Page 67 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 67
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4963 • MARJI 22 DECEMBRIE 1970
1 «— «l !>>»l —T
Cuvintul tovarăşului Cuvintul tovarăşei
MOLAt CtAl/StSCU DOLORES IBARRORI PLENARA C.C. AL P.M.U.P. I
zător intereselor poporului. lar a fost posibilă organizarea A
(Ufmore d»n pag. Ş) Vorbesc de popor, tovarăşi, armatei populare, înfăptuirea VARŞOVIA 2] (Agerpres) Gomulka. Plenara a hotârît ATLAS
pentru că în condiţiile socia U m ora din pag. 1) reformei agrare, transforma blonski, Mieczyslaw Jagelski,
lismului care a lichidat cla rea Spaniei intr-o republică Agenţia PAP transmite : să elibereze din funcţiile de Wojciech Jaruzelski, Jozef
sele exploatatoare — acum populară de un nou tip, care. La 20 decembrie ac. a avut membri ai Biroului Politic şi ai Kempa.
celelalte forte revoluţionare şi clasa muncitoare, ţărănimea, re există în ţara noastră de a dacă ar fi trium fat, fără nici o loc cea de-a şaptea şedinţă Secretariatului C.C. pe : Bo- Din Secretariatul CC. iac
democratice, joacă un rol tot intelectualitatea, precum şi organiza lupta pentru a pune îndoială Spania ar fi fost astăzi plenară a Comitetului Central leslaw Jaszczuk. Zenon Klisz- parte : Edward Babiuch, Ka- IN MAI MULTE ŢARI,
mai important în viaţa politică capăt pentru totdeauna regi al Partidului Muncitoresc ko şi Ryszard Strzelecki, iar zimierz Barcikowski. Edward
a ţăi ii. Sînlem convinşi că uni celelalte categorii sociale for mului franchist. o ţară socialistă S prijinin- Unit Polonez. din funcţia de membru al Gierek, ' Stanislaw Kociolek, CONTINUA DIALOGUL
mează un tot. Numai
ţinînd
rea tuturor forţelor democra seama de interesele tuturor, Eu doresc să vorbesc de po du-ne pe această experienţă, Plenara a analizat situaţia Biroului Politic al C.C. pe Mieczyslaw Moczar, Ştefan
în noile condiţii de astăzi, noi
tice. antifasciste din Spania rezolvînd problemele con litica partidului comunist Nici căutăm să unim toate forţele din ţară şi a adoptat hotârî- Marian Spychalski. Olszowski, A rtur Starewicz, INTRE RĂPITORI Şl
va asigura victoria în lupta o singură clipă partidul co rile necesare. Din Biroul Politic al Comi Jan Szydlak. Jozef Tejchma.
strucţiei socialiste în
împotriva regimului franchisl colaborare cu toate strinsă munist nu a considerat că lup capabile să lupte împotriva Plenara a acceptat renun tetului Central fac parte : AUTORITĂŢI
aceste
regimului. Nu ne preocupă îi-
Solidaritatea internaţională, ‘ forţe, cu întregul popor, cu ta s-a terminat o dată cu în- titudinea de ieri a acestor for ţarea lui Wladyslaw Gomulka Edward Babiuch, Jozef Cy- Plenara a obligat Biroul
deosebit de impresionantă, cu frîngerea republicii. Şi din Ia funcţiile de prim-secretar rankiewicz, Edward Gierek, Politic sâ examineze, în zilele A u t o r i t ă ţ i l e q u e o e -
patrioţii spanioli demonstrea toţi oamenii muncii, fârâ deo momentul în care ne-am văzut ţe Ne interesează poziţia lor al C.C şi de membru al Bi Piotr Jaroszewicz, Stefan Je- următoare, măsurile îndrepta cane au dispus relua
ză că forţele revoluţionare şi sebire de naţionalitate, se poa obligaţi să plecăm din Spania de astăzi în lupta împotriva roului Politic în legătură cu drychowski, Stanislaw Ko- te spre îmbunătăţirea situa rea anchetei p rivin d îm
progresiste de pretutindeni te asigura victoria socialismu am început din nou să orga lui Franco şi hotârîrea lor de boala sa gravă. Plenara a ciolek, Wladyslaw Krviczek,« ţiei materiale a fam iliilor cu p rejurările asasinării
susţin şi vor susţine lupta po lui, partidul comunist îşi poa nizăm lupta : peste 12 ani de a lupta alături de noi. iar noi ales în funcţia de prim-secre Mieczyslaw Moczar, Stefan salarii mici şi cu mulţi copii, fostului m inistru al
