Page 7 - Drumul_socialismului_1970_12

S
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4946 • MIERCURI 2 DECEMBRIE 1970

EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

rmperativul creşterii eficien­ nologia impune acest lucru, constructori Ministerul Con­ creştere a exportului. De a­ avea in continuare răspunde­ gramul de dezvoltare a fiecă­ cum sînt, de exemplu, cele
ţei cere să se accelereze vi­ înlăturarea finisajelor supli­ strucţiilor Industriale să iui semenea. vor trebui reexami­ rea pentru îndeplinirea pla­ rei ramuri. Este necesar ca din industria construcţiilor
teza de rotaţie a fondurilor mentare, costisitoare este una inai execute în viitor nici o nate şi stabilite la strictul nului de comerţ exterior pe in fiecare domeniu să avem de maşini. Deşi s-a discutat
circulante, să se înlăture imo­ din rezervele de reducere a construcţie agricolă şi să nu necesar prevederile la impor­ ansamblu, vor exercita con­ un plan concret de cooperare, de cîteva ori să se înceapă
bilizările de fonduri, să se a- costurilor Sn construcţii şi de se mai împrăştie pe şantiere turile de materii prime şi trolul şi îndrumarea activită­ elaborat o dată cu planul de o anumită specializare, să se
damentalâ pentru a crea re­ tragâ în circuitul economic folosire mai eficientă a for­ mici. In prezent, deşi Ministe­ materiale, de maşini, utilaje ţii. dar fiecare centrală tre­ producţie, a cărui realizare unifice forţele pentru a rea­
surse suplimentare atît pen­ toate resursele. ţei de muncă rul Construcţiilor Industriale de completare şi piese de buie să acţioneze concret să fie după aceea urmărită liza producţie de calitate, o
tru dezvoltarea economiei, cit In ce priveşte agricultura, Totodată, este necesar să se raportează că a îndeplinit pe schimb, domeniu în care exis­ pentru a-şi asigura desface­ sistematic. Cooperarea tre­ serie de întreprinderi conti­
şi pentru ridicarea nivelului nu mă voi opri asupra proble­ renunţe în mod hotârît la total, valoric, planul, totuşi el tă posibilităţi de reducere rea producţiei fabricate. 3â buie extinsă şi în agricultură nuă să-şi creeze turnătorii
de viaţă a) poporului. melor acestei ramuri, deoare­ construirea de spaţii supradi­ nu a realizat punerea în pro­ mult mai mari decît s-au luat nu se pună în fabricaţie nici în ce priveşte rasele de ani­ numai pentru nevoile proprii.
Un element esenţial al creş­ ce, după cum ştiţi, ele au fost mensionate — în înălţime, în ducţie a tuturor capacităţilor în considerare la elaborarea un produs pînâ nu se ştie cui male şi seminţele — pentru Rog ca problemele legate de
terii eficienţei economice in amplu dezbătute în şedinţa de lungime şi în lăţime. Spaţiile de producţie prevăzute. Tre­ planului va fi vindut. De asemenea, că nici aci nu putem rezolva specializarea în producţie în
viitoru! cincinal este sporirea lucru cu primii secretari ai ce se construiesc trebuie să buie să fie clar că toate obi- Sînt unele produse pe ca­ centralele şi întreprinderile toate problemele de unul sin­ ţară să devină o anexă a
rentabilităţii, mărirea benefi­ comitetelor -Judeţene de partid fie realmente strîns legate de ectiveJe ce vor râmîne neexe­ re le fabricăm de mulţi ani poartă întreaga răspundere în gur. planului cincinal, să fie cu­
ciilor în toate ramurile. To­ şi alte cadre care activează în procesele de producţie, să fie cutate vor trebui să fie termi­ Continuăm totuşi să impor­ faţa clientului, din ţară sau Problema cooperării şi spe­ prinse Sn programe speciale,
varăşii de la Ministerul Fi­ această ramură Deşi planul proporţionale după nevoile a­ nate, fără nici o amînare, în tăm, pentru dezvoltarea pro­ din străinătate, pentru cali­ cializării se pune foarte se­ pe fiecare minister, astfel In­
nanţelor care se ocupă cu con­ cincinal prevede o anumită cestora. primele luni ale anului viitor. ducţiei de asemenea fabricate, tatea şi funcţionalitatea pro­ rios şi între întreprinderile cit să se pună o dată capăt
trolul mi-au dat multe date creştere a producţiei agricole In viitor, trebuie să nu se Obiectivele neterminate nu nu numai utilaje, ci şl pro­ dusului livrat. din ţară. Noi continuăm în fărîmiţârii care duce la in­
care arată diminuarea renta­ globale, totuşi producţiile a­ mai admită demolarea nici u­ vor mai fi contopite în sarci­ iecte tehnologice şi chiar să Descentralizarea operaţiuni­ unele ramuri să construim în­ vestiţii Şi producţii neecono­
bilităţii. a eficienţei Sntr-o se­ griculturii nostre sînt încă in­ nei construcţii. In unele locuri nile planului pe anul următor, plătim asistenţă tehnică Fără lor de comerţ exterior nu va treprinderi care fac de toate, mice.
