Page 68 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 68
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ'
EH Salvador Allende a semnat j
proiectul de reformă pri- j
vind naţionalizarea cuprului |
H Repere siberiene
ES Adunarea festivă
de la Hanoi
a Curier, Atlas
ANUL XXII. Nr. 4964 MIERCURI 23 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Z I L E D E C I S I V E J m a r â s u /I l i c o l a e
l
PENTRU ÎNCHEIEREA CINCINALULUI CU UN BILANŢ
a t ă i a t p a n g l i c a i n a u g u r a l ă a n o u l u i
OPTIM, PENTRU ALINIEREA PERFECTĂ LA STARTUL
NOULUI CINCINAL p o d r o m â n e s c d e p e s t e D u n ă r e
La cumpăna dintre două al Republicii Socialiste Româ Urez tuturor succes şi mul August* şl „G riviţa Roşie“ din
cincinale, in pragul începutu nia. tA sănătate. Bucureşti, „Progresul" din
STOCURILE DE MATERII PRIME să asigure cantitativ că a patriei a fost înscris un loc în tribuna amenajată la ...Moment solemn Tovarăşul Brăila, Şantierele navale din
Oaspeţii sînt invitaţi sâ ia
lui de an, pe harta economi
Galaţi şi altele.
nou obiectiv : cel mai mare mijlocul podului. Luînd cu- Nicolae Ceauşescu este invitat Proiectanţii şi constructorii
sâ taie tradiţionala panglică
pod pentru circulaţia auto vintul m inistrul transporturi inaugurală. Toţi cei prezenţi marelui pod transdanubian au
vehiculelor din ţara noastră. lor, tovarăşul Pavel Ştefan, aplaudă cu însufleţire, în avut de rezolvat in premieră
Legînd malurile Dunării, ar după ce s-a referit la impor vreme ce navele aflate pe şi alte probleme tehnice, prin
şi sortimental desfăşurarea intensivă a producţiei cul din beton şi oţel de a tanţa acestei construcţii, me fluviu salută prin vuietul si tre care găsirea celei mai
proape un kilometru şi jum ă
bune soluţii de fundare (pile
nită sâ aducă o contribuţie
tate lungime stă mărturie in substanţială la creşterea şi ac renelor. fundate pe coloane de beton
teligenţei tehnice româneşti, celerarea transporturilor de Se parcurge pe joş jumăta cu diametre de 2-3 metri, bă
nivelului de dezvoltare a eco m ărfuri şi persoane pe una tea podului din partea malu tute la o adîncime de pînă la
Alinierea perfectă la star Vaier, directorul F.C. Orâştîe. Pentru furnale gradul de asi tică Cocoş, şeful serviciului nomiei socialiste. Aici, intre dintre principalele axe ale cir lui dobrogean. Sub tălpi, se 47 metri sub albia fluviului),
tul noului cincinal constituie Pinâ la ora actuală avem gurare cli materie primă este aprovizionare al combinatu Giurgeni şi Vadul Oii, intre cuitului economic, la intensifi simte o construcţie solidă, pu realizarea de grinzi uriaşe de
in aceste zile decisive o sar contracte ferme de aprovi de peste 20 de zile la cocs, lui. Deşi iniţial asupra apro pâmînturile ialomiţene şî do carea traficului turistic, intern ternică. beton armat în greutate de
cină de cea mai mare răspun zionare pentru 91 la sută din 25 de zile la minereuri şi 14 vizionării planau unele incer brogene. constructorii socia şi internaţional, înlesnind le Proiectul podului dat astăzi 150 tone, asamblarea la sol a
dere pentru consiliile de ad materiile prime şi materia zile la calcar. La cocserie, titudini. putem spune că, prin lismului au îrjâlţat un adevă găturile dintre litoralul Mă circulaţiei a fost realizat de tablierului metalic, transpor
ministraţie şi comitetele de lele necesare realizării planu cantitatea de cărbune existen eforturile comune ale condu rat monument de artă tehni rii Negre. Delta Dunării şi ce Institutul de proiectări al tarea, lansarea la apă şi rid i
direcţie din centrale şi în lui pe 1971. tă depăşeşte de 2 ori stocul cerii combinatului, centralei şi că, oare se înscrie spectacu lelalte zone din interiorul ţâ Ministerului Transporturilor. carea la cota finală a tron
treprinderi. De condiţiile pe O situaţie foarte bună o a normat, iar la turnătorii, ne ministerului şi datorită spri los in lungul şir fii înfăptui rii, a spus : Mărturie a stadi In timpul execuţiei lucrării, soanelor metalice, în greuta
care aceste organe de condu vem la stocurile curente si cesarul existent de cocs, fon jinului prim it din partea or rilo r din acest cincinal. ului atins de economia naţio Ia perfecţionarea unor soluţii te de pînâ la 600 tone fiecare.
