Page 65 - Drumul_socialismului_1970_12

I I » IH II II ■IIMI lllll
DRUMUL SOCIALISMULUI » Nr, 4963 ® MARTI 22 DECEMBRIE 1970

înfăptuirea exemplară a măsurilor privind îmbunătăţirea muncii în agricultură

Conferinţe ale

organizaţiilor co­ OALE SBGURÂ A DEZVOLT® MULTILATERALE -

munale de partid ECONOMICE SOCIALE Şi CULTURALE-A SATELOR

asigurarea p riorită ţii Intere­
In faţa organelor ş! organi­ grîu, 100-200 kg la porumb ş! turor oamenilor cart lucrea­ Delegaţii participanţi la Pentru comuniştii din Bretea Română cuvînlul sului colectiv,
zaţiilor de partid stau sar­ cu 1 500-5 000 kg la sfeclă pen­ ză In zootehnie. Numai astfel conferinţa de dare de sea­
cini importante şi de mare tru flecare Hectar. putem lă obţinem In viitor mă şi alegeri a organizaţiei In cuvîntul aău de con­
complexitate pentru înfâptul- Producţiile planificate a fi producţiile planificate şl chiar comunale de partid Bretea cluzii asupra dezbaterilor,
rea politicii partidului de ri­ realizate In unităţile noastre să le depăşim. Română au făcut adesea re­ de ordine rămîne tovarăşul Emil Pleşa, mem­
dicare economici şl soclal- — spuneau ma! mulţi vorbi­ întărirea disciplinei şl or­ feriri la recenta expune­ bru al biroului Comitetului
culturală a satelor noastre. tori — nu sînt mari şl nici dinii în sectorul zootehnic, re a tovarăşului Nicolae ¡judeţean de partid, atrăgea
Intre acestea un loc central greu de realizat. In perioada creşterea răspunderii pentru Ceauşescu la şedinţa de lu­ atenţia asupra acestor ca­
11 ocupă Îndeplinirea sarcini­ anilor 1967—1968 s-au reali­ realizarea sarcinilor trebuie cru de la Comitetul Cen­ Revitalizarea activităţii renţe ale muncii politice.
lor din domeniul agriculturii. zat producţii chiar mal mari sâ constituie — aşa cum a-a tral al P.C.R. dîn 23 noiem­ Aria de preocupări ale co­
Creşterea producţiei agricole declt cele prevăzute pentru subliniat în cadrul conferin­ brie ac. Desigur că de la m itetului comunal de partid
vegetale şl animale, întărirea 1971. Deci cu ¿forturi susţinu­ ţei — o preocupare de prim măsurile ce urmează a se dovedeşte unele îmbunătă­
continui economico-organlza- te din partea tuturor se pot ordin a tuturor factorilor de lua, care derivă din acea'ex­ ţiri ale stilului de muncă.
torlcâ a unităţilor agricole realiza producţii mult mal răspundere începlnd de la punere încărcată de conţi­ economice a C.A.P. Au fost atraşi In această
socialiste, creşterea rentabili­ mari declt prevăd sarcinile comună şl pînâ Ia îngrijitor nut şi sensuri noi, comuniş­ arie specialiştii, intelectualii
tăţii acestora ridică In faţa de plan. Manlfestlndu-şl dorinţa de a tii, cooperatorii din Bretea satelor. Dar asupra muncii
organelor şl organizaţiilor de Nici In ce priveşte zootehnia se pune cît mal repede capăt Romănă aşteaptă posibilităţi cele e un pâmînt care tre­ lităţi, medicul veterinar Iile politice şl-a pus amprenta
partid multiple şl variate pro­ nu s-au făcut prea mari pro­ lipsurilor şl a se face ordine sporite pentru redresarea si­ consiliul popular de aseme­ buie muncit repede după Septlmiu apunea t modul de lucru doar de su­
bleme. Activitatea depusă In grese. Dimpotrivă, efectivele In zootehnie, mai mulţi vor­ tuaţiei economice a C.AP nea n-a fost departe de rea­ ploaie. Dar cine să-l mun­ prafaţă al unor comunişti.
