinirii cantitative şi organizaţiilor UT.C. pentru Pentru aceasta este necesar . Hunedoara fi întreaga ţară in luna mai, entuziasmul
calitative a sarcinilor de plan stimularea la elevi şl studenţi că la toate nivelurile sâ se sta­ Această incursiune prin cu care hunedorenli iţi aduc contribuţia la continua în ­
de
bilească măsuri eficiente
să fie organizate în aşa fel a unor pasiuni şi tendinţe ca­ veacuri, începută în 6ala flo rire a patriei noastre.
încît sâ cuprindă şi obiective re vizează scopuri generoase, îmbunătăţire a muncii pentru prim elor dovezi de vieţuire In tîln ire a zia riştilo r a fost urm ată de film u l „Soare­
ce vizează preocuparea pen­ aducătoare de satisfacţii per­ mobilizarea şl valorificarea a omului pe teritoriul Ju­ le alb al pustiu lui", prezentat in avanprem ieră de în ­
tuturor forţelor şl energiilor
tru reducerea cheltuielilor sonale şi de interes comun. creatoare ale oamenilor — ti­ deţului Hunedoara, a evo­ treprinderea cinematografică judeţeană Deva
materiale de producţie, întă­ Biroul Comitetului Judeţean neri şl vtrstnlci — în scopul cat Imaginea unor vremuri
rirea disciplinei muncii, res­ de partid consideră necesară ridicării la un nivel superior de m ult apuse, de m ult
pectarea tehnologiilor de pro­ şi deosebit de actuală prezen­ Intrate, prin faima lor, In
ducţie, a normelor de tehnica ţa mai activă a organizaţiilor a întregii activităţi economi­ legendă; în faţa vitrinelor
securităţii muncii, perfecţio­ U.T.C. pe linia educării poli- ce şl sociale, în scopul creş­ — ale căror exponate vor­ 1 După concert...
narea pregătirii profesionale, tico-ldeologlce a tineretului. terii aportului Judeţului nos­ besc parcă de Ja sine de­
dezvoltarea pasiunii pentru In programele de viitor un tru la dezvoltarea avuţiei na­ spre frâm întârlle prim ului e s După concert, cînd interpre­
meseriile alese, cultivarea şi loc central trebuie să-l ocupe ţionale — condiţie hotârîtoa- mileniu al istoriei noastre P ă r i n ţ i t e r i b i l i
dezvoltarea la tineri a res­ preocuparea pentru aprofun­ re a îm bunătăţirii bunăstării — s-au derulat secvenţe ţii îşi adună instrum entele şi 1»
pectului faţă de vîrstnlei, faţă darea studiului politicii inter­ materiale şi spirituale a po­ din viaţa şl cultura mate­ 9 9 cind, fncet-fncet, spectatorii
de cerinţele şl regulile eticii ne şl externe a partidului şi porului nostru. rială a geto-dadlor, din Intenţiei dlslmulAril : „îmi face reta un nucleu actoricesc real­ părăsesc sala de spectacole,
Premiera absolută a lextulul
şi disciplinei socialiste. statului nostru, în scopul înar­ Este necesar, consider, să luptele strămoşilor noştri dramatic i ,,Părinţi lerlblll" care plAcere sâ realizez un amestec mente valoros trebuie folosit com entariile se duc in şoaptă.
Asta pentru că liniştea
din
In focul luptei pentru spo­ mării tineretului cu concepţia vedem problemele tineretului pentru libertate. a avut loc In 10b». pc scena dc tragicomic şl aâ-ml aduc per­ drept contrabalan9 de valenţe tim p u l concertului persista
In distribuţii echivoce. Revela­
Parcurgînd sălile muze­
la Théâtre dea Ambassadeuers
rirea producţie! de cărbune, marxist-leninistă despre natu­ într-un codru m ult mai larg. ului. într-o amplă redesco­ a provocat un scandal sub­ sonajele. graţie intrigii vodevl- ţia montArll este, neîndoios, E- undeva in subconştientul oa­
leştl. In altuaţU comparabile cu
de minereuri şl de metal, în ră şi societate, a îmbogăţirii De educarea tinerei generaţii perire a trecutului, repu­ stanţial. ceea ce se expllcA, pe Învălmăşeala dlntr-un Incendiu, ltsabeta Belba (Yvonne), aceas­ m enilor, sau poate că liniştea
activitatea din transporturi, cunoştinţelor Ini politice şl răspund, în fond, şl sindica­ de o parte, prin Incontestabilele clnd flecare dA buzna spre Ieşi­ tA act rit A de neobişnuite dimen­ emisă de simfonie sau de lieti
siuni tragice, a cArel voce voa­
re“.
