Page 64 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 64
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
T E L E G R A M A
TOVARĂŞULUI EDWARD GÎEREK
prim-secretar al Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Unit Polonez
In numeJe Comitetului Central al Partidului Comunist
Român şi al meu personal vâ adresez calde feliei târî cu pri
lejul alegerii dumneavoastră în funcţia de prim-secretar al
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez.
Vâ doresc succes deplin în îndeplinirea acestei înalte res
ponsabilităţi, în activitatea consacrată dezvoltării construc
ţiei economice şi sociale a ţârii, ridicării bunăstării materi
ale şl spirituale a poporului, cauzei socialismului, indepen
denţei şi în flo ririi Republicii Populare Polone
îm i exprim convingerea că relaţiile de prietenie frăţeas
că şi colaborare m ultilaterală care s-au statornicit între Par
tidul Comunist Român şi Partidul-Muncitoresc Unit Polonez,
între Republica Socialistă România şt Republica Populară
Polonă vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul po
poarelor noastre, al unităţii ţărilor socialiste şi a partidelor
comuniste şi muncitoreşti, al cauzei păcii în lume.
NICOLAE CEAUŞESCU
secretar general al
ANUL XXII. Nr. 4963 MARJI 22 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI Partidului Comunist Român
fiecare zi, fiecare oră de lucru VIZITA IN ŢARA NOASTRĂ A
| importante
1 lucrări j
in întreprinderi - an pao decisiv spre | hidrotehnice TOVARĂŞEI D0L0RES IBARRURI
■ i
j In mai multe zone situate j
şi {
j de-a lungul unor riurl
finalizarea optimă a cincinalului | executat şi continuă să se j Sosirea în Capitală Solemnitatea înmînării ordi
j văi din Judeţul nostru s-au ;
Luni a sosit la
: desfăşoare o serie de Iu- j tovarăşa Dolores Bucureşti şii Nicolae Ceauşescu, secre nului „Steaua Republicii
Ibárruri,
tar general al Partidului Co
; crări hidrotehnice. Cu par- ; preşedintele Partidului Co munist Român, Paul Nlcu-
i ticiparea voluntară a cetă- ; munist din Spania, care, la lescu-Mizil, membru al Comi Socialiste România" clasa I
Grupul energetic nr. 3 de la Termocentrala ; ţenilor şi cu sprijinul unor invitaţia Comitetului Cen tetului Executiv, al Prezidiu
instituţii j
şi
1 întreprinderi
tral al Partidului Comunist
lui Permanent, secretar
al
; s-au construit, sunrainălţat ; Român, va face o vizită în C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, Ieri la amiază a avut loc mînatâ de preşedintele Con
| şi consolidat, anul acesta, ! ţara noastră. solemnitatea înmînării ordi siliului de Stat, tovarăşul
Mintia a fost pus definitiv in funcţiune I peste 15 hm de diguri. Un ; La sosirea pe aeroportul O- şef de secţie la C.C. al P.C.R., nului „Steaua Republicii So Nicolae Ceauşescu. In decret
cialiste România“ clasa I to-
de activişti de partid.
se arată că ordinul este con
j volum mai mare de astfel i
(le lucrări s-a efectuat în- i topeni, tovarăşa Dolores Ibár varâşei Dolores Ibarruri, pre fe rit tovarăşei Dolores Ibar-
ruri a fost salutată de tovarâ- (Agerpres) şedintele Partidului Comunist ruri „Pentru merite deosebite
cu 11 zile înainte de termen ; deosebi pe malurile nuri- \ Masă oferită de Comitetul din Spania, m ilitant de sea în îndelungata sa antifascistă,
activitate
i lor Mureş, Crişu)
Alb şi I
şi
mă al mişcării comuniste
revoluţionară şi
\ Galbena. Pe mai mult de î muncitoreşti internaţionale. consacrată cauzei democraţiei,
Cu 11 zile înaintea încheierii actualu Zile şi nopţi pe schelele cazanului, pe La solemnitate, care a avut progresului, libertăţii şi inde