acest domeniu şl rezultatele de animale n-au fost realiza­ bitori printre care Lâscuţ de pe raza comunei. lizarea cantităţilor planifi­ cească dacă nu ieşim la lu ­ — Rezultatele în zooteh­ De aceea, munoa politică
înregistrate de către unităţi­ te, iar producţiile sînt foarte Dânilâ, Eugenia Hârâu, Tama Nota dominantă a conferin­ cate. Elementele acestea fac, cru ? Măsurile care se vor nie depind de munca în fer­ n-a putut influenţa prea
e adevărat, capitol aparte
le agricole socialiste din raza slabe. Aceasta se datoreşteîn Adam, Dumitru Antimle şi ţei a fost dată de această lua în lumina expunerii me, de alimentaţia şl igiena m ult în bine sectorul cel
comunei Peştişu Mic nu aînt primul rlnd slabei preocupări alţii au propus noului comi­ preocupare în orice analiză. Dar contri­ prezentate de secretarul ge­ animalelor. La noi în graj­ mal greu din viaţa comunei,
pe măsura posibilităţilor şl a organizaţiilor de partid, tet să facă o analiză amănun­ Darea de seamă a comi­ buţia hotârîtoare într-o ac­ neral al partidului în şedin­ duri nu sînt asigurate con­ activitatea cooperativei a­
tivitate economică prosperă
a condiţiilor de care dispun consiliilor de conducere şl ţită a situaţiei din acest sec­ tetului comunal de partid a o are tot sectorul coopera­ ţa de lucru de la CC. al diţii de zooigienâ. G rajduri­ gricole.
tor la fiecare cooperativă şl prezentat o activitate poli­ tist de producţie. Şi aici se P.C.R. din 23 noiembrie vor le sînt şl acum fără gea­ Noul organ va trebui să
să stabilească sarcini şl mă­ tică complexă în ultim ii 2 pot zice multe Producţiile spori cointeresarea coopera­ muri, hrana e unilaterală şl vegheze neabătut la înlătu­
suri concrete pentru redre­ ani, care şi-a fixat iniţial agricole la marile culturi torilor noştri. nici nu e asigurată în to­ rarea acestor carenţe. Mun­
sarea situaţiei atît în ce pri­ ca obiectiv de bază orien­ n-au fost realizate decît în — Hotărîrile trecute ale talitate. Chiar adăpatul ani­ ca politică la Bretea Româ­
Responsabil Hates ca­ veşte realizarea efectivelor cit a C.AP. Rezultatele pe li­ proporţie de 30—35 la sută. Uniunii Naţionale a C.A.P. venit o problemă la C.A.P. nă trebuie sâ cunoască sub­
tarea activităţii economice
malelor o dată pe zi a de­
şi a producţiei
animaliere.
stanţiale îm bunătăţiri cali­
Producţia
cu
animalieră.
Trebuie aâ se depună eforturi nie economic.â trebuiau deci toţi indicatorii legaţi de ea. cu privire la înlocuirea sis­ Strei şi Bretea Română. Lu­ tative. Măsurile care vor fi
de către toţi comuniştii pen­ sâ fie mulţumitoare. Ade­ a rămas m ult sub aşteptări. temului de retribuţie prin crările de îm bunătăţiri pe luate ca urmare a şedinţei
dar
păşuni.nu s-au făcut
vărul reliefat în darea de
— spunea In­
zile-muncâ
tru ca, aţa cum s-a stabilit
drelor care lucrează de conferinţă, efectivele de seamă şi în cuvîntul parti­ se pune întrebarea legitimă: ginerul Nicolae Crăciun — pentru aceasta există vino­ de lucru de la Comitetul
Ajungînd la acest punct,
Central al partidului din 23
cipanţilor, însă,
vaţi cunoscuţi, pe care da­
dovedeşte
n-au fost lipsite de elemen­
de
animale să crească faţă
plan, In perioada 1971—1972, că munca politică n-a reu­ forţa organizaţiei comunale tele cointeresării Au fost rea de seamă s-a ferit sâ-1 noiembrie, ca urmare a ex­
punerii tovarăşului Nicolae
diferenţiat pe cooperative, cu şit sâ influenţeze decît par­ de partid s-a consumat în prim ite cu entuziasm de co­ arate. Pierderile noastre Ceauşescu, vor atlmula m ult
operatori. Dar n-au adus re­
prin m ortalitate nu sînt re­
ţial activitatea economică a
reuşitele arătate mai sus ?
10-60 capete bovine, iar
la
in sectorul zootehnic ovine cu 50-500 capete şl să comunei. Darea de seamă din munca culturală (peste zultatele practice aşteptate zultatul unor boli Infecţloa- cointeresarea cooperatorilor.
