Page 69 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 69
T DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4964 MIERCURI 25 DECEMBRIE 1970
In îiitrepiideri, pe şantierele Wustriaie şi sociale, în agricultură,
în şsoli - tineretul hmedorean are un vast câmp sjs afirmare
- Secvenţe din lucrările Conferinţei organizaţiei judeţene a U.T.C. -
Integraţi în eforturile cre Organizaţiile U.T.C. din strucţii, transporturi şl in tru dezvoltarea la tineri a
atoare ale întregului popor, întreprinderile Industriale au dustria locală. dragostei faţă de întreprin
oamenii muncii — şi în a avut o serie de Iniţiative Tinerii hunedorenl au fost derea şl colectivul de muncă,
cest cadru şl tineretul din cum sînt j „Fiecare m inut şi sînt prezenţi pe toate înăl de meseria aleasă, se mani
judeţul nostru — au obţinut fructificat cu valoare maxi ţim ile schelelor activităţii festă încă o fluctuaţie mare
succese de seamâ în realiza mă pentru producţie", gaze economice din Judeţ, el par a forţei de muncă în unele Aspect din timpul desfăşurării
rea sarcinilor ce le-au reve tele „Tineretul şi producţia", ticipă la durarea „stelei de sectoare de activitate. lucrărilor Conferinţei organizaţi-
nit. Este o deosebită mîndrie „Cu microfonul printre In pe Mureş", la înălţarea no Raportînd activitatea tine el judeţene a U.T.C.
pentru tinerii hunedorenl şi tim a ţi", „Ştafeta muncii ilor locuinţe din toote ora retului la sarcinile sporite
totodată o profundă satisfac tinere" — acţiuni care au şele, a edificiilor de învâţâ- ce revin Judeţului nostru în Foto : V. ONOIU
ţie că Judeţul nostru a ra contribuit la crearea unei o mînt şl cultură, în produc cincinalul următor este ne
portat conducerii partidului, pinii de masă împotriva ce ţia agricolă cesar ca organele şi organi
t o v a r ă ş u l u i N l c o l e e lor care se abat de la disci In darea de seamâ a Co zaţiile U.T.C. să-şi îndrepte,
C e a u ş e s c u , îndeplinirea plina de producţie, de la m itetului Judeţean al U.T.C. în principal, atenţia spre
actualului plan cincinal cu îndeplinirea sarcinilor pro se sublinia faptul că mai creşterea eficienţei forme
o lună mai devreme. Pe cele fesionale. Ca urmare a fo sînt organizaţii U.T.C. care lor muncii educative în sco
II luni ale anului în curs, losirii acestor forme la şan nu întreprind acţiuni con pul în tă ririi disciplinei mun
colectivele de muncă din ju tierul de montaj nr. 1 de la crete în sprijinul producţiei, citoreşti, al răspunderii per
deţ au realizat peste plan IC.S H., depoul de locomo a) în tă ririi disciplinei în sonale a fiecărui tînăr pen
22 700 tone oţel, 6 500 tone tive Simeria, secţia mecani muncă, ceea ce face să exis tru îndeplinirea exemplară
laminate finite, 3 000 tone că de la F.C. Orâştie s-au te tineri care nu-şl reali şi la un înalt nivel calitativ
minereuri de fier, 44 100 redus aproape in totalitate zează normele de producţie, a sarcinilor profesionale ce
tone cărbune, precum şi alte le revin. Comitetul Judeţean,
produse de o deosebită im cele municipale şi orăşe
Una din sarcinile de sea
portanţă pentru economia neşti vor trebui să sprijine mâ ale organizaţiilor Uniunii mente interne şl internaţio atribuţiile sporite ce i-au zate şi permanentizate ac
organizaţiile
nale, a unor momente
mai
eficient
fost încredinţate U.T.C. E
ţiuni de mare amploare ca
de
noastră naţională.
bilizat de organizaţiile U.T.C., Pe toate înălţimile U.T.C. din exploatările m ini Tineretului Comunist este seamâ din istoria patriei, a xistă tendinţa la unii pro festivalul şi concursul soliş
Tineretul hunedorean, mo
generaţii.