lui cincinal, miile de constructori mon platformele turbinei şi ale celorlalte agre I 45 km de rîuri şi vă» s-a j loc la Palatul Consiliului de pendenţei naţionale, trium fu
tori, izolatori şi energeticieni de la Ter gate şi instalaţii munca nu s-a întrerupt j executat adîncirea şi regu- ; Executiv al C.C. al P.C.R. Stat, au luat parte tovarăşii lui idealurilor socialismului şl
mocentrala Mintia au repurtat o nouă şi nici o clipă. S-a lucrat în 2 şi 3 schim \ larîzarea albiilor. S-au exe- ; Nicolae Ceauşescu, împreună păcii între popoare, pentru
preţioasă victorie : grupul energetic nr. 3 buri, in schimburi prelungite pentru ca Cu prilejul celei de-a 75-a partid, personalităţi ale vieţii cu soţia Elena Ceauşescu, E contribuţia sa de seamă adu
de 210 megawaţi a fost pus definitiv in fiecare etapă să ajungă la cota finală la ; cutat, de asemenea. 14,4 km j aniversări a zilei de naştere a culturale şi obşteşti. mil Bodnaraş, Paul Niculescu- să la dezvoltarea creatoare a
funcţiune şi conectat la sistemul ener termenul prevăzut în graficul îmbunătă j de ziduri de sprijin. tovarăşei Dolores Ibarruri, Din partea spaniolă au par Mizil, Gheorghe Pană, V irgil marxism-lenînismulul, la cau
getic naţional. La temeloa celor 630 de ţit. Cu toate greutăţile întimpinate pe ' Din cele 22 lucrări sta- j Comitetul Executiv al C.C. al ticipat membri ai Comitetului za unităţii şi solidarităţii in
megawaţi — putere la care a ajuns în parcurs, eforturile depuse au fost încu ; bilite pentru anul viitor se i Partidului Comunist Român a Executiv, membri ai C.C. al Trofin, Ilie Verdeţ, Florian ternaţionaliste, a mişcării co
numai 12 luni termocentrala — se află nunate de succes : grupul nr. 3 a fost pus oferit, Iun», o masă. Partidului Comunist din Spa Dănâlache. Dumitru Popa, muniste şl muncitoreşti, a tutu
hărnicia, dăruirea, abnegaţia şi inalta res in funcţiune cu o zi mai devreme faţă : remarcă in mod deosebit j nia, reprezentanţi al organi Gheorghe Stoica, Ştefan Voi- ror forţelor antiimperialiste,
ponsabilitate profesională a tuturor co dc angajamentul luat. j ca amploare şi importanţă I Au luat parte tovarăşii zaţiilor P.C.S. din diferite ţâri. tec, Mihai Dalea, Ion Iliescu, precum şi la dezvoltarea prie
lectivelor de constructori şi energeticieni Valoarea economică a acestui eveniment Nicolae Ceauşescu, împreună membri ai C.C. al P.C.R., ai teniei dintre Partidul Comu
de pe acest mare şantier al tării. îşi amplifică substanţial proporţiile. Spre : începerea îndiguirii Mure- ! cu soţia Elena Ceauşescu, E- In tim pul mesei au rostit Consiliului de Stat şi ai gu nist Român şl Partidul Comu
Istoria grupului nr. 3 s-a scris într-un deosebire de grupurile nr. 1 şi 2, grupul i şului în zona municipiului > mij Bodnaraş, Paul Nicules- cuvîntâri tovarăşul Nicolae vernului. nist din Spania, dintre poporul
timp record. După darea în exploatare nr. 3 a fost dat în exploatare industrială ! Deva pe o lungime dc 5,5 i cu-Mizil, Gheorghe Pană, V ir Ceauşescu şi tovarăşa Dolores Au participat vechi m ili român şi poporul spaniol, cu
industrială a grupului nr. 2 in luna iunie, direct pe cărbune şi Ia parametrii ma | km In anul care urmează [ gil Trofin, Ilie Verdeţ, Florian Ibarruri. tanţi ai mişcării muncitoreşti prilejul îm plinirii vlrstei de
meşterii Mintiei nu au avut o clipă de ximi proiectaţi. In felul acesta, pînă la | se va termina digul de apfi- j Dânâlache, Dumitru Popa, Au mai luat, de asemenea, din ţara noastră, foşti luptă 75 de ani'.