rie de sectoare, ca urmare a ferioare celor obţinute în alte s-au demmat o serie de între­ ci vor fi evidenţiate distinct cu îndoială că pe plan mondial afecta cu nimic sarcinile Mi­
proastei gospodăriri a fondu­ ţări, inclusiv ţâri vecine. De prinderi pe motiv că sint vechi fondurile şi mijloacele mate­ se fac continuu progrese, teh­ nisterului Comerţului Exte­
rilor. După cum am mai spus, aceea, se impune luarea unor sau că trebuie să se constru­ riale corespunzătoare, uimind nica şi tehnologiile avansea­ rior care. şi în aceste condi­ Perfecţionarea organi­
nu numai că trebuie să eli­ măsuri pentru dezvoltarea n- iască la nivel mondial, des» să sc realizeze paralel cu pre­ ză. insă trebuie un efort mai ţii. va trebui să se ocupe nu
minăm cu totu| fenomenul a­ griculturii, pentru ridicarea multe dintre ele erau con­ vederile planului pc anul res­ mare pentru a realiza proiec­ numai de politica generală de
normal al pierderilor planifi­ gradului ei de mecanizare, dar strucţii bune, care puteau f; pectiv In aceste condiţii se tele fabricilor cu forţele noas­ comerţ exterior, ci şi de rea­ zării transporturilor
cate, dar este necesar ca fie­ mai cu seamă pentru a pune folosite încă zeci de ani. Tre­ vor aplica sancţiuni celor vi­ tre. în institutele noastre de lizarea exporturilor şi impor­
care unitate economică şi ordine în producţie, pentru a buie să se pună capăt acestei novaţi pentru întîrziere, pen­ cercetare şi proiectare, pentru turilor planificate, Ministerul
chiar fiecare produs să aducă face ca problema centrală să situaţii şi nici o demolare să tru nerespectaren graficelor de a perfecţiona licenţele cum­ Comerţului Exterior trebuie O atenţie mult mai mare gulilor care există în prezent
beneficii, să fie rentabil. Rea- nu se mai poată face fără a­ construcţii şi de pLinere în pătate, în aşa fel îneît să să conlucreze cu celelalte mi­ trebuie să se acorde activi­ în acest sector de activitate
lizînd aceasta, vom demonstra fie obţinerea unor producţii probare Trebuie să fie folo­ funcţiune. procurăm din exterior numai nistere şi cu centralele, să tăţii din sectorul transporturi, In transporturile navale
in fapt avantajele economiei sporite în toate sectoarele de site construcţiile existente, Tn ce priveşte construcţiile utilajele şi tehnologiile care supravegheze întreaga activi­ de îmbunătăţirea căreia de­ trebuie să fie luate măsuri
socialiste planificate. activitate. accentul în investiţii să fie agricole, în viitor Ministerul cu adevărat nu se pot realiza tate de comerţ exlerior şi să pinde intr-o măsură conside­ pentru folosirea raţională a
pus nu pe construcţii, ci pe Agriculturii şi Silviculturii va in ţară asigure înfăptuirea planului rabilă desfăşurarea ritmică a porturilor Trebuie grăbită
dc import şi export
utilare. Maşinile, u ti la jele executa combinatele mari. iar O problemă importantă a In discuţiile asupra planu­ producţiei, accelerarea proce­ punerea Sn funcţiune a noi
0 problemă centrală a sînt cele care produc, iar nu celelalte obiective vor fi rea­ activităţii de comerţ exterior lui au fost subliniate posibi­ sului de circulaţie a bunuri­ capacităţi care să asigure va­
lorificarea deplină a condi­
o constituie stabilirea produ­
lor materiale.
construcţiile şi nimeni,
cînd
dorim să vindem un produs, lizate de consiliile populare selor pe care le destinăm ex­ lităţile pe care le avem de In acest sector există încă ţiilor de dezvoltare existente
o • n • sau unităţile agricole. Aceasta a organiza mai bine activită­ serioase neajunsuri, s-a ac­ într-o serie de porturi şi creş­
economiei — realizarea nu ne întreabă în ce hală s-a impune şi reexaminarea unor portului şi a preUirilor la ca­ ţile pentru prestări de servi­ centuat proasta organizare terea volumului de transpor­
re încheiem tranzacţiile co­
fabricat, ci se uită la calită­
norme de acordare a credite­
inclusiv
cii în
străinătate,
ţile produsului lor In viitor, pentru une­ merciale. Ministerele, centra­ cercetări geologice şi asisten­ datorită căreia capacităţile e­ turi navale potrivit necesităţi­
xistente în transporturile pe
lor economiei.
