Page 66 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 66
3
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4963 MARJI 22 DECEMBRIE 1970
CINEM ULTIMA DECADĂ A ANULUI
DEVA: Amintiri bucureştene
(„Patrii“) ; Frum oasi Varvara lectîvelor şi înfăptu irii ei tre O situaţie necorespunzâtoa-
(„Aria“); SIMERIA: Prea mic re se intîlneşte şl la I M. Hu
pentru un rdzbol atît de ma (Uffflore ¡din pog.; .1) buie să i se subordoneze toa
re („Mureşul“); HUNEDOA te acţiunile şi măsurile din nedoara. Deşi conducerea de
Extinderea fotbalului tn RA: Pan Wolodyjoivsbl — se industria hunedoreanâ. aici a dat asigurări ferme că
(„Sldcrurglstul");
riile
I-1I
JIULUI IU... şcoli a stal şi stă in atenţia Unghiul de cădere („Construc Consiliile de administraţie, tive este cu atît mai nece în aceastâ lună va îndeplini
Subliniree acestor impera
planul şi va menţine realiză
organelor centrale şi te ri
torul”) ; Dragostei Iul Serafim
rile pozitive pe cele 11 Juni,
sară cu cît situaţia existentă
Frolov („Arta“) j CALAN: Mor
toriale ce se ocupă de dez
voltarea cit mai largă a ac ţii r&mtn tineri („11 Iunie“) ; comitetele de direcţie, organe înaintea ultimei decade nu dupâ 2 decade realitatea este
le municipale şi orăşeneşti de
aventuri ale
TELIUC:
Noile
tiv ită ţii fotbalistice de ma rAzbunAtorllor („Minerul"); PE partid, organizaţiile de partid este de natură să satisfacă alta. La producţia globală s-a
să. Acest sport, fiin d îndră TROŞANI: Anlclka şl Picatul din întreprinderi, toţi facto cerinţele care se impun cu acumulat deja o nerealizare
git mai m ult ca oricare a l dragostei („7 Noiembrie“); Tă rii răspunzători de buna des atîta acuitate în faţa tuturor de 450 000 lei, în condiţiile
cerea bArbaţilor („Republica“!;
tu l la vîrsta şcolară, încear LUPENI: In arşiţa nop(ll făşurare a activităţii econo colectivelor. Deşi la ora ac în care pentru decada a 3-a
că să prindă rădăcini în („Cultural“); Procesul („Mun mice din judeţ au acum da tuală un număr de 7 între a mai rămas de realizat 37,4
Jiul Petroşani a Încheiat constituit soluţii de tatonare a rebral, fiind ceea ce se chea şcolile din ju deţul nostru, citoresc“); LONEA: Cu dirija toria să acţioneze cu întreaga prinderi şi numeroase secţii la sută din planul pe decem
bilul spre Polul Nord („MU
turul acestui campionat aşa antrenorilor pentru acest post. mă dispecerul echipei. Să a- dar in puţine cazuri se bu nerul"); PETRILA; Doi băr competenţă şl răspundere şi sectoare de producţie se brie. De asemenea, la fier în
baţi pentru o moarte („Mun
cum bine ştim cu o compor Toţi trei, foarte tineri, promit dâugâm calităţile sale recu cură de s p rijin şi înţelege citoresc“); VULCAN: Familia pentru a asigura condiţii op prezintă cu planul anual rea minereu marfă, minusul exis
tare care a dezamăgit pe în continuare o dispută inte noscute de tunar dar şl ne re, p rivin d necesitatea o Toth („Muncitoresc"); BAR time de lucru la fiecare loc lizat, slnt multe unităţi în ca tent la prima decadă nu nu
m ulţi dintre suporterii echi resantă pentru titularizare. şansa unor ratări neverosimi biectivă a practicării lui, B ATENT: Comisarul X şl de muncă, la flecare utilaj, re evoluţia producţiei nu nu mai că n-a fost recuperat, dar
a crescut Ja 565 tone.