răgaz. In numai C luni ei au executat sfirşitul anului se va realiza o produc Gheorghe Stoica, Ştefan Voi- cuvîntul, felicitînd pe sărbă tori în brigăzile internaţiona Conducătorii partidului şl
un volum impresionant de hierări de ţie suplimentară de energie electrică de \ rare a malului Mureşului i tec, Mihai Dalea, Ion Illescu, torită, tovarăşii Valter Ro le din Spania, activişti de par statului, ceilalţi participanţi
montaj şi instalaţii, rodaje mecanice şi peste 50 milioane kWh. i la Brîznic şi Săcfimaş şi se ; membri ai C.C. al P.C.R,, ai man, Constantin Clmpeanu, tid, personalităţi ale vieţii cul la solemnitate au felicitat cu
probe tehnologice. Bazaţi pe experienţa Bătălia pentru atingerea puterii finale i va efectua decolmatarea nu- ; Consiliului de Stat şi al gu Vida Geza, M ihail Florescu, turale şi obşteşti. căldură pe tovarăşa Dolores
lor înaintată, pe puterea lor de mobili a stelei energetice de pe Mureş continuă. vernului. Elisabeta Luca şl Constantin Din partea spaniolă au par Ibarruri, urindu-i sănătate,
zare, colectivele de muncă de la şantie ; lui Strei la Livadia, Pui şi ! Au participat vechi m ili Doncea, participanţi la brigă ticipat membri ai Comitetului viaţă lungă, noi succese în ac
rele „Energomonlaj", „Encrgocontructia" Punerea în funcţiune a grupului nr. 3 [ Galaţi şi a văii Boşorod. i zile internaţionale din Spa Executiv, membri ai C.C. al tivitatea pe care o desfăşoară
şi 3 izolaţii s-au angajat să reducă dura cu 11 zile înainte de termen şi la para i..................................................J tanţi ai mişcării muncitoreşti nia. Partidului Comunist din Spa pentru libertatea poporului
ta de execuţie a grupului nr. 3 cu 10 zile. metrii proiectaţi constituie un puternic din ţara noastră, foşti luptă Masa s-a desfăşurat într-o nia, reprezentanţi ai organiza spaniol, pentru trium ful so
S-a concentrat aici cea mai mare parte avans luat de harnicii meşteri ai Mintiei tori în brigăzile internaţiona atmosferă deosebit de caldă, ţiilo r P.C.S. din diferite ţări. cialismului şi comunismului
a forţelor umane şi materiale şi după un le din Spania, activişti de tovărăşească. înalta distincţie a fost în- în întreaga lume.
program de execuţie îmbunătăţit munca pentru execuţia grupului nr. 4 şi finali In pagina a 2-a
s-a desfăşurat Ia cele mai înalte cote de zarea cu succes a acestui important o
intensitate. biectiv energetic al tării.
Conferinţe Curlntultovarăşului Cuvîntu tovarăşei
»
Ultima decadă a anului ale organi m iA E M U IS C U DOlORt mmm
zaţiilor
să fie culminantă în eforturi Dragă tovarăşe Ibarruri, licitări tovarăşei Ibarruri cu Tovarăşe Ceauşescu, luptat pentru libertatea patri
comunale Stimaţi tovarăşi, prilejul îm plinirii vîrstei de Tovarăşi prieteni români şi ei basce, pentru libertatea
75 de ani, pentru activitatea
Spaniei. Prin procesul însce
Avem deosebita plăcere de îndelungată desfăşurată în dragi tovarăşi din brigăzile
a saluta |în mijlocul nostru pe mişcarea revoluţionară, în internaţionale, nat acestor tineri pentru care
procurorul cere şase pedepse
şi în rezultate de partid tovarăşa Dolores Ibarruri- rîndurile Partidului Comunist fundă emoţie, cînd Consiliul cu moartea, Franco a crezut
In aceste momente, de pro
Passionaria. preşedintele Par
din Spania. Adresez, de ase
că demonstrează
soliditatea
tidului Comunist din Spania,
regimului său şi capacitatea a
m ilitant de seamă al mişcării menea, Partidului Comunist de Stat al Republicii Socia cestuia de a zdrobi în mod sîn_
liste România mi-a făcut ma
din Spania cele mai calde fe
e DE CE CONDUCERILE ÎNTREPRINDERILOR revoluţionare spaniole, al miş licitări şi urări de noi suc rea cinste de a-mi conferi or geros orice încercare de a->
„MARMURA" SIMERIA, „VIDRA" ORÂŞT1E I.I.A. cării muncitoreşti internaţio cese în activitatea sa revolu dinul Steaua Republicii Socia pune capăt. Insă Franco a
nale. P rilejul acesta se dato-
liste România, accept distinc
DEVA SE „PROGRAMEAZĂ" CU RESTANTE IN reşte unul eveniment impor ţionară. ţia nu ca pe ceva ce ;mi s-ar g re şit; procesul împotriva ti
Sărbătorirea acestui eveni
LOC SA INTENSIFICE LA MAXIMUM RITMURILE tant hotârîrii Comitetului ment are loc în condiţiile cuveni personal, ci ca o expre nerilor basci s-a transformat
Cenlral al partidului nostru.