bizarerii ale piesei, Iar pe de
din întreprinderile forestiere, Ideologice, form ării unor de­ tele, Inspectoratul şcolar Ju­ tatul istoric Octavlan Flo­ altâ parte prin însâşl atitudinea Principalul merit al spectaco­ latA, gesturi mărunte. coregra­ se. impregnează mai adine i>>
ca a susţinut o emoţionan­
de pe şantierele de construc­ prinderi şl trăsături etico- deţean, alte Instituţii Judeţe­ tă şl elevată lecţie de Is­ Iul Cocteau, care a vrut sA fie lului realizat de Marletta Sa­ fie admlrabUA a mtinilor şovă­ oameni decît orice altă artă.
ţii. peste tot unde freamătă morale care să răspundă ce­ ne în a căror preocupare Intră torie a patriei, lecţie păs­ mereu creatorul model de mîi- dova este acela câ Blmţlm, de ielnice compun portretul com­ A m rămas cu aceste impre
plex al unei femei cu un lăun­
la Început sl plnfl la sflrşlt,
munca creatoare, au apărut şi rinţelor actuale ale dezvoltă­ cultura şl sportul, consiliile trată în memoria pâmîn- ne. „PArlnţl teribili“ IluatreazA prezenţa acestei literaturi, care tric frAmlntat. pUnA de neli­ sii la sflrşitu l concertului dc
grâltor faptul cA Jean Cocteau
vor apare şi în continuare i­ rii societăţii în ţara noastră. populare şl îndeosebi condu­ tului hunedorean. nlclodatA n-a fost infidel unul nişti metafizice, fermecătoare. muzică clasică oferit tn cadru/
niţiative valoroase — rezultat Noul comitet Judeţean al cerile întreprinderilor. Dacă concept dintru Începuturi de­ Costln niescu (Georges) evo­ „C o lo cviilo r ziaristice“ de că­
luează pe traiectoria dificilă a
al strădaniilor şi căutărilor U.T.C, va trebui să asigure In­ există deficienţe In activitatea nunţat cu francheţe. Jn virtu­ bărbatului decepţionat, nerea­ tre orchestra simfonică a L i­
tea cArula şt-a Întors spatele
de noi metode şi procedee e­ formarea operativă a tineri­ tineretului ele trebuie privite lucrArtl precedente, tncercînd Cronica teatrală lizat po planul mariajului. (Re­ ceului de muzică din Deva. Nu
ficiente. Organizaţiile U.TC., lor cu evenimentele ce se des­ ca deficienţe ale muncii or­ Programul zilei de flecare datâ noi lovituri dc ţinem frumosul moment al actu­ este prim a oară cînd acest ti-
perpetuA
teatru.
ten-
AceastA
cu sprijinul organizaţiilor de făşoară pe plan naţional şl ganizaţiilor de partid, de ma­ dlnţA a câutArii noului a fost lui II). Ruxandra Petru (Made­ năr colectiv artistic este elo
leine) şl Mlhal Cllta (Michel)
partid, al comitetelor de direc­ internaţional şi sâ folosească să sau obşteşti, ale conducă­ sugestiv deflnltA de creatorul demonstrează că la teatrul din giat şi ne face plăcere să con­
ţie şi a) celorlalţi factori sînt pe scară mai largă forme şi torilor de întreprinderi şl In­ de azi Iul „Petrouchka“ şl al „PâsArli nu vrea sA fie exponentA s ma­ Petroşani există un cuplu de semnăm p rintre p rim ii acest
ladivului Investigat de Frcud,
chemate să le creeze cîmp de metode mai active de însuşire stituţii. de foc“ — Igor Stravinsky, ca cl acea poezie leatralA, deeprs actori tineri, pasibili de o e- Început de viaţă muzicală In
râ-
unul loc
fiind „cAutarea
aplicare, să facă din ele un a politicii partidului nostru. îmi exprim convingerea că Ora 10 - SALA DE CON­ coros pe pernA". „PArlnţl te­ care vorbeşte Cocteau, defl- voluţle permanentă, posedlnd m unicipiul nostru.