educarea tinerei
şi lectori de a
pagandişti
populară
tilo r de muzică
mişcării democratice şl re
ere, şantierele de construcţii
şi-a înscris numele alături şi unităţile forestiere, aju- „Obiectivul principal al ac voluţionare de tineret. aborda în mod abstract te „Voci tinere” — dotat cu
de ceilalţi oameni ai muncii, tîndu-le mai concret la îm tivită ţii politîco-ideologice n Scopului informaţional mele puse în discuţie în ca trofeul Costeşti, ştafeta fol
pe toate succesele repurtate, bunătăţirea conţinutului ac organizaţiei noastre — se i-au corespuns şl crearea drul cercurilor, fără o ra clorică „Căutătorii de co
manlfestîndu-şi prin fapte schelelor tivită ţilo r pe care le între subliniază în programul de cluburilor de informare, a portare directă la sarcinile m ori“ , concursul cultural-
adeziunea deplină la politica prind în sprijinul .producţiei. activităţi adoptat de Con cadranelor şi enciclopediilor specific« fiecărui loc de artistîc al elevilor, festiva
partidului, hotârfrea de a Comitetele comunale ale ferinţa Judeţeană a U.T.C. politice organizate la Petro muncă şl a modulul cum lul căluşarilor, concursul de
cinsti printr-o activitate en U.T.C. au antrenat tinerii — îl va constitui înarmarea şani, Lupenl şl Deva, pre trebuie să acţioneze. De p il muzică uşoară „Concertul
tuziastă aniversarea a 50 de construcţiei de la sate în executarea lu tinerilor cu concepţia mate- cum şl a cluburilor tinere dă, în cercurile de pregăti prim ăverii”. In prezent, ti
ani de la înfiinţarea Partidu crărilor agricole, la strtnge- rialist-dialecticâ despre via tului din comunele Baia de re politică din organizaţii neretul participă la pregăti
lui Comunist Român. rea şi depozitarea recoltei. ţă şi societate, formarea cul Criş, Geoagiu, Unirea, Ilia, le de la i.I.L. Orâştie. E.M. rea şi desfăşurarea celui
Perioada care a urmat de In cooperativele agricole tu rii socialiste, cunoaşterea Vaţa şi din alte localităţi. Uricani, I.M, Ţebea, lam i de-al IX-lea concurs al for
tezelor
la ultim a conferinţă este Rapolt, Geoagiu, Gurasada, şi aprofundarea X-lea al A intrat, de asemenea, în noare C.S.H. şl altele, dez m aţiilor artistice de ama
Congresului
al
caracterizată prin Intensifi absenţele nemotivate din dau produse de slabă cali Simeria şl altele au fost P.C.R., a celorlalte docu practica m ultor organizaţii baterea temelor : „Creşterea tori
carea şl diversificarea acti partea tinerilor. De aseme tate, intîrzie sau absentează dezbătute cu tinerii sarcini mente de partid şi de stat, U.T.C. ca o dată cu apari eficienţei economice a pro Principalul neajuns în ac
vităţii organelor şi organiza nea, orgahizaţille U.T.C. au de la lucru. Faptul că Indi le de producţie ce revin a întregii politici interne şi ţia unor documente de par ducţiei”, „Politica în dome tivitatea cultural-artisticâ şi
ţiilo r U.T.C., pentru apropi in iţia t dezbateri, ou partici cele de utilizare a fondului fermelor şl brigăzilor, ute- internaţionale a partidului tid şi de stat să fie invitaţi niul Investiţillbr", „Dezvol distractivă îl constituie nu
erea acestora de problemele parea conducătorilor proce de timp la nivelul judeţului ciştilor le-au fost stabilite nostru“. să vorbească în faţa.uteciş- tarea în ritm susţinut a in mărul mic de tineri prezenţi
majore ale producţiei, pentru sului de producţie, a cadre este de numai 94,2 la sută sarcini concrete. Sectoarele tilor, a tineretului, despre dustrializării ţâ rii“ au fost în form aţiile artistice de a
folosirea unor forme şl m ij lor tehnico-lnginereşti, pe a fost influenţat, în prim ul de bază au fost sprijinite în matori, precum şi lipsa dc
loace mai eficiente de edu teme cum sînt i „Căile de rînd, de numărul mare ol asigurarea forţei de muncă continuitate şi finalizare a
care prin muncă şi pentru reducere a consumurilor absenţelor nemotivate care, necesară, fiind recomandaţi unor acţiuni concepute. Ast
muncă o tineretului, dezvol specifice de materii prime de pildă, la exploatările m i numeroşi tineri pentru a lu fel, la Complexul centralei