(„6 Au
pei, semnalatfi prin mai mul Deocamdată, Caramalis a avut le, pentru a întregi imaginea din partea direcţiu n ilo r „Panterele albastre Fraţii Sa- în toate secţiile şi sectoarele, mai că nu se ridică la nive
gust“); ORAŞTIE:
te consemnări critice in zia cîştlg de cauză. M icuţul Sandu, de moment a acestui jucător. şcolilor, colectivelor de ca rolan („Patria“); Călugăriţă — îndeplinirea sarcinilor de plan lul maxim, dar şl mai grav, Zone critice au apărut şi
rul nostru. De aceea, în rîn- omul de sacrificiu datorită Al doilea vîrf de atac, Ion dre didactice şi chiar a u seriile I-IT („FlacAra“) ; GEOA- şi angajamentelor pe luna de coboară sub lim ita critică. în alte întreprinderi. La E.M,
Deva, unde s-au promis mă
durlle de mai Jos, ne rezumăm travaliului Imens desfăşurat Constantin, rivalizează într-un nor profesori de educaţie Gru-DAI: Vrăjitorul; HAŢEG: cembrie şi pe «inul în cura la Este un fapt deosebit de alar suri ferme, nici acum nu s-a
pe 20
zile
de
mant că
BRAD:
Păsările („Popular“) ;
numai la a vă prezenta ju de la prim ul pînâ la ultim ul ipotetic clasament al valorilor fizică. Cadavrul viu — seriile l-II toţi indicatorii şi tn toate u- din decembrie întreprinderile oprit majorarea restanţelor la
cătorii Jiului Într-o imagine m inut al unui meci, râmîne constante cu partenerul său In acest sens, Comisia („Steaua roşie") ; GURABAR- nitâţile — aceasta este sar „M arm ura" Simeria, I M. Hu plumb, zinc. cupru. Serioase
de ansamblu şi în caracteri un component pe care se poa de linie Libardi. Şi totuşi jo judeţeană de fotbal, în co ZA: Monştrii („Minerul“); cina care trebuie să guver nedoara, „V idra" Orâştie,
(„Lu
ILIA: Marile vacanţe
zarea lapidară a particulari te conta. Deposedează bine, cul lor se deosebeşte esenţial, laborare cu consiliile m uni mina"). neze activitatea de fiecare zî. II.A . Deva, E.M. Deva şi nerealizâri se menţin la
U.E.L. Haţeg, în vreme ce ta
tăţilor de joc ale fiecărui com uneori Insă prea dur. Poten Constantin râmlnînd omul cipale şi orăşeneşti pentru de fiecare ceas a tuturor co- altele se prezintă cu o nerea- M.L. Orâştie, minusurile la
ponent al formaţiei — cu m i ţialul său ofensiv ni se pare realizârilor-surprizâ, prin e educaţie fizică şi sport, a lizare a planului producţiei cărămidă se apropie de 1 m i
nusurile care s-au manifestat superior calităţilor de apără fectul creat de acel dribling MaivmuuuuM i « ■■■ globale în valoare de 28,6 m i lion bucăţi Iar la prefabricate
£n turul recent încheiat tor. Lui Sandu ÎI lipseşte pu scurt, urmat de şuturi pe lioane lei, ceea ce constituie depăşesc 820 mc. Pentru toate
Stan, Incepînd în ordinea ţin acea sclipire care i-ar pu poartă sau centrări adesea de 29,20 1001 de seri — emisiune un real pericol pentru dim i aceste râmîneri în urmă, pen
posturilor, râmîne acelaşi por tea conferi titlu l de jucător cisive Această armă de efect Aşteptăm pentru cel mici; nuarea realizărilor de presti tru toate promisiunile neono
tar sobru, temerar şi, deci, u centrocampist ideal. Partene se întoarce însă adesea împo giu dobîndite în 11 luni de rate, conducerile întreprinde
til. Concentrarea sa în joc are rul său de linie, Remus Popa, triva sa, uzînd de ea — pro 19,30 Telejurnalul de seară) Industria judeţului. rilo r vizate au „fabricat"
însă momente de... resplro, în ciuda unei perioade forţate babil de dragul mingii — şi fotbaliştii De ce s-a ajuns la aceastâ foarte operativ fel de fel de
dovadă unele goluri care 1 se de Jucător de rezervă, şî-a re în momente total neindicate. » 20.00 Reflector; situaţie Inadmisibilă 7 Dacă justificări cu intenţia de a
pot reproşa în exclusivitate. venit mult, fiind un mijlocaş Ţurcan, rezerva celor doi, 20,15 Seară de teatru — pre în cazul II.A . Deva sau împinge pe seama altora pro
Jocul lui Georgescu, în ciuda de tipul acelora care nu se re a marcat evoluţii contradicto de mîine... mieră TV. „Doi pe un „V idra" Orâştie o parte din priile deficiente.