Reuşite cum au fost
cele
Comitetul comunal de par­
se, ci al proastei în g rijiri
pentru că cooperatorii n-au
a comitetului comunal
de
de
9e depăşească producţia
lapte pe cap de vacă furajată partid atestă preocupare 40 de spectacole folclorice ieşit consecvent şl oportun a animalelor. tid va trebui eâ suprave­
gheze neabătut aplicarea co­
cu 50-250 litri. Acestea sînt majoră pentru întărirea or­ în comună) au devenit scop la lucru, am avut multe sus­ Argumente asemănătoare rectă a acestor măsuri, ast­
sarcini minimale şl există ganizaţiilor de bază, a dis­ în sine ? Iată ce spuneau trageri de produse. Măsuri­ au adus In discuţiile lor
acestea. Se constată mari specialiştilor care n-au luat posibilităţi ca ele sâ fie de­ ciplinei de partid, pentru ciţiva delegaţi la conferinţă le ce derivă din expune­ m ulţi delegaţi la conferin­ fel încît ele eă aibă cores­
diferenţe la producţia vege­ măsuri, deşi despre această păşite In mod substanţial. desfăşurarea unul învâţâ- — La brigada a IlI-a din rea tovarăşului Nicolae ţă. Există deci în Bretea Ro­ pondentul de stim ul în acti­
tală realizată pe unitate de problemă se discută de mai O mare atenţie trebuie a- mînt politic cu puternică C A P . Bretea Română — Ceauşescu vor fi mai con­ mână forţe în stare sâ vadă vitatea practică. Toate o­
suprafaţă — deşi condiţiile mulţi ani, pentru selecţiona­ cordatâ — spuneau mal mulţi influenţă în conştiinţa şi arăta delegata Olga Teodo- vingătoare, mal concrete, în ce constau cauzele unor biectivele pe care va trebui
aînt aceleaşi — nu nuimat de rea animalelor şl scoaterea din participanţi la discuţii — rea­ convingerea comuniştilor. rescu — s-au obţinut pro­ mai stimulatoare. Dar şl a­ slabe rezultate economice In sâ şl le asume noul organ
la o cooperativă la alta, dar efectiv a acelora necorespun- lizării planului de contrac­ Activităţile gospodăreşti ducţii agricole care au per­ cestea vor da roade dacă sectorul cooperatist. Aceste sînt realizabile în condiţiile
chiar şl Intre brigăzile a- zâtoare. De asemenea, nu s-a tări şl achiziţii de la mem­ planificate au fost înfăptui­ mis să dăm şl retribuţii su­ vom înţelege sâ subordo­ forţe trebuiau să fie organi­ m obilizării mal ferme la în­
celelaşl unităţi. Aşa de pildă, asigurat ca în acest sector să brii cooperatori. Sarcinile sta­ te. Contribuţia comunei la plimentare. Aceleaşi condiţii năm măruntele noastre In­ zate de comitetul comunal deplinirea sarcinilor a tu­
cu toate condiţiile nefavora­ lucreze cei mai pricepuţi coo­ bilite In această privinţă de sporirea fondului de măr­ climaterice le-a avut şi b ri­ terese individuale, Interesu­ de partid pentru lupta îm ­ turor membrilor comitetu­
bile din acest an, brigada de peratori şl cu dragoste faţă conferinţă nu sînt mari şl furi agroalîmentare din con­ gada a 11-a Vîlcele. Dar a­ lui colectiv. potriva lipsei de. Interes al lui nou ales.
clmp (brigadier Ion Nlcoară) de animale. Nici faţă de să­ ele pot fi depăşite. Nu este tractări şi achiziţii prin sis­ colo rezultatele au fost foar­ Despre numărul pierderi­ unor cooperatori sau condu­
de la Peştişu Mic a obţinut o nătatea animalelor nu s-a ma­ de loc normal ca In timp ce teme pe care le acţionează te slabe. PAmîntul de la V îl­ lor de bovine prin morta­ cători al producţiei, pentru ION CIOCLE1
producţie medie de 1 500 kg nifestat grija cuvenită. Dato­ populaţia a primit de la stat,
porumb la ha, In timp ce rită slabei Îngrijiri şl hrfinirl prin magazinele săteşti, în a­
celelalte două brigăzi din sa­ multe animale a-au Îmbol­ cest an mărfuri în valoa­ Conferinţa pentru dare de (doar 7 porcine faţă de 40 şl pentru ridicarea muncii şl a L. Balea i „activitatea birou­ parte, conferinţa de partid a
tele dosanl şl ALmaşu Mic năvit şl o mare parte au re de aproape 2 milioane lei, seamă şi alegeri a organiza­ 9 bovine faţă de 60). rezultatelor economice la ni­ lui comitetului de partid să organizaţiei comunei Unirea
(brigadieri OtUla Marllă şl murit. cooperatorii n-au vlndut. prin ţiei comunale de partid Uni­ Scoţîndu-se In evidenţă şt velul mobilizatoarelor sarcini fie mal colectivă, să nu se şl-a exprimat convingerea câ,
respectiv Nlcolae Pătruţ), din Lucrez de mal mulţi ani sistemul de contractări şi a- rea, dezbâtînd principalele alte aspecte ale preocupărilor reieşite din expunerea tovară­ mai lucreze Individual" ; I. astfel, activitatea viitoare va
aceeaşi cooperativă, au rea­ In zootehnie — apunea Marîa chlzlţil decît produse agrico­ probleme economice, politice (înfrumuseţarea satelor, acti­ şului Nicolae Ceauşescu cu Huzoni : „este necesară o mal cunoaşte noi trepte ale pro­
lizat doar 300 kg de porumb Matei de la C.A.P. Mănerău. le în valoare de circa 500 000 şî social-culturale ale comunei, vitatea şcolară, angrenarea privire la îmbunătăţirea or­ strînsâ legătură a biroului co­ gresului economic, social şl
la ha. Faptul că pe unele Avem Insă îngrijitori salariaţi lei. a reuşit sâ pună clar în evi­ organizaţiilor de masă şi ob­ ganizării, planificării şi con­ mitetului cu birourile organi­ cultural, va asigura situarea
tarlale ca cele din locurile care nu-şl dau Interesul pen­ In cadrul conferinţei s-au denţă o cauză esenţială a re­ şteşti la munca politică, acti­ ducerii agriculturii — docu­ zaţiilor de bază, cu toţi comu­ comunei la un nivel mai ri­
numite „Lldeţl" (C.A.P. Peş­ tru îngrijirea şl hrânlrea vi­ dezbătut şl probleme referi­ zultatelor de pînâ acum — vitatea căminului cultural), ment ce deschide o largă per- niştii, pentru ca cuvîntul par­ dicat.