calităţile atît de preţioase
ale
bun colectiv, subordonat sco­ Cu concursul Consiliului Ju­ organizaţiile U.T.C. şi, alături FERIND A ZIARULUI ribili- apare pe vremea agoniei nlnd-o ca fiind „o dantelA de spontaneităţii, sincerităţii 5| A m remarcat la interpre(i.
purilor m ajore: îndeplinirea deţean al sindicatelor, a! Co­ de ele, toţi tinerii din Judeţul - Consfătuire cu * colabora, categorice o teatrului de bu­ frlnghll* vlzIbllA de la distanţa contopirii cu rolul Încredinţat. indiferent de utrstd — or­
cum defineşte
levard, fiind,
mltlcâ la care se aflA galeria
sarcinilor de producţie. mitetului Judeţean pentru cul­ Hunedoara vor participă şi în torii şi corespondenţii zia­ Paul Surer In „Teatrul francez şl fotoliul de orche9trA. deopo- Aurora NovAcescu (Léonle) chestra este compusă din e
Întruchipează cu har persona­
Realizarea sarcinilor pentru tură şi artă, sâ se asigure viitor, cu întreaga capacitate rului „Drumul socialismu­ contemporan", o Încercare dc trlvA. Negreşit trebuie remarca- jul anevoios al Raţiunii. Aurel levi şi cadre didactice — r<
revenire la
formula bulevar-
tâ acea discreţie a regizoarei,
1971 va depinde în cea mai participarea masivă a tinere­ şl putere de muncă, la înfăp­ lui" pe tema ; „Presa în dlerA. Încercare a cArel uver­ cu care ocoleşte echivocul In­ Florea a creat decoruri fru­ realitate şi o promisiune : ta­
mare parte de creşterea spiri­ tului la viaţa cultural-educati- tuirea exemplară a sarcinilor preajma semicentenarului turA răsună, cu InrgL ecouri p a - terpretării. Astfel, llpaesc din moase, evadate de aceastA dată lent şi strădanie. De-ar fi să-i
tului de răspundere, de întă­ vă desfăşurată în cluburi, ca­ economice, politice şi cultu­ P.C.R.* tetlce, In ,,Le Voix Humaine-, spectacol accentele mlcrovalen- din corsetul Incomod al vi­ am intim doar pe cîţiva, am în­
ziunii contabiliceşti.