porului spaniol. Aceasta ex te îndeplini cu succes rolul lupte de partizani, sute şi su vom căuta această unitate cu tar al CC. al PM.U.P. pe Olszowski. Ignacy Loga-So- al căror buget a avut de suferit m uncii in guvernul pro
primă totodată importanţa de conducător al societăţii. te de tovarăşi închişi şi exe toată loialitatea, fârâ a igno Edward Gierek. winski, Jan Szydlak, Jozef pagubele cele mai simţitoare vincial, Pierre Laporte,
deosebită a unităţii şi colabo Am pus şi punem un preţ cutaţi. O lungă epopee de ra insă dificultăţile ce vor a Plenara a exprimai cele Tejchma. ca rezultat al modificării pre ră pit de m em brii or
rării dintre partidele comu deosebit pe prietenia cu ţările lupte şi eroism marchează ca părea în calea noastră Tova mai bune urări de grabnică Membri supleanţi al Birou ţurilor intervenite în ultim ul ganizaţiei clandestine
niste. dintre toate forţele anti- care. ca şi noi. construiesc o- lea Partidului Comunist din răşul Ceauşescu vorbea de însănătoşirea lui Wladyslaw lui Politic s în t: Henryk Ja- timp. „F ro n tu l de eliberare
imperialiste în lupta pentru rînduirea nouă. Apreciem că Spania in bătălia împotriva greutăţile pe care românii a Quebecului'*. Ancheta
democraţie, pentru indepen dezvoltarea colaborării şi pri dictaturii franchiste Noi nu le-au întîmpinnt în construc a fost întreruptă la 10
denţă naţională, pentru pace. eteniei între toate ţările so uităm experienţele trecutului ţia socialistă Este de înţeles octombrie pentru a se
cialiste trebuie să contribuie că noi astăzi nu ne propunem
Solemnitatea de astăzi se şi în loc de a ne închista în- să construim socialismul ; noi Cuvintarea rostită permite continuarea cer
încadrează tocmai în spiritul la construcţia în condiţiuni tr-o politică îngustă şi secta ne oropunem să restabilim cetărilor in cazul lu i
acestei solidarităţi internaţio cît mai bune a socialismului ră am ţinui seama care sînt în Spania democraţia, o de James Cross, ataşatul
nale — solidaritate care leagă în fiecare ţară şi. prin aceas forţele pe care noi ne puteam mocraţie deschisă tuturor cu comercial britanic e li
de altfel de m ult timp parti ta. )a creşterea forţei, in flu sprijini pentru a lupta împo ceririlor tuturor progreselor berat ulterior în urma
dele şi popoarele noastre Es enţei §i prestigiului socialis triva franchismului Am găsit Noi ştim că in această luptă de tdward unui acord intervenit
te ştiut că. în îm prejurările mului în întreaga lume Por oameni care ieri au fost spri a noastră pentru democraţie intre răpitori şi autori
grele ale războiului civil, su nind de la aceste consideren jin ito rii regimului fm nrhist, unii dintre aliaţii noştri de tăţi.
te de comunişti şi patrioţi te, Partidul Comunist Român iar azi ne găsim în faţa faptu azi vor ramine pe drum In Se află sub cercetări
romăni. împreună cu volun face totul pentru ca. în noile lui că la chemarea Partidu să principalul în prezent, trei persoane bănuite de
tari din alte ţâri ale lumii, condiţii în care îşi desfăşoară lui Comunist din Spania răs pentru noi este de a pune ca al P.M.U.P. a f i participat la răpi
s-au alăturat comuniştilor şi munca, să-şi îndeplinească a- pund toate forţele nntifran- păt dictaturii franchiste. de a prim -secretar al rea lu i Laporte. Una
patrioţilor spanioli, au ajutat tît îndatoririle naţionale cît şi chisle şi democratice din (ara restabili democraţia, de n des dintre acestea. Bernard
poporul spaniol în lupta sa cele internaţionale, conside- noastră $» există posibilitatea chide poporului sonniot calea l.ortie, a recunoscut că
eroică. rînd că ele constituie un tot de a obţine o unitate anlifran- spre libertate, justiţie şi drep VARŞOVIA 21 (Agerpres) poporul, câ el nu trebuie să vom realiza împreună cu par a avut cunoştinţă de ră
indisolubil.