tişu Mic) şl „Din deal la telor. In acest sector deosebit toare la gospodărirea şl în­ unele submediocre — Insufi­ B B H W WM BB 0 f ‘W Acest fapt a fost evidenţiat
vale* (C.A.P. Nandru) s-au de important şl care aduce frumuseţarea comunei. In a­ cienta mobilizare a tuturor pe larg de tovarăşul Gheorghe
obţinut 1 500 kg porumb la venituri In tot timpul anului, ceastă privinţă s-a stabilit ca comuniştilor. Dacă organiza­ Câlinescu. membru al biroului
ha, datorită lucrărilor de în­ trebuie să lucreze membri de prin contribuţia în ban! şl ţia de partid ar fi acţionat Munca intensa, colectiva Comitetului Judeţean ¿de< par­
treţinere executate la timp, partid. Avem oameni price­ în muncă a cetăţenilor să se mai din plin, cu toate forţele, tid, care, în încheiere, a spus
iar pe alte parcele, din ca­ puţi In sat. Dar trebuie să-l modernizeze reţeaua electrică rezultatele ar fi fost superi­ „Dezbaterile principiale, par­
drul tuturor unităţilor, nu determinăm să vină şl să de Joasă tensiune în satele oare. Pentru câ, o seamă de tinice au evidenţiat preocupa­
s-au obţinut decît maximum lucreze In zootehnie. La toţi Peştişu Mic. Valea Nandru- nerealizâri se datoresc insu­ rea comuniştilor din Unirea
350 kg porumb la ha spune ne place carnea, laptele, un­ lul şl Almaşu Mic, terminarea ficientei preocupări pentru a comuniştilor — garanţia pentru activitatea politică a
multe lucruri. Dacă toate su­ tul şl brînza. Este de datoria lucrărilor de reparaţii capi­ conducerea concretă a proble­ organizaţiei, pentru viitor,
prafeţele cultivate cu porumb noastră, a cooperatorilor, să tale la căminul cultural din melor, nu numai condiţii­ pentru asigurarea succeselor
erau Întreţinute aşa cum cer trecem în mod hotărît la Almaşu Mic, lucrări pentru lor neprielnice. Sn perspectivă. Aceasta este o
regulile agrotehnice se înţe­ muncă şl să facem ordine modernizarea drumurilor, ca­ De exemplu, adevărata cau­ garanţie câ ae va lucra mai
lege că producţiile puteau să în zootehnie pentru că nu­ nalizări, îndiguiri ş.a. ză a nerealizărli producţiei noilor succese bine în toate sectoarele. Este.