unei vîrste care în fotbal ar marcă în mod deosebit dar rii, neconvingînd deocamdată balansoar" de WHIIam minusul de producţie se ex
da altora de gindlt, cîştlgâ de este util echipei Realizează necesitatea titularizării sale. Glbsnn; plică prin lipsa de materie Zilele şi orele numărate, ca
la zi la zl. Un plasament ex in teren atît cît îi cer sarci Jocul său de cap, altădată ex primă la nivelul planului, în re marchează apropierea ra
cepţional, un angajament dîrz, nile sale de Joc obişnuite. For- celent, nu se poate încadra organizat, la nivelul oraşe 22.00 Sibiul sentimental — re toate celelalte întreprinderi pidă a scadenţei finale a anu
de fundaş clasic şl chiar un ţînd titularizarea şi mlzînd astăzi la capitolul unor reali lor Şi m unicipiilor, campio portaj; este vorba de slaba energie lui şi a cincinalului, exclud
dribling de un rafinament integral pe ea, mijlocaşul zări pozitive. Naidin, o extre nate de fotbal cu participa 18,00 Tineri sollst! de muzIcA şi responsabilitate cu care cu desâvîrşire justificările —
demn de un înaintaş, iată ca Dodu — actualmente rezervă mă de cu totul altă factură rea copiilor de utrştă şco populară; 22,25 Divertisment muzlcal-co- conducerile se ocupă de în indiferent de natura lor — şi
impun cu hotărîre ca aceas
lităţile certe ale jocului Iul — a plătit tribut unei relaxări decît corespondentul său de lară. Acolo unde a existat 18,30 Drâţara de aur. In iiUlnt- regraflc cu Narghitn; lăturarea greutăţilor şi nea tâ ultim ă decadă să se trans
Georgescu, la care adăugăm tim purii, lntrucît calităţile pe partea opusă, Peronescu. preocupare şi interes in o r plnarea semicentenarului junsurilor, a tuturor obstaco
şutul său excelent şi desele sale sfnt evidente este nevoie Ne place la Naidin tenta sa ganizarea şi pregătirea m i P.C.R. Emlslunc-concurs; 22,35 Telejurnalul de noapte; lelor artificiale survenite în forme efectiv în întreaga in
dustrie hunedoreanâ
într-o
Intercalări ofensive. George- doar de un plus de muncă de extremă tnodernâ, driblin cilor fotbalişti n-au intîrzia t fluxul productiv din cauza perioadă culminantă în efor
vlci şl Ştoker trebuie „Jude pentru reintegrarea In cadrul gul eficient nu pentru ochii' să apară şi rezultatele, care 19,15 Publicitate ; 22,45 închiderea emisiunii. proastei aprovizionări tehnico- turi şl în rezultate rodnice.
caţi'1 împreună. In ciuda unei „ll-J u l" de bază. Peronescu, spectatorilor, centrările opor au adus m ultă bucurie in materiale, a defecţiunilor în De aceea este mai m ult ca
m aturităţi evidente în joc, a cu un sezon în general bun, a tune şi mai ales tradiţionala rîndul colectivelor din care funcţionarea utilajelor şl in oricînd necesar ca, în toate
ceşti coloşi al apărării Jiului avut un final ceva mal slab. sa lovitură de cap, materiali fac parte. stalaţiilor, a lipsei de ordine întreprinderile, comitetele de
sînt uneori depăşiţi în Jocul El rămîne, bineînţeles, un zată adesea In goluri. Cotor- Şcolile generale nr. 5 Pe zicală de la Moscova; 13,00 Con şi disciplină direcţie, specialiştii, organiza
pe jos, la firu l ierbii. De ran component de bază al echipei, mani, omul de la care încă trila , nr 5 Petroşani, nr. 3 cert de prlnz; 14,08 Din tezaurul In loc să facă totul pentru ţiile de partid, colectivele în
damentul lor depinde, uneori cu calităţi de extremă clasică i aşteptăm, ne-a obişnuit cu Jo Lupeni, nr. 2, 4, 7 Hune nostru folcloric; 14,30 Memoria Intensificarea la maximum a întregul lor să-şi concentreze
capital, rezultatul meciurilor, viteză, demaraj excelent, cen cul său elegant, cu infiltrările doara, nr. 1 şi 2 Brad, Sîn- pămlntulul românesc; 15,00 Mu producţiei şi a recupera ast forţele, mijloacele, priceperea,
zică uşoară; 15,20 365 de clnlece;
de aceea apare explicabilă trări puternice efectuate din sale subtile în „coasta" ad tăm ăria-Orlea şi Haţeg, prin PROGRAMUL I: 6.00 De la 6 15.30 Microfonul vacanţei; 16,00 fel restanţele, m ulţi conducă competenţa şl abnegaţia în
cultu
încărcătură emoţională dato plină cursă. Ni se pare că a versarului. Dar, am dori sâ-1 profesorii de educaţie fiz i la 9,30 ; 8,30 Atlas populară ; Radiojurnal; 10,15 Melodii îndră tori apelează şi acum la jus unicul sens al activităţii aces
Muzică
10.05
ral ;
rită căreia ei au greşit uneori. fost mal puţin Jucat ca de o- vedem mai des în fazele de că sau chiar de altă spe 10.30 România contempora gite: 16.30 Aplauze pentru mîine; tificări nefondate pentru a tor zile — înfăptuirea exem
Liceul de muzică din Sibiu; 16,55
Analizaţi în ansamblu, ei ră- blcei. Llbardi, cu preferinţele finalizare, cu lovituri de cap cialitate. sînt cele care î?i nă; 10,45 Interpreţi de operetă: Sfatul medicului: 17.00 Cintece acoperi slaba preocupare pen plară a prevederilor pe luna
mîn însă jucători utili al apă sale de vîrf retras, este cel mal sau prin „foarfecele" sale aduc o contribuţie însem Liliane Berton; 11.05 Clnva Kex populare; 17.30 Tezaure; 17.53 Mo tru îndeplinirea planului Pri decembrie şi pe Întregul an.