cere economică le creează de siguranţă. Pentru secţia de tă veche, nisipuri şi alte ma ganelor superioare de condu nală, această lucrare întru şi-au adus aportul oameni de
depinde hotărîtor asigurarea mase plastice dispunem de teriale satisface producţia pe cere, combinatului i s-au a A devenit o tradiţie în chipează rodul talentului şi ştiinţă de la Institutul de fi Probele de rezistenţă, făcu
In fiecare unitate a unui de cantităţi suficiente de polieti pe circa 25 de zile. Menţio sigurat condiţii bune. noua istorie a poporului nos capacităţii creatoare a specia zică atomică. Institutul de cer te timp de mal multe zile la
maraj puternic, capabil să lenă de ¡naltă şi joasă pre nez că şi intrările zilnice de Consider că este deosebit de tru, ca fiecare succes pe dru liştilor şi muncitorilor din in cetări metalurgice, Institutul sfîrşitul lunii noiembrie 1970,
Imprime din primele ore şi siune. polîstiren şi p.v.c. Sec materii prime au un ritm sa important faptul că la ora mul făuririi societăţii noastre dustria metalurgică, a con de cercetări al M inisterului au atestat calitatea remarcabi
zile de muncă din noul an torul de pigmenţi metalici tisfăcător. ceea ce ne oferă actuală stocurile normate sint socialiste sâ fie raportat par strucţiilor de maşini, precum Construcţiilor de Maşini, In lă a acestei importante reali
continuitatea şi ritmicitatea are de asemenea un stoc co un plus de certitudine. asigurate, chiar cu unele plu tidului, conducerii sale, sâ fie şl a proiectanţilor şi construc stitutul de cercetări al M i zări a ştiinţei şi tehnicii româ
necesare îndeplinirii cu ma respunzător de materiale, iar Desigur, stocurile actuale suri substanţiale. La cărbune sărbătorit în prezenţa condu torilor. La realizarea lucrări nisterului Transporturilor, fi neşti.
ximă rigurozitate a planului sectorul mecanic dispune de atestă o situaţie m ult îmbu cocsificabil acest plus este de cătorului iubit al partidului şi lor, o contribuţie însemnată liala din Timişoara a Acade Tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
pe anul 1971. necesarul de laminate şi alte nătăţită. Calitativ însă, lucru circa 8 000 tone, la cocs pen statului nostru, tovarăşul au adus, de asemenea, Forţe miei şi de la alte instituţii şti ceilalţi conducători de partid
Nicolae Ceauşescu.