pe scena Comediei Franceze, cu
rirea disciplinei, de sporirea se de cultură, cămine cultu­ ral-educative ce ne revin, se opt ani tn urm i. te ale elementelor de vodevil, In concluzie. „PArlnţl teribili“ cepe cu d irijo ru l A urel Doro-
responsabilităţii în rezolvarea rale şi biblioteci. Să se orga­ vor situa la înălţimea încre­ - Intimplnarea semicentenaru­ „PArlnţl teribili' este, totuşi amestecate de Cocteau cu bunA este la Petroşani un spectacol ga, directorul Liceului de m u­
ştiinţă In contextul dramei. Râ-
tuturor problemelor. Trebuie nizeze activităţi educative In derii ce 11 se acordă, îşi vor lui partidului — bogat pro­ mal mult dectt actul verist al mlne, In sceastfi ordine de Idei, bun, atît de clar formulat In­ zică şi cunoscut anim ator al
„Vocii um ane“. Tot Paul Surer
să nu admitem în nici un sec­ muzee, locuri şi monumente dovedi tot mai mult calităţi­ gram de activitate pentru este acela care dA o lnteresan- evoluţia unul fir dramatic, cul- cit anihilează total posibilitatea vie ţii artistice devene, profe­
tor de activitate, la nici un loc istorice, în tîln iri ale tinerilor le ş! spiritul de dăruire pe presa hunedoreanâ (expu­ tA caracterizare piesei, scriind : mlnînd Intr-un final de o gravA sofisticării pe marginea Iul. A sorii A lexandru T ru tiu şi La-
afirma contrariul este dreptul
„Adeziunea iul la formula bu-
de muncă indisciplina şi dez­ cu activişti de partid şi de care le dedică cauzei nobile nere). leverdterâ apare şl mal limpede reverberaţie. De asemenea, ca­ exclusiv al oricărui critic con­ dislau Szebesteyn, elevii vini­
racterul unitar al reprezenta­
ordinea Sâ determinăm ca stat, cu personalităţi din do­ a înfloririi şi prosperităţii In „Les Parents terribles*, dra­ ţiei Impune pe acel Cocteau da frate, care vrea negreşit să fie şoara Rohancu, Monica Dan-
fiecare tînăr sâ-şl facă datoria meniul artei şi culturii, mun­ patriei noastre socialiste. Oro 20 - SALA „ARTA* mS burghezA In genul Iul o rtguroasA economie — maeo- Incorporat de opinia Iul André ciu, lu liu Gyc.ngye, Stanca
la locul de muncă, inclusiv în citori, tehnicieni şi ingineri Henry Bataille care l-ar fl citit tru al textului dialogat nervos, Gide, anume de aceea in vir­ Varză, Ion Oprean şi m ul(i
tutea căreia : „tocmai In legă­
pe
Sigmund Freud. „Şl, în-
şcoală. Să creăm răspundere şi care se remarcă prin rezulta­ Fiind în pragul noului an, - Spectacol eu piesa „Pă­ tr-adevâr, tentaţia complexului ferm şl direct, pe care Robert tură cu arta dramatică, critica a lţii, care au dăruit ascultăto­
atitudine faţă de buna func­ te deosebite în producţie. permiteţi-mi, stimaţi tovarăşi, rinţi teribIM* de Jean Coc­ Oedlp, ca posibil prilej de lite­ Kemp 11 denumeşte un prinţ din toate timpurile a comis cele rilo r em oţii şi tră iri. Si dacă
al dialogului*.
ţionare a instalaţiilor, agre­ Acţiunile pe care le orga­ sâ vă adresez încă o dată ce­ leau, prezentat de Teatrul raturizare a teoriilor freudlene, Distribuţia acestui spectacol mal grave erori“.,. azi am intim despre talent şi
apare Încă 1n „La Machine In­
gatelor şi maşinilor, pentru nizăm, chiar dacă sînt mai pu­ le mai bune urări de noi suc­ fernale". Iar Cocteau aflrmA, a risipit Re pore definitiv acea ; strădanie, fără îndoială, m ii­
păstrarea bunurilor materiale ţine ca număr, trebuie — şl cese în muncă, multă sănătate de stat „Valea Jiului" Pe­ fArA cea mal mărunta urmă a credlnţA eronotfi, In virtutea eA- AL. COVACI ' ne vom consemna reuşite.
ale întreprinderilor şl celor aceasta este important — sâ şi fericire, dumneavoastră şl troşani. C. D.
obşteşti. aibă eficienţă, experienţa do- celorlalţi tineri din Judeţul
nostru.