11.15 Revista economică;
Gildo;
rării. Pe partea stingă, Popes- în formă înaintaş din atacul spectaculoase. nată la dezvoltarea a ctivi 11.30 Partidul meu Iubit — cinte- ment poetic; 18,00 Publicitate ra mează din acest punct de ve
dio; 18,20
de-a
Muzica
lungul
cu, Iar mai recent Caramella, Jiului, Evoluţiile sale poartă Terţ şl foto tă ţii fotbalistice în rln dul ce; 12.00 Muzică uşoară; 12,10 Re veacurilor; 19.05 Clntecul e pre dere conducerea de la „M ar încheierea cincinalului ac
cita) David Ohaneslan. 12,30 Me
uneori chiar Dobrescu, au amprenta unul Joc gîndlt, ce AUREL DULA elevilor. lodii populare; 13,00 Radiojurnal; tutindeni; 19,30 Ediţie radiofonică. mura" Simeria, care rapor tual cu un bilanţ In totalita
Noapte
te rodnic ‘ şi de înalt presti
Mihail Sadoveanu; 19,50
Pe lingă faptul că aceste 13,10 Avanpremieră cotidiană; bună. copii; 20,00 Mic dicţionar tează că în 20 de zile a rea giu este o posibilitate reală
şcoli au o bază materială 13,22 Rebus melodii — muzică u- de operă. Litera A; 20,30 In ln- lizat numai 22,1 la sută din pentru Industria judeţului
satisfăcătoare pentru prac şoar ă; 14,00 Compozitorul sâptA- tlmplnarea semicentenarului P.C R. planul lunar ! De unde rezul nostru. La realizarea acestui
mlnll: Paul Constantlnescu; 1-4.40
Pe drumul iâunril societăţii so
ticarea fo tb a lu lu i, trebuie Melodii populare; 15.05 Noi înre cialiste multilateral dezvoltate ; tă că, în acest ritm. între obiectiv de onoare fiecare co
să am intim că profesorii !. gistrări realizate In studiourile 20.50 Melodii lirice; 21.10 Divertis prinderea are nevoie tocmai lectiv de muncă este dator
noastre
cu
Gruziella
Braşoveanu, Fr. Cosma, A. Georgla, 1S,22 pianista vocale şl ment pentru orchestră de coarde de mai m ult de 90 de zile să-şi aducă maxima contri
Pagini
Roman, V. Şandru, L. Bar, orchestrale din muzica de estra şl două clarinete de Dumitru Ca- pentru a realiza planul lunar. buţie prin realizări remarca
Ştefan Palcu, m aistrul M. dă: 16,00 Radiojurnal; 16,15 Cln- polanu; 21.30 Atenţiune, părin ţii; Tn faţa unei atare situaţii es
21.50 Arii din operete: 22,00 v ir
Pătraşcu slnt clţiva dintre tecul Eâptăminii : „Românie, ţara tuoşi at jazz-ultil; 22.30 Evocări te de neconceput orice justi bile dobîndite în aceste u lti
m ea“ de Alexandru Paşcanu; 1G.30
literare. Gala Galacilon: 22.50 Or
cei care conduc bine pro Muzică uşoară; 16.50 Publicitate chestra José Granodos; 23,05 Sînt ficare. me şl decisive zile ale anului.
cesul instructiv-educativ in radio; 17,00 Radioenclclopedle compozitor: Wolfgang Amadeus
dezvăluirea tainelor fotba pentru tineret; 17,30 Concert de Mozart: 23,40 Cantus flrmus de
muzică popularâ; 18,00 Orele serii;
lului. 20,00 Tableta de scară; 20,05 Zece Nlcolae Brtnduş; 0.01—1,00 Con
Pentru stimularea preo melodii preferate; 20,40 Bijuterii cert Arthur Honegger.