PRODUCŢIEI ? Consiliului de Stat de a acor cînd în Spania se desfăşoară sie a recunoaşterii luptei po într-un proces contra dictatu
porului nostru şi a partidu
rii franchiste şi mişcarea de
• CUM SE IMPACA PROMISIUNILE CO NDU da tovarăşei Ibarruri cea mai o largă mişcare de masă îm lui nostru, care a fost prim ul solidaritate cu tinerii basci,
înaltă distincţie a Republicii
CERILOR I.M. HUNEDOARA, C.M.N. DEVA, Socialiste România. A ţi fost potriva franchismului, pentru ce a înfruntat agresiunea fas care se desfăşoară în Am eri
independenţă,
şi
libertate
U.E.L. HAŢEG Şl I.I.L. ORASTIE CU RESTANTELE astăzi m artorii înmînării a- pentru dezvoltarea democra cistă şi care, timp de 30 de ca Latină, în Europa, în toate
ani, pînă în aceste clipe cînd
ACUMULATE IN ACEASTA ULTIMA LUNA A A cesteî distincţii. Prin aceasta tică a poporului spaniol. Am se întrevăd schimbări profun ţările unde se cere punerea
NULUI ? noi cinstim personalitateâ to ploarea pe care a luat-o a- de în ţara noastră, nu a înce in libertate a acestor tineri
varăşei Dolores Ibarruri, Par ceastâ mişcare, larga solidari tat lupta. Şi în aceste momen
tidul Comunist din Spania, pe tate internaţională de care se te de emoţie gîndurile mele se basci, ne arată nouă, spanio
Colectivele industriale din In fiecare întreprindere se toti luptătorii pentru liberta bucură şi la care s-a alăturat află în Spania, la Burgos, în lilor, imensele posibilităţi ca-
judeţul nostru au intrat în cere ca într-o desâvîrşitâ or tea Spaniei, pentru o viaţă cu întreaga sa forţă şi popo acea închisoare de tragică a
ultima decadă de muncă din dine şi disciplină — pe în mai bună a poporului spa rul român, sînt o dovadă a mintire, în care sute şl sute
acest an final de cincinal. niol. pentru pace. faptului că Partidul Comu de tovarăşi şi de democraţi IConj I h uore ’* 1H ^p o ţj^ a; 4- o)
Sînt ultimele zece zile în ca treaga ierarhie a răspunderi Aş dori să adresez încă o nist din Spania, împreună cu au suferit îndelungate con
re economia naţională cere lor — de la simplul salariat dală, în numele Comitetului
fiecărui salariat — muncitor, pînă la directorul general — Central al partidului nostru, damnări şi în care astăzi un
maistru, inginer sau funcţio să se asigure proceselor de al Consiliului de Stat al Re IţConhfiuofţţ Jn 'pog. o 4-o) grup de tineri patrioţi basci
nar — să depună maximum publicii Socialiste România, aşteaptă condamnări teribile
de eforturi, să îndeplinească producţie o desfăşurare in cele mai calde şi sincere Te pentru singurul delict de a fi Electrificarea
cu cea mai mare rigurozitate tensivă, de mare randament
şi răspundere sarcinile de şi eficienţă.
producţie şi îndatoririle de completă a
serviciu, să obţină maximum
de rezultate pentru ca cinci Frumosul şi utilul se îmbină armonios in urbanistica muni satelor judeţu-
nalul să se încheie exemplar cipiului Deva. Foto : N. GHENA
la toti Indicatorii.