unitar dialectic,
Credincios aceslor tradiţii Vom face totul şi în viitor chistâ largă care să cuprindă tate Agenţia PAP a transmis piardă lim bajul comun cu oa tidele alióte — Partidul Unit pirea pusă la cale de un
internaţionaliste, spiritului de pentru a ne îndeplini cu cinste de la democraţi creştini, bur In încheiere, vă rog. tova cuvintarea rostită de Edward menii muncii Ţărănesc şi Partidul De grup de m ilita n ţi ai
solidaritate cu toate forţele aceste îndatoriri. ghezia democratică, pînâ la răşi, să-mi permiteţi să salut Gierek. prim-secretar al CC. Hotârîrile adoptate recent mocrat — cu toate organizaţi organizaţiei clandestine
care se pronunţă împotriva comunişti şi socialişti. Eu con poporul român, muncitorii, ţa al P.M.U.P., la posturile de privind modificarea preţuri ile Frontului U nităţii Popo menţionate, fnsd m ărtu
politicii imperialiste, pentru Rog pe tovarăşa Ibarruri şi sider că această unitate va fi rănii, intelectualii, harnicele radio şi televiziunea poloneză. lor, a spus vorbitorul, au spo rului. Fiecare cetăţean va riile sale nu au servit,
dreptul fiecărui popor de a se pe ceilalţi tovarăşi spanioli să obţinută chiar dacă ea va în- femei care. sub conducerea In ultima sâptâmînâ. a rit cheltuielile populaţiei pen avea o participare la rezolva pînă in prezent, la de
dezvolta pe cale democratică, mă ierte dacă am vorbit prea tîmnina dificultăţi Partidul Partidului Comunist Român, spus vorbitorul, au avut loc tru cumpărarea produselor a- rea şi înfăptuirea lor. pistarea şi a celorlalţi
fără amestec dinafară, Par m ult despre România, dar am nostru militează pentru uni construiesc socialismul, trans evenimente care au zguduit limenlare. In continuare, tovarăşul E. autori ai ră p irii. Vasta
tidul Comunist Român, popo făcut-o cu speranţa şi cu con rea tuturor forţelor, în scopul formă vechea Românie a boie profund întrecu) popor şi au C.C. a însărcinat Biroul Po Gierek a spus : Potrivit tra operaţiune a p o liţiei in
rul român se află din tot su vingerea că nu peste mult de a pune capăt regimului de rilo r într-o Românie induslri- creai un mare pericol pentru litic să analizeze in zilele i d iţiilo r internaţionaliste ale zilele ce au urm at de
fletul alături de comuniştii timp şi tovarăşii spanioli vor teroare. Aceasta este adevă al-dezvollatâ, fâcînd să devină patrie. In oraşe de pe litoral mediat următoare posibilita poporului nostru, ideologiei poziţiei lu i Lortie s-a
spanioli, de patrioţii spanioli, avea preocupările pe care le rata politică revoluţionară, realitate visul atîtor generaţii — Gdansk. Gdynia, Szczecîn tea de îmbunătăţire a situa mnrxisLleniniste a partidului soldat, după cum relevă
sprijină lupta lor pentru o avem noi astăzi. Dorim să le dusă nu în voi;be. ci în fapte de luptători revoluţionari. şi Elblag — au avut loc ma ţiei materiale a fam iliilor cu nostru. Polonia a fost şi va agenţia France Presse,
Spanie liberă, independentă, împărtăşim cîte ceva din ex Noi avem experienţa fron nifestări ale muncitorilor, ex salarii mici şi cu m ulţi copii fi o verigă trainică a forţelor p rin tr-u n eşec.
democratică şi prosperă. M i perienţa noastră — şi bună şi tului popular Frontul popular Eu vă doresc. tovarăşi cese şi ciocniri pe străzi. Au şi al căror buget. în urma socialismului, democraţiei şi
lităm pentru întărirea cola rea — pentru a nu mai re în Spania era format din re români, multe succese în a- m urit oameni. Noi toţi trăim modificării recente a preţuri păcii.