tarea pasiunii lui pentru cu şi materiale”, „Disciplina, niere din Valea Jiului pe cra în sectoarele zootehnic, FO R M E D E ED U C A ŢIE termoelectrice M intia din
noaştere, a mîndrie! şi pre factor de seamă la îndepli primele zece luni ale acestui legumicol, pomicol care soli 1 500 tineri numai 10 parti
ţu irii pentru realizările obţi nirea sarcinilor profesionn- an se ridică la 410 739 cită o calificare profesiona cipă la form aţiile clubului,
nute de oamenii muncii, sub le” , „Integrarea profesiona ore/om şl din oare peste lă mal înaltă, o participare iar Ia abatorul din Haţeg,
conducerea partidului, în o lă a tineretului". 100 000 aparţin tinerilor. In permanentă la muncă. F.C. Orâştie, I.I.L, Brad nu
pera de edificare a socialis înscriind coordonatele ac tim pul pierdut pe Judeţ ae Conferinţa a apreciat că CÎT M AI C O M P LET E există nici o formaţie artis
m ului în patria noastră. Co tivită ţii tineretului In exi puteau produce peste 35 000 In activitatea tineretului, a tică, în tim p ce în mediul
mitetul Judeţean, comitetele genţele impuse de revoluţia tone cărbune, 15 000 tone organizaţiilor U.T.C. din me . rural, în mai m ult de 200
municipale şi orăşeneşti tehnico-ştiinţificâ contempo fontă, 10 000 tone oţel, 17 000 diul sătesc, există încă se de sate. nu fiinţează de ani
ale U.T.C. au coordonat rană, Comitetul Judeţean tone laminate şl multe alte rioase deficienţe. Organiza de zile nici o formaţie.
în mai bună măsură ac al U.T.C., în colaborare cu produse. ţiile U.T.C. n-au întreprins Organele şi organizaţiile semnificaţia unor hotărîrl lim itate la simpla înşiruire In cadrul măsurilor de
tivitatea organizaţiilor U.T.C. Consiliul judeţean al sindi Faţă de aceste neajunsuri suficiente acţiuni educative U.T.C. au acordat atenţie e- ale partidului şi guvernului, a unor prevederi generale. perfecţionare a organizării
mişcării sportive, conduce
din industrie, au căutat catelor, şl-n sporit preocupa organizaţiile U.T.C. din ex care sâ-1 convingă pe tinerii ducârii politice şi etlco-mo- activişti cu munci de răs Deficienţele existente în rea partidului a investit U
noi forme şi modalităţi rea pentru Informarea tehni ploatările miniere, din cele cooperatori că locul lor este rale a tineretului. A fost pundere de la nivelul Jude munca politlco-educatlvâ îşi niunea Tineretului Comu
menite să antreneze mai că a tinerilor, pentru antre lalte întreprinderi, de pe în agricultură, câ-şi pot va stabilit un cadru organizat ţului şi ai comitetelor m uni găsesc reflectarea în unele nist cu sarcina, de mare
activ tinerii la îndepli narea lor Ia cursurile de ri şantierele de construcţii nu lorifica şi aici potenţialul de pregătire politică a tine cipale. Astfel, au fost râmînerl în urmă în felul răspundere, de a organiza
nirea sarcinilor de produc dicare şi perfecţionare a ca au acţionat operativ şl con creator, talentul şt pricepe retului ; anul trecut funcţio- dezbătute în organizaţiile de a gîndi al tlnerllori, în activitatea sportivă de ma
ţie — ndirâ de a se afirma secvent, nu au creat o opinie rea, contribuind la prosperi nînd un număr de 734 U.T.C. din industrie şl s-au lipsa de angajare responsa
lifică rii profesionale. împre să tn şcoli, facultăţi şl în
plenar în întreaga activitate ună cu Consiliul judeţean al de masă faţă de manifestă tatea generală a cooperativei, cercuri, iar pentru anul dat răspunsuri la întrebări bilă şi conştientă în activi mediul rural, de a sprijini
economică. Tinerii de pe sindicatelor şi cabinetele de rile de indisciplină ale tine Mal trebuie relevat faptul 1970—1971, cu sprijinul or le puse de tineri pe margi tatea de producţie. Unii ti sindicatele în organizarea a-,
şantierele de construcţii organizare ştiinţifică a pro rilor. La C.S. Hunedoara — că unit tineri nu lucrează, ganelor şl organizaţiilor de nea legii cu privire la în ! neri au o concepţie defor- cestei activităţi în între
I şi-au adus o contribuţie de ca să dăm numai un sin trăind de pe urma muncii partid, peste 22 000 tineri tărirea disciplinei în mun ' mată despre muncă şl via prinderi şi instituţii.