| lui Galaţi
La acest sfîrşit de an şi
Obiective pe agenda unui consiliu intercooperatist ediţie a „Colocviilor ziaristice", manifestare organizată de flectare a strădaniilor depuse ! de cincinal, un nou succes
Timp do patnj zile, municipiul Deva a găzduit prima
încununează eforturile p li
de oamenii muncii pentru în
ne de abnegaţie ale oame-
judeţean
Comitetul
deplinirea sarcinilor de plan,
Filiala Deva a Uniunii Zia oştilor şi
pentru cultură şi artă. Acţiunile cultural-artistice recent a entuziasmului cu care hune- nîlor muncii din Judeţul
încheiate, incadrindu-se In contextul general al manifes dorenii întîmpinâ sărbătoarea Galaţi : luni a fost deschi
să calea curentului electric
Una din măsurile de o deo condiţiile naturale şi econo Deoarece cele mai mari su ficarea resurselor de produ tărilor ce se desfăşoară in vederea ¡ntimpinâriî sărbătoririi semicentenarului partidului şi către Fundeanu, ultima
sebită importanţă, cuprinse în mice specifice unităţilor coo prafeţe ale cooperativelor cere a materialelor pentru semicentenarului partidului, au reprezentat tot atitea suc nostru. • din cele 172 aşezări săteşti
expunerea tovarăşului Nicolae peratiste, la stabilirea pro sînt situate în luncile n urilo r construcţii (var, cărămidă cese în munca ortiştilor, muzicienilor, scriitorilor, publiciş In cuvîntul său, tovarăşul I din perimetrul judeţului.
Ceauşescu cu privire la îm gramului de lucru s-a avut Mureş şi Strei (există deci etc.). tilor, a tuturor celor ce şi-ou adus contribuţia la reuşita Ioan Sîrbu, şeful secţiei de La inaugurare a fost de
bunătăţirea organizării, pla în vedere să se înscrie pentru posibilităţi de irigare a unor Dintre obiectivele propuse acestei ediţii inaugurale a „Colocviilor ziaristice". propagandă a Comitetului ju faţă tovarăşul Constantin i
nificării şi conducerii agri rezolvare problemele care mari suprafeţe), iar unităţile pe agenda consiliului reţin, deţean de partid, a relevat Dáscálescu, prim-secretar I
culturii, se referă la organi prezintă cea mai mare Im se găsesc în apropiere de ora totodată, atenţia problemele principalele obiective ce tre al Comitetului judeţean de
zarea consiliilor intercoope- portanţă, de soluţionarea lor şe şi centre muncitoreşti, s-a referitoare la o justă repar Consfătuirea cu colaboratorii buie să stea în faţa colectivu partid, împreună cu edilii I
ratiste, care au menirea să depinzînd în bună .parte chiar conturat ideea că accentul tizare a utilajelor mecanice lui redacţional, a colaborato judeţului, care au felicitat !
asigure unirea în comun a e rezultatele de producţie din principal va trebui pus pe pe unităţi, la perfectarea po şi corespondenţii ziarului rilo r şi corespondenţilor zia pe constructorii şi instala- (
forturilor mai multor coope anul viitor. dezvoltarea legumiculturîi, sibilităţilor de cooperare şl rului în această perioadă de torii întreprinderii de rete- i
rative în vederea folosirii ra — Consider că un prim pas' precum şi a zootehniei, în asociere în producţia de le emulaţie creatoare a întregu le electrice din Galaţi, pen- 1
ţionale a pâmîntului, a în în privinţa iniţierii unor ac deosebi a fermelor pentru gume, la efectuarea, prin coo Dialogul permanent al re a aspectului grafic al ziarului lui nostru popor. tru încheierea acestei lu- i
tregii baze tehnico-materiaie ţiuni trebuie sâ-1 constituie creşterea vacilor cu lapte. perare, a unor lucrări de îm dacţiei cu colaboratorii şi co Propunerile făcute de tovarăşii Caracterul de lucru al con crări cu un an mal devre- !
pentru creşterea producţiei a cunoaşterea temeinică a po Condiţiile pedoclimatice per bunătăţiri funciare de interes respondenţii este unul dintre Manea Tovicâ, Victor Isac, sfătuirii a constituit un bun me faţă de prevederile pla- j
gricole, a avuţiei obşteşti şi tenţialului uman şi material mit, de asemenea, să se culti comun şi altele Demn de bogatele' izvoare de idei care Sabin Selagea, Aurel Dula. prilej de analiză retrospectivă nului dc stat.
a veniturilor cooperatorilor. al fiecărei cooperative agri ve cu bune rezultate griul şi subliniat este că toate acţiu tonifiazâ tematica ziarului. luliu Hankc, Ioan Popa, Petre a ziarului, de scrutare în per In prezent, reţeaua de !