fie mal mari cu peste 1000 mai aşa putem avea animale O atenţie mal mare trebuie planificate de gnu o consti­ însă, necesar ca noul organ sâ
kg la flecare hectar. Paguba frumoase şl care să ne dea acordată Îmbunătăţirii activi­ tuie lipsa de atenţie pen­ acorde mai multă atenţie ca­
este evidentă. Exemplele ci­ producţii mari. Tot In legă­ tăţii organizaţiilor de bază din tru amplasarea raţională a
tate demonstrează In mod tură cu această problemă Ing. C A P. şi comitetelor de par­ acestei culturi dar şi ne- ^ O B W B B n n ihm~ ii m M B a m i n a m m a lită ţii şl spiritului muncii
clar că chiar în condiţiile Ion Igna, preşedintele C.AP. tid din aceste unităţi, organi­ corespunzâtoarea întreţinere a principiale, sâ fie tratate pro­
nefavorabile din acest an pe Peştişu Mic, spunea : Sînt zaţiilor de masă şl obşteşti. ei. La fel s-a întîm plat şi cu s-a subliniat câ în toate aces­ spectivâ dezvoltării agricul­ tidului sâ ajungă la fiecare" ; blemele ce se ridică, cu pro­
puteau obţine totuşi produc­ unii brigadieri zootehnici şl Membrii de partid trebuie an­ porumbul, plantă la care nu te sectoare s-a resimţit în turii noastre socialiste. In a- Gh. Dragotâ i „munca colec­ funzime, cu o sănătoasă ati­
ţii mal bune. îngrijitori, atît la noi cît şl In trenaţi pentru a participa In s-s realizat nici măcar supra­ măsură redusă acţiunea mem­ ceastâ Idee am reţinut cele tivă... prin ea putem realiza tudine de către fiecare mem­
bru al comitetului comunal de
Tinînd seama de aceste ne­ celelalte cooperative, care nu mod activ atît la elaborarea faţa planificată a se cultiva. brilor de partid. Este absolut spuse de o serie de vorbitori mai mult. §1 în organizaţia de
ajunsuri comitetul comunal dau cu zilele pe la grajduri. hotârîrllor şl măsurilor, cit şl De pe urma condiţiilor natu­ necesară activizarea tu tu ro r, (Nlcolae Pop, Marian Briceag, partid şl în cooperativa agri­ partid. Preocuparea comuniş­
de partid a luat măsuri pen­ Lasă totul în seama îngrijito­ la finalizarea acestora. înfăp­ rale potrivnice a avut de su­ întreaga organizaţie comunală Ladislau Balea, Ion Huzoni, colă. Aici, consiliul de condu­ tilo r sâ fie orientată spre în­
tru ca lucrările de pregătire rilor Salariaţi, nu-1 controlea­ tuirea sarcinilor reieşite în ferit doar producţia de car­ fiind chemată la o mal largă Gh. Dragotâ, Constantin Ba- cere sâ fie... consiliu, nu nu­ deplinirea obiectivelor propu­
a terenului şl executare a ză şl nu-1 trag la răspunde­ recenta expunere a tovarăşu­ tofi şi legume. Dar şi aici se şi eficientă activitate politleo- beş, Pompiliu Tâşalâ ş.a.) câ, mai preşedinte şt inginer" ; se, în condiţiile exigenţei
fnsâmlnţârilor din toamna a- re. Brigadierul zootehnic tre­ lui Nlcolae Ceauşescu privind puteau obţine, totuşi, mai organizatorîcâ pentru dezvol­ la nivelul activităţii comuniş­ C. Babeş : „la cooperativa a­ muncii de partid, sâ asigurăm
cestul an să se realizeze In buie să fie acela care deschi­ îmbunătăţirea organizării, pla­ m ult de 50 tone de cartofi şi tarea, în viitor, a rezultatelor tilo r din Unirea, luminoasele gricolă se simte nevoia unei înttmpinarea măreţei sărbă­
condiţii agrotehnice superioa­ de dimineaţa şl lnchldie seara nificării şl conduceri! agri­ 5 tone legume, dacă grija co­ economice şl ridicarea vieţii perspective desprinse din ex­ mai susţinute munci politice, tori — semicentenarul parti­
re. Aşa s-a şl Intlmplat. De uşa grajdului. Aceştia, cit şl culturii trebuie sâ polarizeze operatorilor ar fl fost mal social-culturale a satelor. B i­ punerea secretarului general a unei mal intense activităţi dului — cu înalte realizări e­
asemenea, a-au făcut ogoare membrii consiliilor de condu­ atenţia tuturor comuniştilor. simţită. In sectorul zootehnic ne «-a subliniat, în acest sens, al partidului îşi vor găsi rea­ a comuniştilor" ; P. TAşelâ i
pe toate suprafeţele planifi­ cere, specialiştii trebuie să Acesta este un program vast, se poate vorbi de unele rea­ câ dezideratele desprinse sînt lizarea printr-o muncă intensă, „la activităţile educative or­ conomice, politice şi sociale.