cupărilor ce există tn şcoli muzicale; 20,55 Ştiinţa la zl; 21,00 întreprinderea de industrie
le generale privind practi Din cele mai cunoscute roman
carea sportului cu balonul ţe; 21,25 P.C.R. — 50. Consemnări V K f c M
de Marcel Breazu; 21.30 Revista
rotund. Federaţia Română şlagărelor; 22,00 Radiojurnal; 22,20 locală extractivă minieră
de Fotbal atribuie, începind Sport; 22,30 Cavalcada ritmurilor; PENTRU 24 ORE
din acest an, materiale şi 22,SS Argheziană; 23,00 Cavalcada Vreme schimbătoare, cu ce
echipament sportiv gratuit. ritmurilor (continuare): 0.03—6,00 rn) temporar noros. Va ninge Strada V.l. Lenin, nr. 13, Lugoj,
slab. VJntul va suna potrivit
Estrada nocturnă.
Astfel, prin- Comisia jude din nord-vest. Temperatura
PROGRAMUL II: 6.00-8,10 Pro
ţeană de fotbal s-au d istri gram muzical de dimineaţă; 8,10 minimă va fl cuprinsă Intre judeţul Timiş
minu9 7 şl minus 3 grade Iar
buit un num ăr de 46 m ingi Tot Înainte (emisiune pentru pio maxima Intre minus 2 şl 0
de fotbal şcolilor mai nieri); 8,25 Mari Interpreţi: Mstl- grade. a n g a je a z ă :
sus am intite, ţin in d cont slav Rostropovlcl; 9.00 Corul că PENTRU URMĂTOARELE
minului cultural din comuna ® UN INGINER SAU TEHNICIAN TOPOGRAF
de preocuparea manifes Leordenl-Argeş; 9.10 Curs de lim DOUA ¿IlE
tată în această direcţie, ba franceză; 9.30 Muzică popu Vreme în încălzire uşoară. 9 UN INGINER SAU TEHNICIAN MINER
rezultatele obţinute anul a larA; 10,00 De la preclasici la mo Cerul va fl temporar noros. CONDIJII PENTRU ANGAJARE CONFORM
VIntul va sufla potrivit din
derni — muzică din opere; 10,30
cesta tn campionatele m u Muzică uşoară; n.on Melodii nord-vest. Temperatura m i H.C.M. 914/1968.
nicipale şi orăşeneşti de co populare; 11.20 Mozaic In cheia nimă va fl cuprinsă între mt-
nua S şl minus 2 grade iar
pii, şcoli generale $i alte sol; 11,53 Ştiinţa la zl: 12.03 Avan maxima între minus 1 sl 2
premieră cotidiană; 12.15 Muzică
latâ formaţia Jiului, imediat dupâ încheierea ultimului meci din tur, cu Politehnica Iaşi. com petiţii şi de fa p tu l că Instrumentală; 12,30 Emisiune mu- grade.
Sus r Viorel Tîlmaclu, antrenor secund, Cotormanl, Georgescu, Stan, Georgevlcl, Ion Constan din şcolile respective se a
tin şi Stocker. Jos: Remus Popa, Naidin, Llbardi, Sandu şi Ca ramalis. sigură o bună pepinieră
pentru echipele de ju n io ri Cooperaţia
din campionatul judeţean
de fotbal. de consum
Trebuie am intit, de ase
C0RV1NUL HUNEDOARA menea, faptul că tot tn a „SOCIETATEA SINUCIGAŞA“
ceastă toamnă Inspectora Hunedoara-Deva
tu l şcolar judeţean a mai
ASIGURA ORGANIZAREA RE
repartizat, pe lingă alte ma VELIONULUI IN URMĂTOARELE
teriale, şcolilor generale un UNITAR :
După un tur de succes, in faţa confirmării, num ăr de 305 m ingi de fo t ® Hanul „Bucura" Haţeg
bal. Eristă deci dovada in
Q Restaurantul „Retezat" Ha
teresului tu tu ro r fa ctorilor
ce răspund de practicarea (Urmare din nr. 4934) ţeg
Q Restaurantul „Dacia14 O-
şi dezvoltarea educaţiei f i râ ştie
prin realizarea performanţei depline zice şi sportului în şcolile „ACOPERIŞURI DE VREMUIALÂ" Q Braseria Orâştie
generale, indiferent prin ce
In
1020, populaţia rurală era. la acară mondială, de şase
form e şi mijloace. ori mal mare decît cea urbană. Plnă In anul 2000, spun experţii, Ilia 0 Restaurantul „Mureşul"
P rin tr-u n proces instruc urmează ca, o dată cu extinderea marilor oraşe, peste Jumătate
din populaţia globului să trăiască In mediul urban.