borării şi coeziunii mişcării peta anumite greşeli pe care publicani de dreapta, din re ceastâ nobilă sarcină, pentru această tragedie lor, a fost afectat în mod se Pacea şi securitatea patriei
comuniste şi antiimperialiste, le-am făcut noi. pentru a des publicani de centru, din naţio că acesta este de asemenea, Nu putem să nu ne între rios. Pentru aceasta, trebuie noastre sînt indestructibil le Două cotidiene progu-
considerînd că această unita făşura cu mai m ult succes ac nalişti catalani, o parte din cel mai bun sprijin pe care băm cum s-a ajuns la aceas să depistăm fondurile nece gate de pacea şi securita vernam entale din Mon
te constituie chezăşia victoriei tivitatea de dezvoltare demo naţionaliştii basci, din socia ni-l puteţi acorda. tă nenorocire, cum s-au ivit sare tea Europei. Vom depune şi tevideo — „ Acción■ şi
fiecărui popor în lupta pentru cratică a ţârii, de construcţie lişti şi comunişti. Datorită Vă mulţumesc mult pentru şi de ce s-au maturizat con de acum înainte eforturi pen „E l D iariou — relevă că
independenţă şi dezvoltare a noii orînduiri, corespunză frontului popular a fost posi întregul ajutor pe care ni flicte sociale atit de acute ? Există şi multe alte pro tru întărirea lor, vom fi gata poliţia uruguayană a a
democratică, chezăşia victo tor intereselor poporului spa l-ati acordat şi pe care ni-l a Există oare asemenea proble bleme care preocupă oamenii sâ acţionăm în această direc restat trei persoane ca
riei socialismului în lume. niol bilă organizarea rezistenţei în cordaţi me interne pe care nu le-am muncii şi care impun o re ţie şi sâ colaborăm în mod re ar putea „ fi direct
zolvare — cele referitoare la
Partidul Comunist Român Aş dori. tovarăşi, să închei, faţa agresiunii fasciste ; dato M u l ţ u m i r i tovarăşului putut rezolva pe altă cale ? situaţia femeilor din cîmpul reciproc avantajos cu toate im plicate*• in răpirea, la
)şi desfăşoară astăzi activita exprimind încă o dată, în rită existenţei frontului popu Ceauşescu. Obligaţia noastră, obligaţia muncii, problema locuinţelor, statele, indiferent de orindui- 31 iulie a.c., a consulu
tea în alte condiţiuni decît Par numele Comitetului nostru conducerii partidului şi a gu problema tineretului Doresc rea (or socială. Cu acest gînd lu i general al B raziliei,
tidul Comunist din Spania Central, în numele tuturor co vernului, este de a da parti să vă asigur câ ele vor fi a- vom porni alături de alte sta Dias Gomide, operată
In faţa noastră stă sarcina de muniştilor. al întregului po dului şi poporului un răspuns nalîzate cu cea mai mare a te socialiste pe calea norma de m em bri ai unei o r
a transpune în viaţă ţelurile por român cele mai bune u- începerea iuv ă ilor s»sivnîi deplin la aceste întrebări. A tenţie de conducerea partidu lizării relaţiilor cu R.FG ganizaţii clandestine. A
pentru care am luptat în anii râri de sănătate tovarăşei cesta va fi un răspuns dificil lui şi guvernului şi vor fi so Referindu-se la muncitorii restările au fost efectu
asupririi burghezo-moşiereşti, Ibarruri, preşedintele Parti şi în spirit autocritic Dar el luţionate potrivit posibilităţi care au întrerupt munca, vor ate in tim pu l descinde
pentru care am participat şi dului Comunist din Spania, Comisiei interguvernamentaie va fi clar şi veridic La baza lor şi numai în funcţie de po bitorul a spus : Răspunderea rii efectuate de poliţie
la lupta revoluţionară din precum şi dorinţa de a dez actualei situaţii din ţara noas sibilităţile economice ce ne cu care sînt investit eu şi în (ntr-un magazin din
Spania In condiţiunile din volta relaţiile de colaborare tră se află cauze care decurg vor sta la dispoziţie. Acestea treaga conducere de partid Montevideo. unde s-au
România, dovada ferm ităţii în frăţească dintre partidele din dificultăţi reale Dar exis vor depinde de buna noastră îmi impune să declar cu toa găsit documente refe
înfăptuirea concepţiilor mar- noastre, dintre popoarele rsmâno-ssviefice tă şi cauze care au decurs din activitate, a tuturor fără ex tă sinceritatea că această ritoare la Gomide. Sub
xlsm-leninismului, dovada fer noastre Doresc Partidului Co concepţii nechibzuite în po cepţie.^ . . . . ........ comportare a însemnat o u- im o b ilu l în cauză a fost,
m ităţii şi consecvenţei inter munist din Spania, care îşi litica economică Aceste cauze Va trebui să reanalizâm în riaşâ primejdie pentru ţară, de asemenea,^descoperit
naţionaliste rezidă în prim ul desfăşoară munca în condiţi de colaborare economică le vom înlătura. O lege de mod detaliat problemele pla deşi înţelegem câ cel mai ade un tunel, unelte ‘există
rînd în felul cum Partidul Co uni grele, Comitetului său fier a politicii noastre econo nului economiei naţionale pe sea aceste acţiuni au fost dicta probe m ateriale care a
munist Român ştie să rezolve Central, preşedintelui partidu mice şi a politicii noastre în anul viitor şi întregului nou te de considerente cinstite A testă că ostaticul s-a a
problemele complexe ale con lui, tovarăşei Ibarruri, secreta La 21 decembrie a.c., la ambasadorul Republicii Socia general trebuie să fie întot cincinal Va trebui să trecem ceasta însă a fost folosită de fla t recent acolo.