cate şl s-au stabilit măsuri fie prezenţi la programul de de o excepţională însemnăta­ lizări (bovine şl Junlncl) la posibile de Îm plinire dacă în colectivă a întregii organizaţii ganizaţia de partid sâ antre­ Este o datorie de onoare a
pentru fertilizarea solului. grajd, sâ controleze cum se te pentru progresul continuu nivelul planificat, In rest sînt continuare se va manifesta ceJ comunale de partid. neze mai m ult căminul cultu­ fiecărui comunist de a se an­
Avind In vedere condiţiile de respectă acest program La al agriculturii noastre socia­ consemnate mari decalaje în­ puţin aceeaşi preocupare ca­ Vorbitorii au făcut observa­ ral, şl mat ales căminele afi­ grena la acest nivel de muncă,
care dispun unităţile agrico­ unele unităţi activitatea se liste şl înfăptuirii Iul trebuie re a existat în campania de ţii la adresa stilului de mun­ liate, cu mijloacele şl posibili­
le socialiste, conferinţa a ho- desfăşoară de fapt fără nici să-i dedicăm toate forţele şl tre cifrele prevăzute şi cele toamnă, pentru asigurarea că al comitetului comunal şl tăţile lor*. Hotărînd ca acest pentru câ, aşa cum a reieşit
tărît ca în perioada 1971— un program. Trebuie sâ se capacitatea noastră realizate (lapte şi brînzâ de producţiei viitoare. Dar, este recomandări pentru noul or­ important principiu al mun­ din lucrările conferinţei, exis­
1972 producţiile planificate să pună ordine, sâ se întărească ol). De asemenea, la contrac­ necesar ca nici un comunist, gan : M. Briceag r „au existat cii de partid să constituie u­ tă toate condiţiile ca noile
fie depăşite cu 100-250 kg la disciplina şi răspunderea tu­ N. BADIU tarea de animale, C.A.P, Uni­ nici un cooperator să nu se deficienţe în aplicarea princi­ nul din principalele obiective sarcini sâ fie îndeplinite".
rea este restantă cu m ult faţă mulţumească numai cu atît piului muncii colective în ca­ ale noului organ ce a fost e-
/ de cantităţile contractate şl sâ depună toate eforturile drul comitetului de partid" ; les, al fiecărui comunist în N, 5TANCIU
1 »wn im iw— ii m m
Pe raza comunei Dobra exis­ rativelor pentru mobilizarea Procentajul ridicat al mortali­ Inginerul cooperativei agricole da a-şl crea unităţi de pre­ formallsmulul. Alături de oa­ te pentru a soluţiona proble­ câ prin munca harnică, plină
tă patru cooperative agricole, membrilor cooperatori la lucru, tăţii se datorează Infestării pe din Dobra i lucrare a unei părţi însemnate meni! care muncesc cu un dez­ mele ? de dăruire a membrilor coope­
un ocol silvic şl alte forma­ 1a executarea în timpul optim scară largă a surselor de hrană — Ţăranii noştri au primit a producţiei tn condiţii avanta­ voltat simţ de răspundere pen­ Tovarăşul Vlorel Munteanu ratori, o bună parte din efec­
ţiuni productive şl de desface­ a lucrărilor din campaniile de — păşuni şl ftnaţurl. cu o deosebită satisfacţie expu­ joase. Merele, prunele, vişinele tru înfăptuirea sarcinilor, Intîl- a prezentat destul de larg pro­ tele dăunătoare ale inundaţii­
re, care dau comunei fiziono­ primăvară şl vară. Există însă Anallzlnd munca de partid In nerea tovarăşului Nlcolae le putem valorifica superior, nlm adesea tovarăşi care şl-au blemele de propagandă ce stau lor au fost înlăturate ; au fost
mia unei aşezări bogate, cu o şl alte dovezi care arată câ cooperativele agricole. Influen­ Ceauşescu cu privire la îmbu­ prin uscare şl conservare j în modificat optica despre răs­ în atenţia organizaţiei comuna­ refăcute suprafeţe mari, pe o
viaţa economică Intensă şl va­ factorii chemaţi să răspundă de ţa acesteia asupra creşterii nătăţirea organizării, planifică­ aceste atârl le putem uşor punderile ce se referă şl la el. le de partid Intre altele însă bună parte din terenuri s-a re-
riată. activitatea în cooperativele de permanente a producţiei agri­ rii şl conducerii agriculturii. livra şl la export. In acelaşi timp Unii din el ştiu sâ vorbească el a spus că anumite catego­ Insâmînţat, s-au făcut pregătiri
In ultimii doi ani, perioadă producţie nu *-au achitat cum Există, drupâ cum se ştie, un vom asigura condiţii de lucru foarte bine, cu lux de amă­ rii de intelectuali din comună Intense pentru recolta anului
Intrată !n analiza făcută de trebuie de această sarcină. O cole vegetale şl animale, dele­ puternic resort care dacă este pentru toţi cooperatorii. nunte despre ceea ce trebuie — Inginerii agronomi şl sil­ viitor. Rezultatele obţinute în
conferinţa comunală de partid, situaţie elocventă din acest gaţii la conferinţă, ca şl darea stimulat creează un climat bun In referirile lor asupra per­ făcut, cunosc bine atît indica­ vici, medicii umani şl veteri­ perioada analizată se datoresc