seamâ la darea în folosinţă ducţiei şl a muncii din Deva gur exemplu — organizaţiile părinţilor. studiază In formele învâţâ- că, au fost organizate discu ţă, râmînînd în afara sferei Participanţii la conferinţă,
şl Petroşani a organizat, a-
înainte de termen a celor 3 U.T.C. nu au analizat la Tineretul din mediul rural m întulul de partid şi alţi ţii cu tinerii din de producţie, îşi găsesc alte programul de activităţi a
grupuri de 210 MW ale Cen tît în anul trecut cît şi în tim p cazurile de indisciplină are în faţă exemplul de dă 41 000 tineri sînt încadraţi 1 AS., C A P., în scopul în preocupări, vin In contra doptat au subliniat că acti
tralei termoelectrice de la acest an, un ciclu tematic ale tinerilor, ceea ce a dus ruire al tinerilor din indus în 911 cercuri de pregătire ţelegerii măsurilor cu pri dicţie cu ţinuta şl concepţia vitatea de educaţie desfăşu
M intia, la reparaţia capitală de activităţi intitulat „E fici numai în ultima perioadă 1q trie şi construcţii, care zi de politică cieale de organiza vire la perfecţionarea orga sănătoasă a m ajorităţii ti rată -de organizaţiile U.T.C.
a furnalului nr. 1 de la enţa tehnico-economică a sancţionarea a peste 620 de zl se afirmă, clădesc ceva, ţiile U.T.C. nizării, conducerii şi plani neretului din judeţ. trebuie să aibă un caracter
U.V. Câlan, construcţia oţe- organizării ştiinţifice a pro tineri. De asemenea, datori care şl după munca prestată Pentru tineri, în special ficării agriculturii, acţiuni Comitetul Judeţean, orga cît mai complet. Prin aceas
lârlel electrice de la C.S.H., ducţiei şi a muncii“ , la care tă unei Insuficiente munci — uneori cu eforturi deose elevi ş] studenţi, care mani care au condus la o mai bu nele şl organizaţiile U.T.C. ta se Înţelege o preocupare
precum şl la darea în folo au fost antrenaţi aproape polîtîco-educatlve desfăşu bite - - găsesc tim p pentru festă interes şl preocupare nă mobilizare a tinerilor la- au iniţiat, în această peri stăruitoare pentru ridicarea
sinţă a peste 5 000 de apar 300 de tineri specialişti din, rate de organizaţiile U.T.C., a se instrui, a urma învâţâ- în adîncirea unor probleme îndeplinirea obligaţiilor pro oadă, o largă gamă de ma nivelului politico-ideologic
tamente. metalurgie, m inerit, con lipsei de preocupare pen m întul de stat. teoretice, în realizarea unor fesionale, la cunoaşterea te nifestări cultural-artistice. al tineretului, pentru a-1
confruntări de opinii şi idei meinică a politicii economi Au fost organizate în tîln lri crea posibilităţi de afirmare
asupra aspectelor noi din ce a partidului. ale tineretului cu scriitori cultural-artisticâ, de a prac
domeniul filozofiei, politicii, Sărbătorirea unor eveni şi oameni de ştiinţă, acţiuni tica sportul, turism ul, de a
economiei, eticii, esteticii mente importante din viaţa de cunoaştere a activităţii şi cunoaşte bogăţiile şi frum u
stimularea uuel atmosfere de cu muncitori cu oxperlenţă în s-au organizat cercuri de partidului şi poporului nos rolului diferitelor personali seţile patriei, locurile unde
S Ă Î N V Ă Ţ Ă M ! re să determine orientaren ti tive Industriale Importante. creat conducere a fost încredinţa ganizare a unor manifestări tăţi In viaţa social-culturalâ s-a zămislit istoria, pe m i
tru a constituit prilej de or
continuă emulaţie spirituală, ca
delungată, prin vizite la obiec
dezbateri teoretice a căror
nunaţii constructori ai so
a ţârii. Pe această linie se
De asemenea, trebuie
neretului atlt spre perfecţiona
propice
rea teoretică şl profesională cit
un climat
Îmbogăţirii
şi 9pre lărgirea orizontului In cunoştinţelor de cultură gene tă unor cadre cu o înaltă cu deosebite rezonanţe poli înscriu şi acţiunile „Convor cietăţii noastre socialiste.
tice şl patriotice.