strucţiei socialiste, ale ridică- . rului general al partidului — Moscova, au început lucrările liste România la Moscova. deauna luarea în considerare la activitatea pentru elabora duşmanii socialismului, de ele
rii bunăstării materiale şi spi care nu se găseşte aici — to sesiunii a patra a Comisiei In cadrul lucrărilor sesiu rea unor planuri, înfăptuirea mentele antisociale şi crim i
rituale a poporului, ale înflo varăşul Santiago Carîllo, noi interguvernamentale roniâno- nii. urmează să se examineze a realităţii, consultările largi unor schimbări şi reforme. nale. Şi nu protestul munci
ririi României socialiste libe şi noi succese în întărirea u- sovietice de colaborare econo stadiul acţiunilor de colabo cu clasa muncitoare şi inte Chemăm oamenii muncii, in torilor, ci acţiunile acestor e Un purtător de cuvint
re şi independente Avem re n itâţii partidului, în întărirea mică. rare şi cooperare economică lectualitatea, respectarea prin telectualitatea. oamenii de lemente au prim it riposta ho- al Ambasadei elveţiene
zultate mari in această direc unităţii tuturor forţelor anti- Delegaţia română este con şi tehnico-ştiinţifică, conveni cipiilor colegialităţii şi demo ştiinţă, toate cercurile opiniei tărîtâ din partea forţelor ca la Rio de Janeiro a de
ţie ; din păcate mai avem şi franchiste. In condiţiile de as dusă de Gheorghe Râdulescu, te anterior între cele două craţiei fn viaţa de partid şi re stăteau de strajă ordinii clarat că însărcinatul cu
neajunsuri tăzi problema unităţii parti vicepreşedinte al Consiliului părţi, precum şi posibilităţi publice să participe la solu — m iliţia şi trupele poloneze afaceri, Max Feller, tr i
dului este o problemă hotârî- în acţiunile organelor lui ţionarea acestor importante — care şi-au îndeplinit da mis special pentru a
Construcţia unei orînduiri de M iniştri al Republicii So le de dezvoltare, în continua
noi nu se face uşor ; ea cere toare. Urâm tovarăşilor spa cialiste România, preşedinte re, a relaţiilor economice din conducătoare. probleme şi pentru aceasta toria contribui la eliberarea
eforturi mari, cere pricepere. nioli să aibă în continuare un le părţii române a comisiei, Ultimele evenimente ne-au vom crea condiţii politice şi Vorbiloru) a adresat apoi diplom atului răpit, Gio-
partid puternic, unit. ferm în tre România şi Uniunea So în încheiere un apel tuturor vani Enrico Bucher, es
Mai m ult decît toate însă ce apărarea intereselor poporu iar delegaţia sovietică — de vietică, în vederea convenirii am intit în mod dureros ade organizatorice respectînd în m uncitorilor polonezi, tuturor te „o p tim is t’ , iar M i
M A. Leseciko, vicepreşedin
re să ţii permanent seama de lui spaniol, în lupta pentru te al Consiliului de M iniştri de măsuri pentru concretiza vărul fundamental câ parti toate sferele vieţii normele oamenilor muncii, spunînd : nisterul de Externe al
realilâţi, să întăreşti neconte socialism şi pace. al U RSS., preşedintele părţii rea acţiunilor care vor pre dul trebuie să menţină întot democraţiei socialiste să tragem împreună conclu Elveţiei speră că Bucher
nit legăturile cu poporul, să Doresc să urez tovarăşei sovietice a comisiei. zenta interes reciproc. deauna legătura strinsă cu Hotârîrile noastre de astăzi zia din experienţa amară a va fi pus in curind in
libertate. Ambasada A l
te consulţi cu poporul, să ac Ibarruri multă sănătate Şi La lucrări participă, de a clasa muncitoare şi cu întreg — a subliniat vorbitorul — le ultimei sâptâmîni. geriei a anunţat, de a
ţionezi întotdeauna corespun viaţă lungă # semenea, Teodor Marinescu, semenea, că guvernul
încheierea vizitei nigerian s-a oferit neo
VAR ŞO VIA 21 (Agerpres) — Agenţia PAP a condus activitatea C onsiliului Naţional in ficial să acorde azil po
Incidente între populaţia din Okinawa în R. A. U. a transm ite b iog ra fia lu i Edward Gierek, prim - Belgia, aflindu-se la conducerea acestuia tim p litic de ţinuţilor politici
secretar al C.C. al P.M.U.P.
de doi ani
delegaţiei P. C. U. S. Edward Gierek s-a născut la 6 ianuarie In 1948, înapoiat in Polonia, a început să tn schimbul cărora ră
si autorităţile militare americane CAIRO 21 (Agerpres). — La tr-o fam ilie de m ineri. După moartea tatălui, lucreze In C om itetul Central al P.M.U.P., iar p ito rii au acceptat să-l
1913 la Porombce, in districtu l Bendzinsk, fn-
din 1949 şi-a desfăşurat activitatea fn apara
elibereze pe ostatic.