Cu toţii am luat cunoştinţă bînditâ să fie generalizată.
de recentele măsuri exprima­ Activităţile dedicate sărbă­
te cu deosebită claritate şl for­ to ririi semicentenarului Par­
ţă mobilizatoare de secretarul tidului Comunist Român să
general al PC.R„ tovarăşul constituie pentru întregul ti­
Nicolae Ceauşescu, în cuvânta­ nizaţiilor de partid pe Din activitatea Frontului Plugarilor iu timpii dictaturii militaro-fasciste
neret prilejuri minunate
de
rea rostită la şedinţa comună cunoaştere a activităţii orga­
a Comitetului Executiv al CC. linia
al P C R. şî a guvernului nos­ traducerii în viaţă a progra­
tru, privind îmbunătăţirea ac­ mului de făurire m ultilatera­
tivită ţii agriculturii în ansam­ lă a socialismului în ţara In perioada dictaturii mlllta- desfăşurat o vie propagandă HAimaglu, de unde sperau că fn asemenea împrejurări sa de activiştii Frontului Pluga­ antlaovletlc. In Judeţul nostru,
blul ei. In mod deosebit, a­ noastră. Vor trebui organizate ro-fasclete, una dintre cele mal democratică mai ales de la om se vor putea aproviziona cu făurea şl consolida alianţa din­ rilor pentru atragerea în Fron­ spre exemplu, au foat sprijiniţi
cestea vor conduce la ridica­ acţiuni de educare a tinere­ întunecate pagini de Jstorle a la om, dar şl cu prilejul dife­ cele necesare, fapt ce a produs tre muncitori şl ţărani. Rapoar­ tul patriotic antihitlerist a u­ In acest sena cel 150 de mili­
rea pe o treaptă superioară a tului în spiritul dragostei fa­ neamului românesc, activitatea ritelor Adunări ţărăneşti, tlr- o mare nelinişte şl îngrijorare tele Siguranţei menţionează nor mase cît mai largi şl di­ tari retraşi Is punotul numit
conducerii, organizării şi pla­ tă de muncă, îndeosebi faţă Frontului Plugarilor, ca şl de gurl etc. printre autorităţile fasciste. propaganda frontiştilor în e- verse, autorităţile fasciste au Bala Flerului din Munţii Re­
nificării muncii în C.A P., la de munca productivă. Sublini­ altfel a celorlalte organizaţii Grupul vechilor activişti piu* Poziţia înaintată a ţăranilor ceaslâ direcţie cit şl legăturile trecut, la sflrşitul anului 1943, tezatului care se pregăteau de
reorganizarea pe baze noi a u- em aceasta, deoarece pe a­ pollllce progresiste ale maselor gar), Mlron Belea, Romulus muncitori membri al Frontului lor cu comuniştii. la areslarea şl oprimarea a­ luptă aşteptlnd momentul deci­
nităţîlor de mecanizare a agri­ locuri se întilnesc cazuri cînd muncitoare din ţara noastră, a Zâronl, Ion Moga Flleru, Ion Plugarilor a fost dovedită şl La începutul anului 1941 a a­ cestora. Intre cei arestaţi au siv, aşa cum de altfel a-a şl în-
culturii. avlnd ca efect creş­ unii tineri datorită necunoaş­ fost îngreunată de teroarea In­ Dănuţ Şotfngă, Ion Şuteu, Sa- de atitudinea şl manifestările vut loc la Deva o consfătuire fost dr. Petru Groza, Mlron tlmptat Imediat după 23 Au­
terea producţiei vegetale şi a- terii rolului şi semnificaţiei stituită de hltlerlşti. mollă Dâneasâ ş.a. împreună de simpatie şl solidaritate faţă Intre reprezentanţii Partidului Belea şi profesorul Gheorghe gust 1944.