Cetăţile
„Pre
hunedorene",
biri
pregătire de specialitate. Se
formaţional. Modalităţile de ac rală, prin completarea studiilor, dacice din m unţii Orâştiei, Dar la temelia educaţiei
ţionare sini diverse. Antic!, la pentru eliminarea acelor con poate aprecia, ca un început cursori" şi altele, in cadrul trebuie sâ stea munca, cul
In cuvlniul lor, delogaţll la examenele de admitere Intre li Exploatarea minieră Anlnonso, cepţii cc mal persistă şi caro, complexul muzeistic Tebea, cărora s-a urm ărit popu
conferinţa judeţeană a U.T.C. au ceele teoretice şl şcolile profe — arăta minerul Vaslle Rusu, prlmr-o comoditate nccaracte- bun, iniţierea unor acţiuni Ulpia Traiana Sarmizegetu- tivarea respectului faţă de
subliniat liotărirea tinerilor uie- sionale, evidenţlindu-sc in acest secretarul organizaţiei U.T.C. pc ilstlcA vtrstel tinere, II duce pe de popularizare a cărţii so larizarea vieţii şi operei u cei care realizează produc
clstl de a învăţa, de a se pre fel lipsa de corelare a conţi mină — nu fost organizate pe mulţi Ia afirmaţia efl, fiind cali ci al-politlce, ca modalitate sa, monumentul eroilor de nor oameni de ştiinţă şi cul ţia materială a societăţii.
găti multilateral, de a ridica nutului unor activităţi Întreprin riodic concursuri pc teme pro ficat Intr-o meserie, nu mal are la Lupeni, locurile legate de tură din Judeţul Hunedoara, — Trebuie — sublinia în
continuu nivelul de ounoştlnţe se cu necesităţile economiei Ju fesionale ca: „Intre metronom ncvolo de carte. E necesar ca esenţială de formare a cul activitatea P.C.R. în anii Ile
profesionale şl dc cultură gene deţului. şi protecţia muncii", „Cunoaşte aceşti tineri să sc convingă de tu rii politice, organizarea, cultivarea gustului pentru conferinţă prim ul secretar
rală, cerinţă Impusă de ritmul La Institutul dc mine Peiro- rea noului“, „Manual N.T.S.", faptul că In condiţiile evoluţiei începînd cu acest an, la Pe galităţii au devenit puncte actul de cultură autentică. al Comitetului judeţean de
actual de dezvoltare a societă ?an| exista preocupare pentru „Cine ştie, clştlgă“. Cu aceeaşi actuale, ale organizării activităţii de întîlnire periodică a ti In vederea stim ulării preo partid — să determinăm câ
ţii noastre socialiste, de sarci nsuşirea dc cAire studenţi a vădită oficien, — preciza Ing. dc producţie pe baze ştiinţifice troşani. Brad, Orăştle, Hu neretului, unde s-au orga
nile cc revin tineretului, alături cunoştinţelor teoretice şi prac Nicolae Oprea — la I.M. Darza se va ajunge, cu paşi repezi, la nedoara, Câlan şi în alte cupărilor pentru creaţia ar fiecare tînăr să-şi facă dato
de ceilalţi oameni al muncii, În tice. Munca de 6tudlu şl cerce s-au Iniţiat concursuri pe teme scăderea efortului fizic al m un centre a „Zilei cărţii social- nizat evocări, pelerinaje, tistică au avut loc con ria la locul de muncă, in
îndeplinirea cu succes a obiec tare, strtns legaift dc procesul dc minerit, preparare, electro citorului în procesul de produc montaje literar-m uzicale, cursuri literare, cu partici clusiv în şcoală. Sâ facem
tivelor stabilite pentru noul de producţie, a fost concretiza mecanică, N.T.S., au fost sus ţie, dar la o mult mal Intensă politice pentru tineret", în simpozioane, concursuri, în parea m em brilor cercurilor