încheierea vizitei în Republi care şi-a pierdut viata in tr-u n accident in tu l de partid din Silezia, ca secretar al C C. al
P.M.U.P. la Katowice. A absolvit secţia fără
m ină. E Gierek a em igrat in 1923, împreună
TOIClO 21 — Coresponden Chobyo Yara, şeful puterii e ponia. Partidul comunist a ca Arabă Unită a delegaţiei cu mama sa, in Franţa, unde, incepind de la frecvenţă a unui institut de invăţămint su
PC.U S , conduse de Boris Po-
dat publicităţii o declaraţie în
tul Agerpi^es, Florea Tuiu, xecutive locale, a cerut auto care se arată că incidentele nomariov, secretar al C.C. al 13 ani, a lucrat ca miner. perior, obţinind titlu l de inginer de mine. G uvernul mexican a ac
transmite : In localitatea Koza rităţilor americane să ia mă de duminică demonstrează în P.C.U.S., a fost dat publicită In 1954, la congresul al tl-le a al partidului,
din Insula Okinawa au con suri imediate împotriva per mod clar că forţele m ilitare ţii un comunicat. In cursul T im p de mai m u lţi ani, Edward Gierek a a fost ales membru al C.C la P.M.U.P. şi a ceptat să acorde drept de
tinuat duminică Incidentele sonalului m ilitar vinovat de de ocupaţie au violat drep convorbirilor purtate cu o de participat intens la activitatea sindicatelor inceput să activeze la C om itetul Central ca azil la o treime din nu
între populaţia locală şi au numeroase crime. turile fundamentale ale legaţie a Uniunii Socialiste franceze (C.G.T.); in 1931, el a in tra t in rin - şef al Secţiei pentru industria grea. mărul de ţin u ţilo r po li
torităţile m ilitare americane Hotârîrea guvernului ame populaţiei Okînawei în Arabe, condusă de Abdel Moh- durile P artidului Comunist Francez, a p a rtici La plenara a şasea a C.C. al P.M U.P., in tici brazilieni incluşi pe
Zeci de automobile america rican de a menţine în Oki treaga responsabilitate revine sen A boul Nour, secretarul pat la luptele de clasă ale proletariatului fra n 1956, a fost ales secretar al C C., iar la plena
ne au fost incendiate. Cîteva nawa importante stocuri de forţelor m ilitare americane. general a) uniunii, părţile cez, a condus mişcarea grevistă, a luat par ra a şaptea a C.C., in acelaşi an, a fost ales lista organizaţiei clan
sute de locuitori au pătruns substanţe toxice, precum şi Guvernul japonez trebuie să şi-au reafirmat hotârîrea dea te la activitatea Societăţii m uncitoreşti pen membru al B iroului P olitic al C.C.; din 1957, destine „Juarez Guima-
în incinta bazei m ilitare Ka- samavolniciile trupelor S U.A. întreprindă acţiuni corespun continua să dezvolte colabo tru invăţăm int şi cultură, in 1934, pentru par a cumulat această funcţie cu sarcina de raes de B rito Comman-
dena incendiind mai multe staţionate în insulă au contri zătoare pentru a proteja inte rarea şi prietenia dintre po ticiparea la greva m inerilor, a fost arestat şi prim -secretar al C om itetului voievodal al
clădiri. Poliţia m ilitară ame buit la intensificarea mişcării resele locuitorilor din Oki poarele Uniunii Sovietice şi expulzat din Franţa in Polonia, tn 1937, a e P.M.U.P. din Katowice. La congresul al IV- do‘\ care şi-a asumai
ricană a intervenit cu bruta de protest împotriva prezen nawa. chiar înainte ca insule R.A.U şi au căzut de acord m igrat din nou, de data aceasta in Belgia, un lea al partidului, in 1964, şi apoi la congresul răspunderea pentru ră
litate folosind grenade cu ţei m ilitare a S.U.A. în O ki le să fie retrocedate Japoniei, asupra unor măsuri concrete de a lucrat tot ca m iner E. G ierek a lucrat in al V-lea, in 1968, a fost reales fn B iroul Po pirea ambasadorului el
gaze lacrimogene pentru a nawa. afirmă în încheiere declaraţia privind stringerea relaţiilor mine tim p de 17 ani. In Belgia, el a desfăşu litic al C.C. al P.M.U.P. din care face parte şi veţian in Brazilia, G io-
împrăştia manifestaţia. 35 Incidentele din Okinawa au Partidului comunist. Un pur dintre cele două partide. rat o intensă activitate politică in rin d u rile in prezent