tiv-educativ bine clădit pe Care vor fi condiţiile umane In oraşele suprapopulate ? Un 0 Restaurantul din Vaţa
Acum. cind partidele pro incidenţâ fericită, hunedorenii la obţinerea unor rezultate experienţa acumulată şi ba exemplu ilagrAnt U oferă Colcutta, a cărei populaţie creşte cu Preţul unui meniu variază in
gramate in prima parle a au cîştigat $1 în prim ul joc, deosebite. zat pe cele mai noi forme circa 300 000 de oameni pe an. S-a calculat că. ţlnlndu-se seama tre 60-150 lei, iar programul ar-
de ntmul natalităţii şl modernizarea agriculturii, plnă la sfîrşltul
campion cilului diviziei B au tot în deplasare, în etapa Spectatorii, adevăraţii iubi şi metode de practicare a \ acestui secol Calcutta ar putea număra Intre 30 si 66 milioane lo tislic este susţinut de orchestre
luat sfîrşit, se ponte face o inaugurală a campionatului. tori ai fotbalului, apreciază educaţiei fizice şcolare, u r cuitori. Astăzi, deja, se amenajează „acoperişuri de vremulală*, de muzică uşoară şi popularâ.
analiză, susţinută de datele Celor care au urm ărit mai că la reluarea campionatului m ărind in fin a l doblndirea fără ziduri laterale, pentru a se oferi, cit de cît. un adăpost ce REŢINEŢI DIN TIMP LOCURILE °
lor care nu îl au. 20—30 de oameni trebuie să-şi Împartă un robi
complete ale clasamentului, îndeaproape comportarea e echipa Corvinul va persevera de rezultate din ce în ce net de apă. Apele reziduale se scurg pe străzi prin rigole, iar In NECESARE LA UNITATEA PE v ~ 0 c
privind comportarea echipei chipei Corvinul, nu le-au scă în obţinerea unor rezultate şi mai bune, contribuim cu timpul Inundaţiilor pătrund pretutindeni. Desigur că există In CARE O PREFERAŢI I . ,
de fotbal Corvinu! în actua pat cîteva fapte esenţiale ca to ţii la crearea unei pepini acest oraş şl sectoare cît se poate de civilizate — totuşi care va Pentru informaţii suplimentare '' “
fl situaţia atunci d n d populaţia sa va fl de 30 milioane de oa
la ediţie a campionatului. racteristice acestei form aţii cu 0 mai bune, în practicarea unui ere de elemente fotbalistice meni ? Plnă şl New Yorkul, care are o experienţă mal îndelun vă puteţi adresa U.J.C.C. Deva, “ u
Pentru prima dată în ultim ii m ulţi jucători tineri. In atac fotbal curat, spectaculos, care necesare schim bului de gată şl „numai" 12 milioane de locuitori, luptă din greu pentru a telefon 1 13 70.
ani. fotbaliştii hunedoreni vor au fost promovaţi Ştefânescu să aducă împlinirea spemn- mîine. face faţă multiplelor probleme inerente mani aglomeraţii urbane.
Cum vor putea rezolva oraşele cu populaţie mult mal mare pro
avea o vacanţă de iarnă ţelor de a vedea echipa lor Preocupări există, aştep blemele locuinţelor, ocrotirii 6ănătăţll, criminalităţii T
şi Coiculescu I. jucători inci
liniştită, fără gîndurile sum sivi cu viteză, foarte utili e favorită în prim ul eşalon al tăm şi rezultate. M AI PUJIN SOARE, M AI MULTA CEAŢĂ,
bre pe care le încercau, mai chipei. ca şi Stan şi Marcel fotbalului românesc. M A I MULTE BOLI
de mult, de a scăpa de zona Foca. ambii de la Joc la joc Prol. BENONE POPA
Condiţiile atmosferice sînt !n general mal proaste In marile
fierbinte din subsolul clasa mal eficace In acelaşi timp, MIRCEA NEAGU oraşe decît în micile oraşe. In ¡urma unor studii efectuate în Ma
mentului. rea Brltanle şl S.U.A., s-a stabilit că Intr-un mare oraş supra
maturitatea lui Csergb. Mer-
Locul pe care-1 ocupă Cor cea. Ceauşu, Coiculescu II, faţa plană primeşte cu lfl la sută mal puţin razele soarelui (Iarna, Fabrica „Vidra“ Orâştie
cu 50 la sută mal puţin raze ultraviolete etc.), cu 10 la sută mal
vinu] la terminarea turului Pleian şi Steiner a fost hotă- multă ceaţă lam a (cu 30 Ja sută mai multă vara), cu 10 la sută
— la numai două puncte de rîtoare în deciderea unor re mai multă ploaie, grindină, zăpadă.