cincinal. In dorinţa Intlmplnărll ta prinlr-un numflr mare dc ţinute la gazetele dc perete ru solicitare a glndlrll Iul mature, cadrul cărora au avut loc în aşa fel tncît sâ crească
aniversării semicentenarului par comunicări ştiinţifice prezentate brici de întrebări şl răspunsuri, modelate prin studiu. tîln lri cu personalităţi de şl cenaclurilor literare, au răspunderea tin erilo r faţă
tidului cu noi şl însemnate rea la simpozionul naţional. Ca re dialoguri vil ale curiozităţii şl Necesitatea ridicării nivelului în tîln lri cu redactori şl au seamă. fost deschise expoziţii de de asigurarea unei bune
zultat ol muncii polltlco-cduca-
lizări. , Inteligenţei. Desfăşurate in faţa de pregătire, de cunoştinţe se tori, au fost organizate sim Fără a diminua eforturi artă plastică cu cele mal
Darea de seamă releva im tlvo desfăşurate, studenţii I.M.P. unor colective largi de munci Impune şi In domeniul agrozoo pozioane, standuri şi vitrine funcţionări a instalaţiilor, a
portantele schimbări calitative dovedesc o sporită responsabili tori, cursurile pe teme profe tehnic. Coopcratoarea Lucia 5a- le depuse şi rezultatele ob bune lucrări realizate de gregatelor, maşinilor. pCnlni
survenite In structura şl conţi tate faţă de sarcinile ce le re sionale s-au îmbogăţit cu un bău, secretara organizaţiei ale cărţii politice. ţinute, trebuie arătat — aşa elevi, iar, în prezent, în ma gospodărirea raţională a bu
nutul Invăţămtntulul din ţara vin ca specialişti al proceselor plus de eficacitate pentru pro U.T.C. de la C.A.P. 8lmerla, su In ultim a perioadă, tot după cum s-a desprins din joritatea şcolilor, se editea
noastră, transformări materia de producţie, se Încadrează In cesul de producţie efectiv. Pc gera organizarea unor consfă nurilor materiale şl obşteşti
lizate prin diversificarea reţele general operativ tn colectivele lingă acestea, e necesar, arăta mai multe organizaţii U.T.C. conferinţă — că activitatea ză reviste cultural-literare. Chiar dacă organizăm mal
dc şcoli, prin întărirea legături productive. vorbitorul, să se Iniţieze şl alte tuiri care să antreneze un nu au folosit şl folosesc o ga polltlco-educativâ nu se ri In colaborare cu Comitetul puţine activităţi educative,
dintre pregătirea teoretică şl In lumina sarcinilor expri acţiuni, In special dedicate ti măr mare de tineri din agri mă largă de modalităţi pen dică Ia nivelul exigenţelor Judeţean pentru cultură şi
practică a elevilor, extinderea mate de tovarăşul Nicolae nerilor nou angajaţi, In scopul cultură, a unor concursuri le important este sâ fie efici
invăţămtntulul obligatoriu de 10 Ceauşescu In expunerea prezen cunoaşterii de către aceştia a gate de specificul muncii, de tru Informarea tinerilor a Impuse de dinamica dezvol artă şi Consiliul Judeţean ol ente şi experienţa bună ftâ
ani şl, Implicit, creşterea pon tată cu ocazia deschiderii anu trecutului, a prezentului şl vii noul ce trebuie să pătruhdă, supra principalelor eveni tării societăţii noastre, de sindicatelor au fost organi- o generalizăm.
derii elevilor in totalul tineri lui universitar rezultă că, In vii torului întreprinderii, a posibi să prindă viaţă tn prlinul rînd
lor dc vlrstă uiedstâ. Aceste e- tor, asociaţiile studenţilor vor prin Iniţiativa şl munca tine
Icmente noi au pus In faţa or trebui să pună in centrul preo lităţilor de calificare pe care Ie rilor.