Condiţia primordială a de metale. Intr-un cuvînt. avem rile nu se prezintă corespun tru furnale depăşeşte de 2,4 le Armate, numeroase între inţifice. La realizarea acestei şi de stat, împreună cu repre
m arajului în toate unităţile toate condiţiile ca din punct zător. Deşi la Câlan s-a ra ori necesarul norm at Mine- In dimineaţa zilei de marţi prinderi şi instituţii speciali monumentale construcţii, ca zentanţii organelor locale de
productive este aproviziona de vedere al aprovizionării portat de mult punerea în reurile de fier din tară şi din 22 decembrie, a avut loc inau zate. Aducem şi pe această cale re a ridicat nenumărate pro partid şi de stat din judeţele
rea tehnico-materială, asigu să începem noul an sub cele funcţiune a staţiei de sorba- import, atît cele bulgări cit gurarea oficială a noului pod m ulţum iri muncitorilor, ingi bleme de natură tehnică, au Constanţa şi Ialomiţa, cu in
rarea întregului necesar de mai bune auspicii. re-concasare, furnalele nu au şi cele mărunte, sint de ase peste Dunăre de la Giurgenî- nerilor şi tehnicienilor, m ili colaborat mai multe fabrici şi gineri şi specialişti cere au
materii prime şi materiale. în Pentru siderurgie, care în asigurată la ora actuală nici o menea corespunzătoare. Exis Vadul Oii. La ora 10,30, tova tarilor, tuturor celor care an uzine din ţară. Printre aces condus şl coordonat lucrările
sortimentele şi la calitatea ghite zilnic un volum uriaş de tonă de minereu sortat. De tentul actual de circa 315 000 răşul Nicolae Ceauşescu, îm participat la înălţarea acestei tea, se numără Uaina din pe marele şantier al podului,
impuse de nevoile producţiei. materie primă, asigurarea aceea, se cere ca în zilele preună cu tovarăşii Emil lucrări. Bocşa, care a utilizat la con urcă pe puntea motonavei
Concordă situaţia din între stocurilor constituie o necesi imediat următoare conduce tone, precum şi intrările ce se Bodnaraş, Iile V.erdeţ şi Mi- Referîndu-se apoi la spri strucţia tablierului metalic al „M untenia“,
Hai Marînescu, vicepreşedinte
prinderile noastre cu aceste tate acută, amplificată şi de rea uzinei să acţioneze pen anunţă pentru primele zile al Consiliului de M iniştri, so jin u l permanent prim it din podului oţel de înaltă rezis De la pnona vasului, podul
ale anului 71 dau siguranţă tenţă şi suduri speciale, după se oferă p rivirii, în întreaga-i
necesităţi imperioase ? Dis dificultăţile tim pului friguros. tru ca staţia să înceapă sâ seşte, la bordul unui elicop partea conducerii partidului şi o tehnologie proprie, elabora desfăşurare, ca un imens arc
pun toate unităţile de stocuri Care este deci situaţia în a- lucreze din plin. deplină pentru furnale şi fa ter, pe malul stîng al fluviu statului, personal a secretaru tă de Ingineri şi tehnicieni boltit deasupra fluviului. La
bine dimensionate cantitativ ceastâ ramură ? Dispun ma — Combinatul siderurgic bricile de aglomerare Simi lui. în apropierea podului. A lui general, în depăşirea d ifi din uzină. împreună cu spe bordul motonavei, între secre
cultăţilor şi neajunsurilor ca
şi judicios asortate calitativ, rile agregate producătoare de Hunedoara se situează cu lar se prezintă situaţia şi cu ici se află un mare număr de re s-au manifestat, in rezolva cialişti de la Institutul de cer tarul general al partidului şi
cetăţeni din Giurgeni şi din
cetări metalurgice, de la Aca
conform necesităţilor prime metal de „hrana" necesară stocurile la un nivel care ga fierul vechi, precum şi cu comunele învecinate, care au rea cu succes a problemelor demie şi Institutul politehnic specialişti are loc un schimb
de opinii privind mai ampla
lor zile şi în continuarea a- unui mers intensiv ? rantează că uzina cocsochimi- calcarul. ţinut sâ-1 salute cu bucurie şi cu care au fost confruntaţi din Timişoara. Oţelul a fost folosire a Dunării ca mijloc
a