dar mal ales în 1969, coopera­ punct de vedere o prezintă do seamă prezentată de către de muncă rodnică. Acesta este spectivelor pe care noile mâ- ţiile de La organele superioare, nari — nu participă la viaţa fără îndoială activităţi! desfă­
tivele agricole au obţinut re­ starea de lucruri din sectorul cultural-educatlvâ ce se desfă­ şurate de către comitetul de
zultate de seamă în sporirea creşterii animalelor. Acest sec­ şoară în satele comunei şl câ partid, de către organizaţiile
producţiei agricole vegetale şl tor n-a fost afectat da calami­ este nevoie de sprijinul Comi­ de ba2â din unităţile de pe ra­
animale Producţia medie de tăţile naturale, cl de lipsa de tetului judeţean de partid pen­ za comunei. Totuşi, la o ana­
porumb boabe la C.AP. Dobra, preocupare pentru Îngrijirea şl tru soluţionarea problemelor. liză mal atentă a stărilor de
de pildă, s-a ridicat la 2 300 hrânlrea animalelor Acum, Amintim câ tovarăşul Muntea­ lucruri vom putea constata câ
kg la hectar, la legume la cînd ne apropiem de sfîrşltul nu nu este altcineva decît loc­ există cooperative agricole ca­
12 tone Ia hectar, iar producţia anului, se constată neajunsuri ţiitorul secretarului comitetu­ re au înregistrat progrese eco­
planificată la fructe a fost de­ de natură cu totul subiectivă, lui de partid din comuni şl di­ nomice neînsemnate, Iar altele,
păşită. Realizări Importante au înainte de toate, cu mici ex­ rectorul căminului cultural. care bat pasul pe loc de ani de
obţinut şl cooperatorii din Lâ- cepţii, planul la efective nu Iată cum unii oameni sînt zile. $1, aceasta, din cauza sla­
puşnlc. este realizat Aceasta ar ft o capabili vrînd-nevrînd si-şl bei preocupări de care dau do­
Punînd in evidenţă ceea ce situaţie prezentată global, care blameze singuri răspunderea vadă unele consilii de condu­
este bun în activitatea coope­ nu este suficient de edifica­ pentru modul In care înţeleg cere. unii specialişti. Statul
rativelor agricole, conferinţa a toare. De ce 7 Pentru câ ana­ sâ-şl facă datoria. nostru a făcut şi face efor­
analizat pe larg unele lipsuri liza are în obiectiv aspectul In încheierea lucrărilor con­ turi financiare mari pentru a
şl neajunsuri ce se mal fac cantitativ. Dar, o privire mal ferinţei a luat cuvîntul tova­ ajuta cooperativele agricole sâ
simţite şl care au împiedicat atentă pune In evidenţă aspec­ răşul loaehlm IMoga, prlm-se- se dezvolte continuu, dar pen­
valorificarea corespunzătoare a tele calitative ale problemei, comitetul de partid au reuşit interesul. Eu aş zice că toate suri luate de partid Îs deschid cît şl modul în care trebuie să cretar al Comitetului judeţean tru realizarea acestui deziderat
condiţiilor prielnice pentru ceea ce este mult mal Impor­ într-un mod pregnant să for­ măaurlla pe oare le conţine cooperativele agricole, delega­ acţioneze, dar nu almt întot­ de partid, care a spus între al­ este nevoie ca toţi factorii de
creşterea permanentă a pro­ tant. muleze jaloanele viitoarei ac­ documentul de partid amintit ţii la conferinţă şl-au expri­ deauna cu acataşl Intensitate tele : răspundere rare activează în
ducţiei, sporirea averii obşteşti Se ştie că producţia de lap­ tivităţi în strînsâ legătură şl converg spre acest resort i In­ mat hcrtârîrea de a nu precu­ propria răspundere dtn situaţia — Bilanţul pe care conferin­ agricultură să-şl îndeplinească
şl a veniturilor. Este adevărat te ee află în strînsâ corelaţie pe baza expunerilor tovarăşu­ teresul, cointeresarea materia­ peţi nici un efort pentru ea a­ dată Pentru edificare vom re­ ţa l-a făcut, cu toate greută­ conştiincios datoria. Fără o
câ anul 1970 n-a oferit condiţii cu productivitatea fiecărei vad. lui Nlcolae Ceauşescu la şedin­ lă a ţăranilor cooperatori, a ceste măsuri sâ-şl dovedească curg « la cuvîntul a doi dele­ ţile pricinuite de calamităţile muncă atârultoare, fără o largă
prielnice dezvoltării sectorului La acest capitol avem de-a ţa de lucru a C.C. al P.C.R. unităţilor noastre spre continua rodul bogat. gaţi, nu pentru a-1 Interpela, naturale din acest an, este bun. participare la soluţionarea tre­
vegetal. Aici trebuie avute în face cu un evantai larg de as­ din 23 noiembrie şl la şedinţa sporire a producţiei agricole Hotârîrea adoptată de confe­ d pentru a pune In evidenţă Multe unităţi economice de pe burilor nu vom putea obţine
vedere si inundaţiile catastro­ pecte negative. Primul element Comitetului Executiv al C.C. al Si, acest fapt va da cu sigu­ rinţă cuprinde, Intre alte pre­ o optică deformată despre răs­ raza comunei şl-au îndeplinit rezultate mal bune.