ganizaţiilor U.T.C. din şcoli sar cupărilor lor organizarea unor oferă locul de muncă, reallztn- Abordlnd problema cultivării
cini dc o complexitate sporită, activităţi menite să contribuie du-se astfel şl antrenarea lor, In rtndul tinerilor uteclştt a se
lc-au obligat să abordeze do la formarea viitorilor specia dc la primele contacte cu între tei de cunoaştere, do rtdlcoro a
menii Încă neexploroie, să-şl lişti multilateral pregătiţi» capa prinderea, la acea necesară ten nivelului de pregătire, Octavlan
perfecţionez® continuu formele bili să îndrume şl să conducă dinţă de autopcrfccţlonare, dc lVtlrlştean, prlm-eecreter al Co
şl metodele de acţiune. In a colectivele de muncitori. îmbunătăţire a pregătirii, de ri mitetului municipal Deva al
cest context, organele şl orga Necesitatea pregătirii continue, dicare a calificării. U.T.C., semnala el necesitatea CADRU FAVORABIL MUNCII INTENSE
nizaţiile U.T.C. din ocoli au reu a ridicării permanonte a nive Dorinţa organică de autode- unei îndrumări mai atente a ti
şit să iniţieze o gamă largă de lului de cunoştinţe se impune păşlre survine atunci d n d m un nerilor spre diferite forme de
activităţi, diferenţiate şl diver cu aceeaşi stringenţă şl pentru ceşti cu dragoste, cu pasiune tn şcolarizare, a urmăririi pregăti
sificate pe categorii de vlrstă tinerii cuprinşi In procesul de meseria aleasă. De aceea, sub rii lor. Conferinţa organizaţiei judeţene a U.T.C., forul suprem al realizează sarcinile de producţie, cum se integrează în
şl Interese, care au avut ca e producţie. Evoluţia continuă a linia Constantin Borăacu, prim- Multiplele sarcini ee-t revin tineretului hunedorean, Întrunită spre a dezbato activitatea procesul de producţie. S-a arătat in darea de seamâ că
fect antrenarea Intr-o mal marc societăţii contemporane face ca oţelar Ia Combinatul siderurgic organizaţiei U.T.C. în canaliza organelor şi organizaţiilor U.T.C. — arăta in cuvintul său in întreprinderi şi pe şantiere nu se foloseşte in întregime
măsură a elevilor la studiu ştacheta nivelului de cunoştinţe Hunedoara — organizaţia U.T.C. rea tinerilor din toate dome
perseverent, la formare* generale să sc ridice cu repe trebuie să fie In permanenţă niile înspre o continuă perfec tovarăşul losif Wolter, secretar al Comitetului Central al timpul de lucru, se dau uneori produse de slabă calitate.
atitudini conştiente şl nctlve ziciune, cere o muncă continuă preocupată de sondarea gtndu- ţionare, aUtodepAşIre, îndatoriri Uniunii Tineretului Comunist - constituie un eveniment Sint aspecte negative şi in ce priveşte respectarea nor«
faţă de muncă $1 învăţătură. de autoperfecţionore, dc ridica rllor şl preocupărilor tinerilor, subliniate In luArlle de cu vin t, importont în viaţa tineretului hunedorean. melor de tehnică a securităţii, a disciplinei tehnologice, a
Aderenţa de care se re a calificării. In realizarea a- de cultivarea tn rlndal lor a au fost prospectate cu m aturi
formele de aprofundare a cu cestul deziderat major, organi dragostei, a mlndrlel pentru tate şl In programul de activi Competenţa cu care a abordat sarcinile organizaţia ju disciplinei de plan.
noştinţelor predate la clasă este zaţiilor U.T.C. din întreprinderi meserie. Imperative ce se cer tăţi aprobat de conferinţă — în deţeană a U.T.C. în perioa da la care se referă conferinţele
reliefată dc participarea a peste le revine sarcina iniţierii unor finalizate, Inccptnd de la pro dreptar eficient In activitatea Mulţi tineri pleacă de la un loc de muncă la altul, din-
î OM dc «levi la activitatea ce acţiuni mcnlle să contribuie Ia bele profesionale, prin tnillnlrl viitoare a fiecărei organizaţii. arătat in continuare vorbitorul — s-a concretizat în orga tr-o întreprindere în alta. Mai ales In oceaâtă privinţă
lor 230 de cercuri pc obiecte şi nizarea unor acţiuni eficiente pentru realizarea sarcinilor organizaţiile U.T.C. trebuie sâ militeze pentru cultivarea
tehnice, specifice meseriilor Ju de producţie. Organizaţia jua'eţeanâ a pus üh accent la tineri a ataşamentului faţă de întreprindere, de locul de
deţului nostru, iar la nivelul
municipiilor Deva. Petroşani ş» deosebit pe problemele de muncă, pe realizarea sarcinilor muncă. Stabilitatea cadrelor se poate realiza, in primul
Hunedoara, societăţile u ® “n!j j: de producţie, calificarea şj ridicarea calificării profesio rînd, printr-o preocupare deosebită, plină de atenţie pen
ştiinţifice au atras în sfera lor
de activităţi un num ăr mare de nale, continua îmbunătăţire a activităţii organizaţiilor de tru ca tinerii să-şi ridice calificarea şi In acest fel de a
elevi* tineret. beneficia de o încadrare mai înaltă.