nuluî 1971 ? — Cel puţin deocamdată şi că, fabricile de aglomerare, IAURENJIU VISKI dragoste pe secretarul general constructorii, vorbitorul rog turnat la Reşiţa şi laminat la de comunicaţie în transportul
Vă
spus în încheiere :
— De la bun început pu în perspectiva Imediată nu a furnalele, oţelâriile şi lami- al partidului, să-şi exprime a să-mi permiteţi, tovarăşe se Galaţi. m ărfurilor şi călătorilor. Este
taşamentul profund faţă
de
Podul are o lungime totală
tem afirma că sîntem perfect vem necazuri — ne-a spus noarele vor funcţiona în rit partid. Răsună puternice ova cretar general, ca în numele de 1 456 metri, traversind al relevată necesitatea extinde
pregătiţi pentru noul an — tovarăşul Doinei Frenţoni. in mul sarcinilor de plan — (Continuóte in pog. o 3*o) ţii, urale. Mulţimea scandează: celor care au contribuit la bia fluviului pe o distanţă de rii şi modernizării unor por
turi dunărene, cum sînt G iur
ne-a declarat ing. Gheorghe ginerul şef al U. V. Câlan. ne-a comunicat tovarăşul M i „Ceauşescu — P.C.R.“. realizarea acestui pod să vă aproape 750 metri, cu două giu, Călăraşi, Olteniţa, para
Conducătorii de partid şi de transmit cele mal adînci m ul viaducte de cîte 350 metri pe lel cu amplasarea în zonele
stat sînt întîm pinaţi de tova ţum iri pentru indicaţiile şi fiecare din cele două maluri. aferente a unor întreprinderi
I sprijinul de care ne-am bucu
răşul Vasile Marin, prim-se- rat. Totodată, vă asigurăm că Partea carosabilă, marcată cu industriale a căror aprovizio
| La fu r n a lu l flr./j cretar al Comitetului judeţean lucrătorii din transoorturi, patru benzi de circulaţie, are nare cu materii prime ar fi
Cu planul anual în d ep lin it prezentanţi ai organelor loca constructorii din unităţile mi o lăţime de 13,80 metri şi este transportul, lesnicios şi ieftin,
Ialomiţa al P.C.R., de alţi re
facilitată în mod deosebit de
asfaltată ca şi trotuarele pen
d e la C ă lan\ le de partid şi de stat nisterului nostru, trâgînd toa pe apă.
te concluziile din experienţa tru pietoni de pe ambele la
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu acestei lucrări sînt hotârîţi să turi ale podului. Prezenţa la festivitatea inau
indici înalţi j se îndreaptă apoi spre pod, pe depună toate eforturile pen Noul pod rutier are cinci gurală a tovarăşului Nicolae
noua şosea care face legătura tru înfăptuirea ritmică şi la deschideri (trei de cîte 160 me Ceauşescu, întllnirea cu cei ce
de utilizare Producţia de construcţii - Fabrica de produse cu acesta. termen a sarcinilor ce le re tri şl două de cile 120 metri), au înălţat grandioasa con
De-a lungul podului, o ade vin în cadrul noului plan cin iar viaductele au deschideri strucţie, intrată la sfîrşit de
î După executarea lucrări- ; vărată magistrală, conducăto cinal. de pinâ la 50 metri. Ele dau perioadă cincinală în patri
j lor de refacere capitală şi j montaj a judeţului refractare Baru rii sint întîm pinaţi cu vie în posibilitatea desfăşurării in moniul de valori al patriei so
j punerea în funcţiune, fur- [ sufleţire de m ii şi mii de oa Intim pinat cu puternice a bune condiţiuni a navigaţiei cialiste, precum şi cu specia
j naiul nr. 1 de la Uzina ; In sectorul de investiţii ol judeţului nostru Cu 11 zile inaintea încheierii actualului meni ai muncii din judeţele plauze, ia cuvîntul tovarăşul tuturor tipurilor de nave flu lişti şi cu cadre din activul de
I „Victoria*' Câlan a atins in- | s-a înregistrat un nou şi remarcabil succes : plan cincinal, colectivul de muncă al Fabri Constanţa şi Ialomiţa, nu NICOLAE CEAUŞESCU. care viale şi, totodată, scurgerii slo- partid şi de stat din judeţele
j tr-un termen scurt capaci- j planul anual la producţia de construcţii-mon- cii de produse refractare Baru a îndeplinit meroşi constructori. La m ijlo a spus : Doresc ca, în numele iurilo r de gheaţă în timpul Ialomiţa şi Constanţa a con