lele si întreprinderile trebuie
de investiţii cu cheltu­ anul 1971, să se facă o mai le construcţii agricole, banca să se preocupei mai mult de pion extern potenţialul nos­ căile ferate, rutiere şi navale In cadrul programului
Este necesar ca, îucepînd cu
tă tehnică, de a valorifica pe
va putea autoriza finanţarea
sini insuficient folosite, se
fabricarea
acelor
produse
bună repartizare a execuţiei fără să mai ceară proiect de pentru care obţinem o valo­ tru de cercetare ştiinţifică produc întreruperi mari în pentru sectorul transporturi
ia
nu
se
încă
reflectă
Intr-adevăr, la noi există în
ieli cit mai mici, în investiţiilor productive între execuţie. rificare superioară a materiei cîteva sectoare capacităţi de circulaţia normală a produ­ mod corespunzător preo­
importonte
selor, se irosesc
prime In comparaţie cu alte
pentru
cuparea
dezvoltarea
Creşterea numărului de ţâri, prin produsele pc care cercetare şi proiectare încă fonduri materiale şi băneşti. porturilor noastre de pe Du­
incomplet
folosite Este ne­
stare să dea producţie le exportăm, noi realizăm cesară mai multă iniţiativă, cărcării şi descărcării produ­ năre, deşi despre necesitatea
Organizarea defectuoasă a în­
preţuri mult mai scăzute pe
unei asemenea orientări am
salariaţi şi îmbunătăţi­ tona de oţel, de fibre. de mai multă responsabilitate stea timp îndelungat pe ram­ discutat în mal multe rîndurî.
să
selor face ca vagoanele
pentru valorificarea integrală
bumbac etc Dacă vom ana­
cît mal rapid liza mai adine, vom vedea a potenţialului ştiinţific şi pe, iar pentru navele imobi­ Portul Sullna, spre exemplu,
poate prelua o parte însem­
tehnic. Este timpul să apre­
rea folosirii forţei că printr-o valorificare su­ ciem rezultatele institutelor lizate, fără nici o justificare, nată a transporturilor, dispu­
în porturi, se plătesc
sume
perioară a materiilor
prime
ne de condiţii pentru o dez­
Un capitol al planului cin­ ducţie şi de investiţii prevă­ şi a materialelor am putea de cercetare şi proiectare du­ mari. Consider că această voltare puternică, pentru o
cinal de mare însemnătate zute în planul cincinal, prin spori veniturile provenite din pă activitatea de concepţie pe stare de lucruri nu mal poa­ viaţă economică înfloritoare
pentru dezvoltarea întregii e­ scurtarea simţitoare a duratei de muncă comerţul exterior. care o desfăşoară atît în in­ te dăinui ; este necesar ca — aşa cum a avut în trecut
conomii naţionale, pentru rea­ lucrărilor de investiţii. Prin Nu poate fi considerat sa­ teresul dezvoltării producţiei, Consiliul de Miniştri. îm­ Trebuie să reexaminăm şi
lizarea ritmurilor şi niveluri­ darea mai devreme în folosin­ tisfăcător faptul că în con­ cît şi pentru comerţul nostru preună cu Consiliul Econo­ prevederile în legătură cu
lor prevăzute este cel al in­ ţă a noilor capacităţi se va In proiectul de plan, legat nirea diferitelor sarcini prin strucţia de maşini ne propu­ exterior, deci In slujba econo­ mic, să facă o analiză atentă porturile Brăila şi Galaţi, fo­
vestiţiilor. Volumul de inves­ putea obţine o creştere cu 15 de productivitatea muncii, se lipsa unor elemente de cointe­ nem în continuare să expor­ miei naţionale în ansamblu. a situaţiei existente şi să losite astăzi sub nivelul capa­
tiţii planificat şi repartizarea — 20 la sută a producţiei, mai prevede ca numărul de sala­ resare materială. Fiecare sa­ tăm în mare parte produse Trebuie să fie tuturor clar prezinte măsuri pentru lichi­ cităţilor lor. Noi am construit
lui este de natură să asigure bine-zis a volumului fizic al riaţi să crească în cincinal lariat primeşte salariul pen­ brute, cu grad scăzut de pre­ că noi nu plătim cercetătorii darea hotârită a acestor ne­ şi dezvoltat de-a lungul Du­
dinamismul şi progresul eco­ producţiei. cu aproape 700 000 persoane. tru realizarea integrală a sar­ lucrare a metalului. Va tre­ şi proiectanţii pentru copie­ ajunsuri
nomiei noastre Sn viitorul Trebuie să se întocmească Consider că această prevede­ cinilor de plan, salariul fi­ bui să fie reexaminate posi­ rea proiectelor cumpărate din In ce priveşte transporturi­ nării uzine mari şi este ne­