nîmale, a nivelului de viată deosebite a acestei munci e­ In condiţiile Interzicerii ac­ cu dr. Petru Groza şi alţi de muncitorii din Valea Jiului, Comunist, Frontului Plugarilor Mlclea Mlron Belea, care ac­ O dată cu întoarcerea arme­
al ţăranilor cooperator!, al zită sâ se încadreze în sfera tivităţii legale a organizaţiilor membri ei organizaţiei din ge­ intraţi In grevă In aprllle- precum şi al altor organizaţii tiva la Arad, a fost arestat la lor împotriva Germaniei hltle-
întregului nostru popor. producţiei materiale. de masă democratice încă neraţiile mal tinere, luptau mai 1941, şi a căror cauză a politice care s-a încheiat cu o 7 octombrie, la scurt timp a rlsle, ţăranii de pe Valea Mu­
fost energic apărată de dr Pe­
Avem datoria, stimaţi tova­ In cadrul activităţii cultu­ din timpul dictaturii re­ împotriva legionarilor, lămu­ tru Groza. După cum Informa moţiune râspîndltâ prin mem­ fost arestat şl prof. Gh Mlclea reşului, membri şt almpatizanţl
care ţinea legătura Intre Fron­
Frontul
răşi, să ajutăm organizaţiile ral-educative trebuie sâ asi­ gale, mal putut Plugarilor nu reau masele de ţărani munci­ poliţia, preşedintele Frontului brii Frontului Plugarilor In tul Plugarilor şi Uniunea pa­ al Frontului Plugarilor, au şl
şl-a
extinde rin-
UT.C. din mediul rural să-şi gurăm locul cuvenit activităţi­ durite în alte regiuni ale ţării, tori asupra pericolului aservi­ Plugarilor protesta vehement mase şt care chema „pe toţi trioţilor, ¡ar în decembrie a trecut la dezarmarea unor gru­
conjuge eforturile lor cu ale lor sportive de masă, atît în dar organizaţiile existente In rii economice şl politice a ţă­ împotriva condamnărilor făcu­ românii de bună credinţă la fost arestat Ia Deva, din ordi­ puri Izolate de nemţi, a unor
celorlalţi factori şl sâ contri­ şcoli cît şi în rîndul tineretu­ Judeţul Hunedoara şl în alte rii. te în rîndul minerilor şl con­ lupta împotriva asupriri! ger­ nul Direcţiei generale a poli­ pichete de pază fasciste, orga-
buie efectiv la aplicarea în lui ocupat in producţie. Pen­ Judeţe din Ardeal şl Banat au Nematputînd suporta ex­ damna Intensificarea măsurilor mane, pentru o Românie liberă ţiei. dr Petru Groza, care este nlzînd chiar el paza unor Im­
viaţă a acestor măsuri. Jude­ tru buna reuşită a acestor ac­ desfăşurat o eficientă activitate ploatarea şl teroarea fascistă, de teroare, aflrmînd câ numai şl neatîrnată“. transportat şi anchetat la Bu­ portante obiective (poduri 6a
ţul Hunedoara are condiţii fa­ tivităţi se impune o mai strîn- pentru încetarea războiului ţăranii muncitori din ţinuturile îndepărtarea generalului „Foa­ Cu toate măsurile teroriste, cureşti După cum reiese din
vorabile pentru dezvoltarea sâ colaborare a organizaţiilor hltlertst şl întoarcerea armelor noastre răspundeau chemări­ me" (Antonescu) de do condu­ In perioada ce a urmat, au a­ presa Ilegală a vremii, el an cale ferată, şosele, depozita
zootehniei, pom lculturll, le- U.T.C. cu cele sindicale şi ale împotriva Germaniei fasciste. lor labotînd războiul nedrept cerea statului va putea schim­ vut loc mal multe consfătuiri fost judecaţi de Curtea marţia­ etc), aşa cum s-au petrecut lu­
gum lculturll şl pentru sporirea Consiliului Judeţean de edu­ prin dezertări şl aacunzînd ba starea de lucruri In ţară. Intre conducătorii organizaţiei lă a Comandamentului militar crurile la Zam, Ilia, Brănlşca,
considerabilă e producţie! de caţie fizică şl sport. Aşa după cum se apunea în produsele destinate susţinerii Frontului Plugarilor şl membrii al Capitalei pentru vina de „a Hârţâgant, Batlz şl în multe
cereale. In situaţia specifică Cred că exprim convingerea documentul Intitulat i „Punctul frontului. In condiţiile participării săi In diferite localităţi din ju­ fi luptat împotriva războiului
a Judeţului nostru, unde se tuturor participanţilor la con­ nostru de vedere", elaborat de în multe cazuri nemulţumi­ României la războiul hltlerlst, rul Devei, uneori fiind trimişi hitlerisl, penlru ruperea cîrdâ- alte localităţi din judeţul Hu­
situaţia maselor muncitoare s-a
simte nevoia acută a braţelor ferinţă, subliniind că marile P.C.R. la 10 septembrie 1940 i rile lulnd proporţii au provocat înrăutăţit sub toate aspectele. şl delegaţi al conducerii în sco­ şici cu lîitler şi izgonirea nem­ nedoara.