j tatea nominală de produc- j taj a (ost îndeplinit cu 11 zile inainte de prevederile anuale de plan la toţi indicatorii. cul podului, tovarăşul Nicolae Comitetului Central al parti iernii. stituit un nou prilej de dis
j ţie. Datorită măsurilor teh- ' termen. Sporul de producţie s-a obţinut aproape Ceauşescu, ceilalţi conducători dului, al Consiliului de Stat şi cuţii privind valorificarea su
i nice şi organizatorice luate > Un aport deosebit la realizarea acestui în Întregime pe seama creşterii productivităţii de partid şi de stat sînt salu al guvernului, să adresez cal Dacă s-ar fi lucrat cu oţel perioară a bazinului româ
| în vederea pornirii Ia acest j succes l-au adus colectivele de constructori muncii, care depăşeşte prevederile planului taţi de primul secretar al Co de felicitări tuturor proiectan obişnuit, ar fi fost nevoie de nesc al Dunării, în perspectiva
agregat de bază al uzinei j de la şantierele „Energoconstrucţia", „Ener- cu peste 4 000 lei pe salariat. Realizarea mitetului judeţean Constanţa ţilor şi constructorilor, tutu o cantitate aproape dublă m arilor sarcini ce ne stau în
se obţin in prezent indica- j gomontaj" şi 3 izolaţii Mintia, întreprinderea acestui randament superior a fost posibilă al P.C.R., Petre Ionescu, de ror m uncitorilor, inginerilor şi (circa 9 000 tone) faţă de cir faţă pentru a face sâ propâ-
tori de utilizare de 1,4 to- j de construcţii forestiere Deva, „Hidro” Valea datorită aprovizionării ritmice cu materii pri reprezentanţi ai organelor de tehnicienilor din întreprinde ca 5 400 tone cit s-a consumat şească tot mai m ult Români?
ne de fontă pe mc de vo- ; Jiului şi altele. Pe aceste şantiere ritmurile me şi materiale, creşterii indicilor intensivi partid şi de stat dobrogene, rile româneşti care şi-au adus din noul tip de oţel de înaltă
rezistenţă. In acelaşi timp, s-a
lum u til şi zi calendaris- ; de execuţie au înregistrat constant viteze şi extensivi în exploatarea capacităţilor pro de ministrul transporturilor, contribuţia la înălţarea aces înlocuit tradiţionala nituire cu socialistă.
ticfi. I accelerate ca urmare a aplicării unor mă ductive, folosirii judicioase a timpului de Pavel Ştefan. tui important obiectiv. îm i
Punerea in funcţiune a i suri eficiente in pregătirea şi organizarea lucru, O gardă de onoare, formată exprim convingerea că reali sudura specială a ansamblelor ION MARGINEANU
furnalului şi obţinerea a- \ superioară a proceselor de producţie. Din colculele preliminate rezultă că in zi din m ilitari al forţelor noas zarea acestei construcţii Im şî subansamblelor metalice, NICOLAE POPESCU-
portante pentru economia ro
cestor indici înalţi intr-un j Se preconizează ca pine la finele anului lele care au mai rămas pinâ la ifirşitul anului tre armate, membri ai gărzi mâneascA va contribui la dez care s-a executat pe o lungi BOGDANEŞTI
sâ se realizeze o producţie suplimentară de la Fabrica de produse refractare Baru se vor I lor patriotice şi tineri din de me de peste 200 000 metri. Le
1 termen scurt au determinat j realiza suplimentar 200 tone cărămizi refrac voltarea în mai bune condi-
construcţii-montaj in valoare de peste 40 mi taşamentele de pregătire pen ★
j ca producţia zilnică de fon- i lioane lei, ceea ce va constitui un avans sub tare şi 150 tone plăci termoizolante, ceea ce ţiuni a transporturilor, va executarea acestei deosebit de
1 tă să depăşească in prezent j stanţial ¡n realizarea planului de construcţii- echivalează cu un plus de producţie in va tru apărarea patriei, prezintă constitui un moment de sea- importante lucrări speciale au După inaugurare, noul pod
| nivelul mediu realizat îna- | montaj al anului viitor. loare de 1,1 milioane lei. onorul comandantului suprem. m l In activitatea ce se des- fost antrenaţi sudori de înal a fost deschis circulaţiei ruti
j intea reparaţiei capitale, j Se intonează Im nul de abat fAşoarA în acest domeniu. tă calificare de la uzinele „23 ere.