fale ce au avut loc în primă­ cu care ne Intîlnlm este faptul P.C.R. şl a guvernului cu pri­ ranţă rezultate bune. vederi care obligă noul comi­ pundere. In cuvîntul aău, tova­ şl depăşit sarcinile de plan. Au Vorbind despre sarcinile re
vară. Ace.nsta se referă, desi­ câ în nici o cooperativă de pe vire la dezvoltarea economiei — După părerea mea — a tet ales, una de natură esen­ răşul Petru Nlcoară a vorbit fost obţinute rezultate bune şl stau In faţa organelor şi orga­
gur. în primul rind la coopera­ raza comunei nu este îndepli­ româneşti în viitorul plan cin­ spus In cuvîntul său Adrian ţială, anume de a Îmbunătăţi pe larg despre deficienţele e- în ceea ce priveşte dezvoltarea, nizaţiilor de partid din comu­
tivele agricole Dobra şi Lâpuş- nit planul la producţia de la cinal, precum şl cu privire la Costa, preşedintele consiliului substanţial munca de educare xlstente In sectorul zootehnic gospodărirea şl îngrijirea sa­ nă, acum rînd Intrăm în noul
nic. aflate tn vatra Mureşului. fiecare vacă furajată. Evident îmbunătăţirea organizării, pla­ popular al comunei — trebuie multilaterală a membrilor de al cooperativei agricole din Roş­ telor. Este pozitiv faptul că s-a cincinal şi în contextul pregă­
Celelalte două cooperative — câ în aceste condiţii planul de nificării şl conducerii agricul­ sâ tragem maximum de învă­ partid, a tuturor locuitorilor cani, arâtînd câ mortalitatea raportat electrificarea tuturor tirilor pe care întregul nostru
din Ră du leş ti şi Roşcani Insă livrări către stat pe baza con­ turii. Delegaţii au apreciat pe ţăminte din expunerea tovară­ comunei. Sfera acestei activi­ este mare, păşunea infestată, ratelor. Au fost construite în pooor le face în vederea sărbă­
— aşezate In zonă de deal, n-au tractelor n-a putut fi îndepli­ bună dreptate câ noile măsuri şului Nicolae Ceauşescu { tre­ tăţi trebuie sâ cuprindă atît ca­ că viţeii sînt îngrijiţi intr-un această perioadă noi săli de toririi unei .jumătăţi de secol
fost afectate de inundaţii şl cu nit decît la C.A.P. Râduleşti cu privire la agricultură pre­ buie să dezvoltăm legumicultu­ drele cu munci de răspundere mod cu totul necorespunzâtor. clasă, amenajate şt Întreţinute de la crearea partidului, pri­
toate acestea ele au obţinui In mal toate unităţile există o ra. zootehnia şl pomicultura, din comună, cit şl pe cel care Reţineţi câ cel care semnala căminele culturale. drumuri, mul secretar a dat organ'zaf'el
producţii mult sub posibilităţi­ slabă preocupare pentru hrâni- figurează condiţiile prielnice sectoare pentru care avem con­ nu au astfel de însărcinări De toate acestea este brigadierul poduri ; satele noastre capă!?' comunale d.e partid ind>a‘M
le reale de care dispun La a­ rea şi îngrijirea corespunzătoa­ unui puternic avint în muncă diţii climatice şi de sol priel­ ce subliniem acest lucru ? Vom zootehnic şl secretarul comite­ de la an la an înfăţişarea unor asupra modului în care tre'ud*
ceasta n contribuit în primul re a animalelor proprietate ob­ In rîndul ţărănimii cooperatis­ nice. precum şl tradiţie. Prin încerca sâ răspundem prlntr-n tului de partid al cooperativei aşezări tot moi civilizate. să muncească pentru ridearea
rînd rinba preocupare a orga­ ştească. Despre arest lucru specializare putem obţine pro­ situaţie ce s-a creat de-a lun­ Aşa stlnd lucrurile, pe bună Vorbitorul s-a oprit opoi mai întregu munci la un nivel tot
nizaţiilor de partid şi a consi­ vorbeşte de la sine mortalita­ te. lată ce spunea tn legătură ducţii şl venituri mari. Coope­ gul mat multor ant sub presiu­ dreptate el a fost întrebat : pe mult asupra activităţii din coo­ mal înalt.
liilor de conducere ale coope­ tea. cu aceasta Mihal Cazacîncu, rativele noastre au posibilităţi nea rutinei, superficialităţii şl cine aşteaptă să vină în unita­ perativele agricole, subliniind C ARM5*.NU