de persoane au fost rănite, provocat vii reacţii din partea tător de cuvint al Partidului P artidului Comunist din Belgia. In tim p u l o Este deputat fn Seim din 1952 A fost dis vanni Enrico Bucher —
iar alte cîteva sute arestate. partidelor de opoziţie din Ja- socialist japonez, Kanji Ka Cele două delegaţii au rele cupaţiei, afllndu-se in Belgia, a participat la tins cu O rd inul „C onstructorii Poloniei se arată in tr-u n comu
mişcarea de rezistenţă, luptind îm potriva hi-
wasaki, a declarat că proble vat poziţia lor comună în pro tle riştilo r. p o p u la re c u O rdinul „Steagul M u nciim cla nicat al M inisterului dn
blema căilor de soluţionare a
mele fundamentale ale popu crizei din Orientul Apropiat După război, a luat parte la organizarea pe sa l şi cu alte ordine. Externe al M exicului.
La 20 decembrie 1970, la plenara a şaptea
După explozia de la Nevada laţiei din arhipelagul Ryu pe baza aplicării depline a re te rito riu l Belgiei a U n iu n ii p a trio ţilo r polo a C.C al P.M.U.P., a fost ales prim-secretar CUTREMUR IN VESTUL
Kyu pot fi soluţionate numai
prin retrocedarea imediată şi zoluţiei Consiliului de Securi nezi şi a P artidului Muncitoresc Polonez şl al C.C. al P.M.U.P.
tate al O.N.U. din 22 noiem
Emanaţii nucleare necondiţionată a Okinawei brie 1907. TURCIEI
către Japonia.
Duminică după-amia-
răspândite pe 750 km Starea sănătăţii lui ză, întreaga regiune de
MOSCOVA. - Lo Motcova membre ole U.D.E.A.C., în spe- Noag a fost bombardată cu vest a Turciei a fost
MERCURY 21 (Agerpres). - - comparabilă în intensitate nu au început luni convorbirile ckfl m domeniile transporturi rachete in cursul nopţii de du Wladyslaw Gomulka zguduită de un cutre
minică spre luni, de către for
lor şi industriei.
dintre Leonid Brejnev, secretar
• misia pentru energia atomî- mai celei înregistrate în 1965. general al C.C. al P.C.U.S., Ni- ţele patriotice din Vietnamul mur. A u to rită ţile tu r
k a S.U.A a anunţat câ în Comisia a recunoscut câ In lioloi Podgornîi, preşedintele SOFIA. — Guvernele Bulga de sud. Concomitent, cartierul ceşti au anunţat că nu
rma ultimei din cele trei ex- tensitatea radiaţiilor s-a rid i Prezidiului Sovietului Suprem riei şi Bofiviei, informează a general ol unui regiment de VARŞOVIA 21 (Agerpres). s-au înregistrat v ic ti
lozii nucleare subterane, ca cat la 25 roentgens pe oră, n i ol U R.S.S., Alesei Kosîghin, genţia BTA, au câiut de acord puşcaşi marini americani, situ In legătură cu îmbolnăvi me sau pagube materia
o au avut loc în deşertul Ne- vel considerat ca periculos preşedintele Consiliului de Mi sâ stabilească relaţii diploma at in apropierea complexului rea lui W, Gomulka, agenţia
;.Ja, s-au înregistrat emana pentru fiinţele umane. S-a re niştri al U.R.S.S., şi delegaţia tice la nivef de ambasadă. militar de la Da Nang a fost PAP transmite un comunicat le importante. Epicen
n nucleare care s-au răspîn- cunoscut, totodată, câ norul curier supus tirurîlor artileriei F.N.E. asupra stării sănătăţii sale, în tru l seismului se situea
IU pe o distanţă de 750 km, a- radioactiv s-a împrăştiat dea de partid şi guvernamentală a MANILA. - Preşedintele Fili Corespondenţii agenţiilor de în care se arată câ de cîteva ză la 200 km sud de is-
ngînd pînă în statul Utah supra unor zone locuite, pre R.A.U. condusă de Aii Sabri. picelor, Fe r di na nd Marcos, a presă relatează, de asemenea, sâptâmîni au apărut la pa tanbul, in regiunea Ge-
‘alificînd această emanaţie cum şi asupra unor regiuni membru al Comitetului Execu declarat câ in luna ianuarie că in ultimele 24 de ore au cient tulburări in sistemul diz — Sirnat» — De-
lr?pt „accidentală“ , comisia a unde se aflau turme de ani tiv Suprem al Uniunii Socialis va convoca Consiliul preziden lost semnalate ciocniri între circulator, care au provocat m irci.