Trecîndu-se la transpunerea cole, spunea preşedintele con porumbul. Dar, tot aşa de nile propuse vizează utiliza Pe această linie se înscrie şi Fărcaşiu şi Maria Lâzăruţ vi spectivă a sarcinilor ce-i stau Joasă tensiune de la care se i
în viată a măsurilor adopta siliului intercooperatist. Păun bine cîte 150—200 de hectare rea cît mai raţională a re consfătuirea cu colaboratorii zează noi posibilităţi de re în faţă. alimentează cu energie e- j
te de conducerea partidului, Răvaş. Pe această bază vom se pot rezerva, bineînţeles ur zervelor de creştere a pro şi corespondenţii ziarului, ce lectricâ satele judeţului în- j
de curînd la Simeria s-n con putea trece concret şi cu în mărind concentrarea produc ducţiei agricole, sporirea pro a avut loc în cadrul manifes sumează circa 1 170 km, le- \
stituit un consiliu intercoope treaga hotârîre la zonarea ţiei. culturilor de sfeclă de ductivităţii muncii, a venitu tărilor prilejuite de „Colocvi Un reuşit recital actoricesc I «înd toate aceste localităţi
ratist din a cărui rază de ac culturilor, în funcţie de con zahăr şi cartofi. In privinţa rilor unităţilor şi ale ţărani ile ziaristice“ . Expunerea pre într-un sistem centralizat.
ţiune fac parte cele 12 coo diţiile pedoclimatice şi econo cultivării cartofilor, s-a des lor cooperatori. Urmărirea zentată de ing. Nicolae An-
perative agricole aparţinătoa mice ale unităţilor. Se ştie prins necesitatea specializării materializării punct cu punct dronacne, redactorul şef al Dum inică seara, pe scena artistic al actorilor Elisabeta (Agerpres)
re oraşului Simeria şi comu bine că în fiecare coopera pe obţinerea de produse tim a obiectivelor înscrise în pla ziarului „Drumul socialismu sălii „A rta " din Deva, colecti Belba, Aurora Novăcescu, Ru-
nelor Rapolt. Bâcia şi Turda'?. tivă s-a făcut deja o orien purii şi de vară. direcţie în nul de lucru va da posibili lu i”. a relevat preocupările vul artistic al Teatrului de xandra Petru, Costin Iliescu
Dezbaterile ce au avut Io«- tare asupra amplasării cultu care cooperativa agricolă dîn tate consiliului intercoopera redacţiei în vederea întâmpi stat „Valea J iu lu id in Petro şi M ihai Cliia. Direcţia de
la înfiinţarea acestui noi; rilor pentru anul următor. Simeria are deja o experien tist să se afirme ca un or nării semicentenarului Parti şani a prezentat piesa ..P ărinţi scenă aparţine artistei emeri Informaţie
organism au conturat o seric* Acum, în noua situaţie crea ţă pozitivă. gan cu o contribuţie de sea dului Comunist Român. te rib ili'’ de Jean Codeau.
de obiective spre realizarea tă, este necesar să revedem Inginerii Ana Bâcilâ şi Ser- mă la asigurarea unui pro Spectacolul, care s-a bucurat te M arietta Sadova. Şedinţa Comitetului miniş
cărora cei 33 de membri ai planurile, să reamplasâm, da ciu Sburhea remarcau faptul gres rapid al cooperativelor Discuţiile purtate de cola de un frum os succes şi o bu La sfirşitu l spectacolului, trilo r apărării ai statelor par
consiliului intercooperatist îşi că va fi cazul, unele culturi râ există reale posibilităţi de agricole, la dezvoltarea eco boratori şi corespondenţi au nă prim ire din partea p u b li a rtiştilo r le-au fost oferite ticipante la Tratatul de la
vor concentra atenţia şi preo avînd în atenţie specializarea a se asigura obţinerea unor nomică, socială şi culturală evidenţiat strădaniile lor pen c u lu i, a relevat cileva creaţii flo ri din partea F ilia le i Deva Varşovia care urma să aibă
cupările în scopul îndepli producţiei cooperativelor a importante venituri băneşti a satelor, precum şl la rid i tru îmbunătăţirea continuă a loc între 21-23 decembrie ac.,
n irii atribuţiilor ce-i sînt în gricole şi. în final, creşterea prin extinderea activităţilor carea nivelului de trai al ţă calităţii articolelor publicate, izbutite, la un ridicat nivel a U niu nii Z iariştilor. în oraşul Budapesta, s-a amî-
credinţate. Ţinînd seama de eficienţei economice. anexe, în special prin valori rănim ii cooperatiste. nat pentru o dată ulterioară.
Í