Masuri pentru gospodărirea cu mai multă Tovarăşa Dolores încheierea Consfătuirii pe tară
ibarruri a făcut a legumicultorilor
eficienţă a fondului locativ de stat o vizită tovarăşu tuirea pe ţară a legumiculto Consiliului de M iniştri al
M arţi a luat sfirşit Consfă
al P.C.R., vicepreşedinte
lui Ion Gheorghe rilor. In cele două zile cit au telegramă adresată Comitetu
Participanţii au adoptat o
durat lucrările, participanţii
In sesiunea a IX-a a Con respective vor avea plan de au dezbătut cele mai impor lui Central al Partidului Co
tante şi actuale probleme ale
siliului popular judeţean a producţle-'prestaţli, distinct Maurer producţiei şl valorificării le munist Român, tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, in care îşi
fost dezbătut modul In care Convorbire cu ing. NICOLAE M UNTOIU, dhertonil Direcţiei judoţone de gospodărie comuodâ din planul întreprinderii, nu gumelor, rezultatele dobîndite exprimă hotârîi'ea de a munci
se aplică prevederile legii cu f! locativă mărul de muncitori şl perso Tovarăşa Dolores Ibarruri, în acest an, precum si sarci cu competenţă şi entuziasm
privire la repartizarea, între nal tehnic corespunzător sar preşedintele Partidului Co nile pentru asigurarea in 1971 pentru sporirea producţiei le
ţinerea şi administrarea fon cinilor de plan şi dotarea teh munist din Spania, care se a unor producţii sporite, me gumicole şi ridicarea eficien
dului locativ de stat. In u r nerea şi conservarea fondului baza constatărilor făcute ; re aplicarea prevederilor legale nică şl materială corespunză află în ţara noastră la in v i nite sâ satisfacă cerinţele ţei economice în acest sector.
ma dezbaterilor ce au avut locativ de stat revine comite organizarea comisiilor de re pentru sancţionarea abaterilor toare volumului de lucrări pe taţia Comitetului Central al populaţiei şi ale industriei de Ne angajăm că nu vom pre
loc. sesiunea a adoptat o ho- telor executive ale consiliilor cepţie a lucrărilor executate care se vor semnala în sec care îl au de executat. Partidului Comunist Romăn, conserve. Pe baza experienţei cupeţi nici un efort pentru ca
târîre in care sînt prevăzute populare, care repartizează şi aplicarea exactă a regula torul întreţinerii şi adminis Noua organizare permite fo a făcut în cursul zilei de 22 dobîndite de unele unităţi a in cel mai scurt timp sâ rea
o serie de măsuri care au fondul locativ, şi întreprin mentului de recepţie ; reorga trării fondului locativ de stal, losirea întregului potenţial de decembrie o vizită tovarăşu gricole cooperatiste şi de stat, lizăm producţii sporite de le
drepl scop îmbunătăţirea ac derilor de gospodărie comu nizarea echipelor de inter — Cum îşi vor desfăşura muncă numai pentru întreţi lui Ion Gheorghe Maurer. a propunerilor făcute în ca gume şi în sortimente varia
tivită ţii în acest domeniu. In nală şi locativă, care admi venţie şi a sistemului de dis in viitor activitatea secţiile şi nerea şi administrarea fondu membru al Comitetului Exe drul dezbaterilor, consfătuirea te pentru populaţie, cantităţi
legătură cu aceste probleme nistrează acest fond locativ. pecerat pentru înlăturarea de sectoarele de întreţinere, ce lui locativ, fără sâ mai fie cutiv, al Prezidiului Perma a adoptat un program de îm tot mai mnri pentru industria
am avut o convorbire cu ing ranjamentelor semnalate dc se va întreprinde pentru exe angajate alte sarcini de pres nent al Comitetului .Central bunătăţire a organizării şi
Nicolae Muntoiu. directorul In scopul în tăririi răspun locatari ; studierea comportă cutarea cît mai operativă şi tări în construcţii — aşa cum al P.C.R., preşedintele Consi valorificării producţiei de le alimentară.