lider — îi face pe jucători şi Fiorin Oheorghiu a susţinut un In marile aglomeraţii urbane se ivesc, de asemenea, mult mal
frecvent decît In mediul rural bolile — şl nu din cele ownune.
pe spectatori să privească cu zultate. Iar Socol a fost cu In oraşele cu peste un milion de locuitori, cancerul pulmonar este a n g a j e a z ă
optimism reluarea campiona adevărat omul de ultimă in nou simultan in Petroşani de două ori mal frecvent decît In mediul rural; bolnavii de bron
tului. Din 15 partide disputa stanţă, dovedind aceeaşi si şită slnt mult mal numeroşi, lsr cifrele referitoare le alienaţii 0 serviciu mecanic şef (inginer) ;
guranţă şi dăruire pentru e- mintali de tot felul şl la rata criminalităţii sînt şl mal man.
te — dintre care B în depla chipâ. La in vita ţia C onsiliului m u Petrila, I.C.O. Petroşani. ZG O M O TU L Şl G LA N D A SUPRARENALA
sare — Corvinul a clştigat 8, nicipal al sindicatelor Petro M u ltip lu l campion F. Gheor © maiştri pielărie ;
Printre tarele vieţii urbane se numără şl zgomotul. El este
a pierdut 4, iar trei jocuri Abordind cu aceeaşi serio şani, duminică, marele maes ghiu a obţinut victoria în 14 greu de reglementat şl de atenuat, repercusiunile slnt greu de
le-a terminat la egalitate. In zitate fiecare partidă, por tru internaţional de şah, F lo partide, iar în două a realizat reprezentat pnn date concrete. Zgomotul in corelaţie este uşor © tehnicieni ;
aceste partide jucătorii hune nind de la premisa că nu e- rin Gheorghiu, a fost din nou remize. Cele mai dîrze rezis de suportat — de exemplu strigătele concertate, vacarmul de pe
doreni au marcat 24 de go xistâ adversar slab, echipa oaspetele şahiştilor din Valea tenţe le-au opus M itrică Jia- un stadion de fotbal cu zeci de mll de spectatori in alte Împre © planificatori ;
jurări. Insă, chiar sunete slab perceptibile pot fl insuportabile,
luri şi au p rim it 15, acumu- Corvinul a fost de cele mai Jiului. Renum itul sportiv' a nu (Jiul Petroşani) şi Eugen mai ales In timpul nopţii. Pe de altă parte, sistemul nervos al
lînd 19 puncte, cu care ocupă multe ori aceea care a dat susţinut un sim ultan la 16 Dan (I.C.O. Petroşani), care omului „interpretează“ un zgomot dupâ semnificaţiile lui posi O revizor contabil (cu L normă).
locul III în clasament. tonul ostilităţilor în sensul mese, în faţa celor mai redu au obţinut remizele la mare bile. Un zgomot care pare &â indice o primejdie declanşează o
reacţie de alarmă, care afectează glanda suprarenală.
Se poate spune, fără teama bun al cuvîntului, indiferent tabili şahişti de la C.S. Jiul le maestru Prof. J. P, Buckle, de la Universitatea din Pittsburgh (SU.A.), Condiţii de salarizare conform H.C.M, nr. 914/1968.
de a greşi, că în această edi pe ce teren a jucat. Poate si Petroşani, A S. M inerul Lu a făcut recent experienţe interesante, concludente In ce priveşte
ţie Corvinul a avut cea mai de aceea, hunedorenii au reu peni, M inerul Aninoasa, Jiul A. SLABII influenţa zgomotului asupra sănătăţii. El a supus şoareci, timp de
1/2 minut, la Intervale de clte 3 minute, unor zgomote intense
bună comportare din ultim ii şit să se califice în etapa su imprimate pe bandă de magnetofon: pocnete, sunete de clopot
ani. Argumente? Nu a pier perioară a „Cupei României“ . etc. Acest regim a continuat clteva săptâmlru. In care timp du
dut nici un joc pe teren pro Ei au terminat la egalitate, rata zgomotelor a fost prelungită plnă la 4 ore pe zl. Rezultatul a
fost că, plnă In trei luni, la toţi şoarecii s-a constatat tensiunea
priu. în schimb a ciştigat trei dupâ prelungiri, cu Ştiinţa mult mărită, majoritatea su avut glanda suprarenală inflamată,
partide in deplasare (cu U M. Petroşani şi Minerul Teliuc, mulţi au murit. S-a constatat, de asemenea, că tranchilizantele nu
au redus efectele zgomotului, dimpotrivă, au mărit cifra cobailor
Timişoara, C.S.M. Reşiţa şi ambele partide susţinute în morţi.