întreruperea
temporară
a
vicepreşedinte
te Arabe,
al
, ¡evat câ ea a căpătat forma male, dar câ radioactivitatea R A.U. ţial de politică internaţională detaşamente ale Frontului Na funcţiilor văzului. I s-a re
nei coloane brune de praf, în acel moment era de numai pentru a examina problema ţional de Eliberare şi unităţi
re s-a ridicat la o înălţime 10 miliroentgen pe oră, un Agenţia TASS arată că păr participat preşedinţii Republi stabilirii relaţiilor diplomatice ale armatei saigoneze în pro comandat odihnă şi tratament UN HOTEL DIN ARIZONA
In dimineaţa
medicamentos
l- 2 240 m şi care, după cite procent considerat nepericu- ţile au făcut un schimb de pă cii Populare Congo (B), Repu cu unele ţâri socialiste. Consi vinciile Quang Ngai şi Bînh zilei de 19 decembrie, aceste IN FLĂCĂRI
a ore, s-a împrăştiat pe o su- los reri in probleme o'le relaţiilor blicii Africii Centrole, Gabonu- liul filipinez de politică inter Thuon din regiunea septentrio
jtnîaţâ de 1 000 mile pătrate. Uu purtător de cuvînt al dintre U.R.S.S. şi R.A U., pre naţională este format din foştii nală a Vietnamului de sud, întreruperi au apărut din nou La un hotel din loca .
în mod
intens şi consiliul
» a reamintit, de asemenea, comisiei a refuzat să precize cum şi in unele probleme ac lul şl Camerunului, precum şi preşedinţi ai statului, condu precum şi în Delta Mekongu-
. au fost evacuaţi în grabă ze dacă norul va depăşi grani tuale ale situaţiei internoţio- secretarul executiv al Comisiei cătorii tuturor partidelor poli lul, în pădurea U Minh. medicilor i-a recomandat re litatea Tucson, statul A
rjţi* cei 000 de angajaţi de la ţele S.U.A., ceea ce va consti economice O.N.U. pentru Afri tice reprezentate în Adunarea gim de spital, la care pacien rizona, a izbucnii un pu
n:*ul exploziei tui, după cum relevă AP, o v i ca. Naţională şi din principalii FORT LAMY. - Duminică tul a fost supus S-a stabilit terme incenaiu. tocul.
diagnosticul : tensiunea arte
YAOUNDE. - In capita
După cum relevă agenţia olare a Tratatului din 1963 la Comerunului s-au încheiat In comunicatul final dat pu membri oj guvernului. Consili seara a inceput operaţiunea care s-a extins extrem
privind interzicerea experien
este pentru a 17-a oară ul este prezidat de şeful statu de retragere a ultimilor 400 de rială crescută, tulburări circu de rapid, a provocat
nd în urma exploziilor nu- ţelor nucleare în trei medii şi lucrările conferinţei la nivel blicităţii, se menţionează că lui. membri ai Legiunii străine fran latorii care au dus la reduce
care permite exploziile nucle
eare subterane efectuate de are subterane „atît tim p cit înalt a statelor membre ale U participanţii au adoptat mă ceze din Ciad, transmite co rea temporară a vederii şi la moartea a 22 de persoa
jmisia pentru energia ato- niunii economice şi vamale o suri vizînd întărirea colaboră SAIGON. - Marea bază ae- respondentul agenţiei France ne şi rănirea altor 30
ele nu provoacă reziduuri ra o stare de oboseală generală.
t* icâ*a S U.A. se înregistrează dioactive dincolo de limitele Africii Centrale (U.D.E.A.C,). Au rii economice dintre statele ronavalâ americană de la Da Presse din Fort Lomy. Tratamentul necesită o pe
asemenea accidente Actuala teritoriale ale naţiunii care rioadă îndelungată de timp
emanaţie de radiaţii este însă le-a efectuat“.
RadactW) «I adm lm itra|lo xianilui : D«*q, Hz. Dr. Palm OroM nr. 35. U lifo o n # i 12317 fl 1158B. Tiparul i IMreprindereo poligrafică Do va. 44065