de muncă, trebuie sâ dezvol­ şi multiplele sarcini ce Ie are „O nimicitoare catastrofă ame­ acţiuni de masă, aşa cum a ţilor din ţară. pentru libertatea Prin insurecţia armată vic­
tăm gustul tinerilor faţă de de înfăptuit organizaţia Jude­ fost cazul din ziua de 29 mar­ In perioada războiului antlso- puri propagandistice In BanAt, şi Independenţa ţării, pentru u- torioasă de la 23 August 1944,
munca în agricultură, ca o o- ţeană dc U.T.C. ¿înt determi­ ninţă pojoorul muncitor, dacă tie 1941, clnd un mare număr vletic, legăturile activiştilor la Sibiu, Braşov şl In alte Ju­ nlrea tuturor forţelor patrio­ membri! Frontului Plugarilor,
cuoaţie pe cît de rentabilă, ne nate într-o măsură hotârîtoa- nu va fl doborft acesl regim“, de moţi, Intre care membri şl Frontului Plugarilor cu comu­ deţe din Transilvania. tice".
atît de necesară pentru în­ re de întărirea politico-orga- organizaţia Frontului Plugari­ simpatizanţi al Frontului Plu­ niştii se intensifică. O activi­ In asemenea condiţii, cînd In Convinşi de necesitatea şl asemenea tuturor forţelor pro­
treaga economie naţională. nizatoricâ şi de creştere a ca­ lor a înţeles semnificaţia eve­ garilor, au organizat o demon­ tate susţinută se desfăşoară pe luna Iunie 1943, sub conduce­ posibilitate.i apropiatei victorii gresiste, vedeau deschise per­
In anul pe care-1 încheiem pacităţii de mobilizare de că­ a forţelor patriotice, membrii spectivele realizării năzuinţelor
— poate mai m ult decît în tre organizaţiile de bază U.T C nimentelor Istorice ale etapei. straţie In piaţa oraşului Brad. linia Frontului Plugarilor pen­ rea Partidului Comunist s- a Frontului Plugarilor, în primele de veacuri ale ţărănimii româ­
anii precedenţi — forţa, talen­ a masei largi de tineri din Râspunzînd chemărilor P.C.R Inlruclt autorităţile locale nu tru sabotarea războiului, ţăra­ constituit Frontul patriotic an­ luni ale anului 1944 au Intensi­
tul şi vigoarea tinerilor s-au toate sectoarele de activitate şl urmind exemplul muncitori­ le-au rezolvat cererile, partici­ nii şi muncitorii fiind îndem­ tihitlerist, Frontul Plugarilor ? ficat propaganda antifascistă, ne, vedeau atingerea ţelurilor
materializat într-un impresio­ Actualele sarcini şi cele de lor din Valea Jiului şi Hune­ panţii s-au Încolonat Intr-un naţi să nu se prezinte la rc- aderat cu promptitudine la au desfăşurat o adevărată cam­ pentru care cu 11 ani In urmă
nant tablou de succese obţi­ perspectivă impun o îmbună­ panie de sprijinire cu alimente porniseră la luptă.
nute pe şantierele de muncă tăţire substanţială a stilului de doara, ţăranii muncitori, mem­ adevărat marş al Înfometaţilor chiziţii şl Ia concentrări, sâ de­ platforma acestuia. şl îmbrâcâmînle a militarilor
voluntar-patriotîcâ. Va trebui muncă la toate nivelurile Co­ bri al Frontului Plugarilor, au şl s-au îndreptat spre comuna zerteze sau să se predea. Ca urmare a activităţii duse ce dezertaseră de pe frontul Prof. ILIE AVRAM