Practica dc producţie a elevi Multe organizaţii desfăşoară o activitate variată, o ga Referindu.se la sarcinile ce revin organizaţiei judeţene a
lor din şcolii© generale, şcoli mă largă de acţiuni pentru însuşirea temeinică de către
profesionale, posillceale şl licee U.T.C. in domeniul muncii politice, vorbitorul a subliniat
de specialitate a constituit li tineri a cunoştinţelor politice, tehnice, ştiinţifice şi cultu necesitatea sâ se extindă mai muk informările politice,
nul dtn obiectivele rale. Apreciez ca pozitiv faptul că organele şi organiza dar sâ nu se mai prezinte lucrări de verbalism* sâ existe
urmărite de organizaţiile U.T.C. ţiile U.T.C. du iniţiat o serie de acţiuni permanente pen
din şcoli, in acest scop au fost 0 moi mare preocupare faţă de lectura individuală a ti
organizate schimburi de expe tru a informa pe tineri cu problemele politice internaţio nerilor. Moi mult accent sâ se pună pe munca politi
rienţă, consfătuiri cu h r to f l nale, îşi in coloborare cu celelalte organizaţii de masă şi co-¡drologică în rindul elevilor, pe încetăţeni rea la elevi
răspunzători din Intreprlndorl obşteşti pentru cunoaşterea trecutului de luptă al mun
şl unităţile şcolare, au fost In a poziţiei revoluţionare caracteristice organizaţiei noastre
troduse. 1» unele şcoli, anali citorimii hunedorene. de tineret, pe dezvoltarea preocupării pentru lectura lite
zele lunare privind desfăşurarea Schimbările ccriitative caro au avut loc în viaţa organi. raturii maarst-feniniste, a gustului pentru literatură în ge
practicii, Iar, prin concursurile
ne meserii şl expoziţiile orga zaţiei se dotoresc conducerii şi îndrumării permanente de neral.
nizate, a fost stimulat Interesul către Comitetul judeţean de partid a organizaţiei jude Ede necesar ca organizaţiile U.T.C. sâ intensifice edu
elevilor pentru însuşirea temei ţene a U.T.C., conlucrării c u toţi factorii care contribuie la
nică a profesiunii alese. caţia materialist-ştiinţificâ in rindul tineretului, sâ se pre
Deşi biroul Comitetului Jude educarea tinerei generaţii. ocupe mai muk de formarea concepţiei ştiinţifice despre
ţean al U.T.C. a sprijinit con fn continuare vorbitorul a spus : lume şi societate şi, îndeosebi, a dragostei şi respectului
siliile elevilor, organizaţiile
U.T.C. dtn şcolile generale In Măsurile stabilite de recenta plenară a Comitetului faţă de mtinca fizică.
aotivltatea de orientare şcolară Central al P.C.R. au creat un cadru favorabil afirmării Tineretul patriei noastre intimpinâ Congresul at IX-lea
şl profesională prin editarea organizaţiilor noastre atit din industrie cît şi din agricul 01 U.T.C. — a spus în încheiere vorbitorul — sărbătorind
monografiei şcolilor profesiona
le din Judeţ, organizarea anuală tură, le-au pus în faţă sarcini deosebite privind partici aniversarea semicentenarului partidului cu succese fru
a unor expoziţii dc orientare parea tineretului în activităţile productive. Tineretul hu moase în toate domeniile de activitate.
şcolară şl profesională, există nedorean, din acest judeţ cu o puternică industrie, cu o Organizaţia hunedoreanâ a Uniunii Tineretului Comunist
ţncă numeroşi absolvenţi ai
clasei a Vin-a nccuprlnşl In In- diversificată reţea şcolară şi culturală, căruia ü revin va fi, fără îndoială, in primele rinduri ale luptei pentru
văţămlntul postgenernl sau gc- Delegaţii la lucrările C onierinţei organizaţiei judeţene a U.T.C. asculbnd cu Interes cu- sarcini deosebite în producţia materială, are. intr-adevăr, înfăptuirea programului măreţ elaborai de Congresul dl
nernl dc 10 ani, precum şi o un vbst cîmp de afirmare. Sint insă organizaţii U.T.C. care X-lea al Partidului Comunist Român de edificare a socie
diferenţă mBrc de candidaţi la vintul participanţilor la discuţii.
au o preocupare insuficientă iaţâ de modul cum tinerii îşi tăţii socialiste multilateral dezvoltate.