CF.R. Arad) şi a terminat la deplasare. Cu excepţia parti Pe baza acestor experienţe au fost stabilite unele date pri Lfi.Ci. Hunedoara
egalitate la Bistriţa (2—2) cu dei de la Mediaş, unde Cor REZULTATELE CONCURSULUI NR. 31, DIN 20 DECEM vind nocivitatea pentru om a zgomotului produs de activităţile
umane. In unele ţări s-au luat măsuri pentru reducerea zgomo
echipa Gloria. Fără cele două vinu) a suferit cea mai seve tului din mediul urban, ca, de pildă, interzicerea claxonatului. 8-a
„remize" făcute pe teren pro ră înfrîncere. comportarea a- BRIE 1970. Ivit specialitatea tehnică a tratamentului acustic In încăperi cu
ajutorul plăcilor fonoabsorbanie. Dar toate acestea nu reduc decît
priu, cu Vagonul şi Crişul. ceslei echipe poate fi ca lifi 1. Cagliari — Bologna 2—1 1 parţial primejdia pe care o constituie zgomoiul pentru sănătatea
Corvinul putea fi în prezent cată ca foarle bună. 2. Catania — Roma 1—2 2 omului : In halele unor uzine, In anumite şantiere de construcţie, angajează imediat
lider de toamnă. In ambele Fără îndoială, promovarea 3. Fiorcntina — Foggia 3—n i problema zgomotului a rămas iremediabilă şi Inevitabilă.
Spre deosebire de animale, periodic omul poate părăsi mediul
partide hunedorenii au putut unor jucători cu personalita 4. Internazionale — Varese anulat de muncă şl marea aglomeraţie, pe calea concediilor, in scopul — 7 mecanici auto ;
ciştiga dar (vă mai reamin te din echipa proprie de ju 5. Juventus — Lanerossi 2—1 1 destinderii, deconectării, refacerii. Dsr. constată oamenii de ştiin
ţă. omul are tot mal puţin posibilitatea restabilirii fizice ŞI ner
tiţi ?) Pleian a ratat cile o niori a dat- echipei Corvinul 6. Lazio — Sampdoria 1—ft 1 voase. dat fiind că locurile In care se refugiază devin tot mai — 1 electrician auto ;
mult noi tocare de aglomeraţie. Iar concediile tot mal puţin re
lovitură de la n metri în ul o notă în plus. Au fost titu 7. Napoli — Milan ft—1 2 confortante Imposibilitatea refacerii fizice Şi nervoase a omului
anulat
timele 10 şi respectiv 6 m i larizaţi juniorii Stan. Stefă- 8. Verona — Torino 1—4 2 este un alt asuect al „societăţii sinucigaşe'1 în perspectivă. — 1 sudor electric şi autogen.
9. Como — Atalar.ta
Iată o ser'e de realităţi asupra cărora oamenii de ştiinţă
nute de joc ! De fapt. de la nescu. Clol.ec, iar alţii îşi «aş 10. Mantova — Brescia 1—0 1 atrag atenţia şl care constituie, fără îndoială, serioase sem
partida cu Vagonul Arad, teaptă debutul în prima e 11. Masscse — Ternana ft—2 2 nale de alarmă. Ele nu oglindesc încă o situaţie dramatică Salarizarea conform H. C.M. nr. 914/1960, de la
cînd aproape întreaga echipă chipă. lată deci că promova 12. Monza — Livorno anulat generalizată, cel puţin pentru generaţia actuală. Dar omul 979 lei/lunâ la 1 930 lei/lună.
de ştiinţă priveşte, şi are datoria de s privi, mal departe In
a evoluai slab. Corvinul a ju rea curajoasă şi operativă a 13. Palermo — Novara ft— ft X viitor decît omul obişnuit.
cat din ce in ce mai bine. în celor mai tineri şi talentaţi FOND DE PREMII : 315 322 LEI. AL. A. Informaţii suplimentare la serviciul personal, telefon 2178.
cheind turul cu o victorie jucători crescuţi şi ataşaţi în (Sfîrşit)
netă în deplasare Ca o co- . oraşul Hunedoara poate duce