Direcţiei judeţene de gospo derii I G.C L.-urilor pentru rii în exploatare a maselor de calitate a acestor lucrări 7 i fost pînâ acum. Se centra liului de M iniştri al Republi gume. Prin aplicarea acestui In pragul unui an nou si
dărie comunală şî locativă, materializarea sarcinilor sta plastice folosite la instalaţiile — Incepînd de la 1 ianua lizează într-o singură condu cii Socialiste România. Cu a program şi folosirea eficientă al unui nou cincinal, vă ru
pe care o redăm mai jos : bilite de sesiune, vor fi în tehnico-sanitare şi îmbunătă rie 1971, secţiile şi sectoarele cere — cea a şefului de sec- cest prilej, a avut loc o con a bazei tehnico-materiale. găm sâ prim iţi, iubite
treprinse acţiuni privind : re
— Am dori sâ ne vorbiţi, organizarea sectoarelor şi sec ţirea unor soluţii în faza dc de întreţinere şi administra 'ie sau sector — răspunderea vorbire, care s-a desfăşurat m ult dezvoltate comparativ tovarăşe Ceauşescu. expre
în primul rînd, despre acţiu ţiilo r de întreţinere şi proiectare ; sporirea exigenţe: re a fondului locativ vor fi 'entru administrarea fondu- într-o atmosferă tovărăşească, cu anii precedenţi, se scontea sia întregului nostru ata
nile ce se vor întreprinde în administrare a fondului diriginţilo r de şantier pentru organizate independent în ca de caldă prietenie. La în tiln i- ză obţinerea unei producţi- şament faţă de politica Par
tidului Comunist Român şî a
scopul întăririi răspunderii îmbunătăţirea calităţii lucră drul I.G C .L.-urilor şi vor a Convorbire consemnată de re a participat tovarăşul Paul cu 50 la sută mai mare decii
I.G.C.L.-urilor pentru mnî locativ ; efectuarea organi rilor în tim pul execuţiei noi vea răspunderea totală pen N. BADIU Niculescu-Mizil, membru al cea realizată în acest an. statului nostru, iar dumnea
voastră personal vă dorim o
buna conservare şi întreţine zată a controlului pre lor locuinţe ; obligarea loca tru administrarea şi în treţi Comitetului Executiv, ol Pre In încheierea lucrărilor, a vinţâ îndelungată spre binele
re a întregului fond locativ. ventiv asupra stării tehnice tarilor sâ execute, in terme nerea clădirilor, indiferent zidiului Permanent, secretar luat cuvîntul tovarăşul Iosif patriei şi al întregului nostru
— Conform prevederilor a clădirilor în exterior şi în nele legale, lucrările din inte dacă lucrările sint în sarcina « H U I U IM I,M l al Comitetului Central al Par Banc, membru supleant al popor.
Legii nr. 10/1968, răspunde in te rio r; programarea în re riorul apartamentelor care proprietarului sau a locat*- tidului Comunist Român. Comitetului Executiv al C.C (Agerpres)
rea integrală pentru întreţi vizie generală a clădirilor pe cad In sarcina lor şl, In final, rulni. Sectoarele şl steţlila