cincinal. In ce priveşte nive­ grafice speciale de execuţie a re corespunde nivelului pro­ ind elementul primordial al bilităţile de creştere a expor­ străinătate Este necesar să le pe căile ferate şi auto, a­ cesar ca programul acestui
lurile prevăzute pentru 1974 lucrărilor şi să nu se mai a­ ducţiei prevăzut In plan, cu cointeresării materiale. Une­ tului printr-o valorificare su­ acţionăm mai hotârît pentru tenţia trebuie îndreptată. în sector să cuprindă măsuri
şi 1975, ele vor mai trebui fi­ probe livrarea de materiale observaţia de a se spori în ori, conducătorii de Întreprin­ perioară a materiilor prime, trecerea institutelor ştiinţifice primul rind, spre întărirea pentru a transporta pe calea
nalizate în cursul anului 1973 decît Sn ordinea prevăzută în unele locuri productivitatea deri, activiştii de partid sau prin realizarea de produse cu la o activitate întemeiată pe disciplinei, folosirea completă,
pentru a asigura o legătură cit grafic. Mai bine să organizăm, muncii. sindicali nu ştiu să explice sa­ o calitate mai bună. In aceas­ principii economice, susţinu­ cu eficienţă maximă, a par­ fluvială ieftină materiile pri­
mai bună cu cea de-a doua eventual, unele depozite in­ Apreciez însă că luarea tu­ lariaţilor principiile şi modul tă direcţie avem rezerve în tă pe bază de contracte în­ cului existent. Este necesar să me şi produsele acestor uzi­
■jumătate a deceniului viitor. termediare de materii prime şi turor măsurilor la care m-am de aplicare a sistemului de toate ramurile industriale : în cheiate cu întreprinderi din se aplice cele mai aspre pe­ ne. precum şi alte mărfuri
ţară şi din străinătate. Fieca­
Aş vrea să ridic cîteva pro­ materiale, decît să le trimi­ referit — folosirea mai bună cointeresare materială. Retri­ construcţia de maşini, Sn si­ depse celor care folosesc ca­ Deşi această problemă a mai
bleme legate de rezultatele tem pe şantiere unde să stea a capacităţilor de producţie, buirea suplimentară se face derurgie. în industria lemnu­ re minister va trebui să ela­ mioanele, tractoarele, mijloa­ fost discutată, totuşi ea nu se
boreze cu institutele din sis­
activităţii 5n domeniul inves­ 5-6 ani şl să fie risipite sau extinderea sl introducerea ta sfîrşrtul anului în cazul In lui. industria chimică şi alte­ temul său programe concrete cele de transport destinate
tiţiilor. O primă problemă es­ degradate. schimbului III, construirea In care întreprinderea respectivă le Aproape nu există sec­ în care să prevadă ocuparea producţiei din patrimoniul reflectă în mod corespunzător
te faptul că construim încă In ce priveşte obiectivele de cîteva ramuri a unor capaci­ a realizat beneficii, a desfă­ toare unde să nu putem in­ întregii capacităţi cu teme poporului pentru Interese per­ în programul pentru trans­
scump, că termenele de pu­ investiţii ce pot fi aprobate tăţi suplimentare — impune şurat o activitate eficientă ; terveni pentru a asimila pro­ interne sau angajarea execu­ sonale. Să punem capăt nere- porturi
nere în funcţiune şl de reali­ de ministere, este necesar să o sporire a numărului de sa­ in raport cu contribuţia adu­ duse noi de calitate superioa­ tării unor lucrări în străină­
zare a parametrilor proiectaţi se stabilească că lucrările mici lariaţi cu încă circa 400 000 să, fiecare salariat poate ră. ceea ce ar contribui sub­ tate.
sînt încă foarte lungi. Aş nu pot să depăşească un an persoane. Investiţiile prevă­ primi gratificaţii de pînâ la stanţial la creşterea eficientei In legătură cu eficienţa Cercetarea ştiinţifică
puţft» da multe date în aces­ . de zile, iar orice obiectiv care zute de peste 500 miliarde lei trei salarii.t Pînâ nu şe reali­ comerţului nostru exterior. schimburilor cu străinătatea,
te privinţe, dar fiecare mi­ trece de acest termen trebuie oferă posibilitatea de a crea zează sarcinile de plan şl nu La realizarea acestor ac­ s-au făcut referiri la cursul
nister cunoaşte situaţiile con­ să fie prezentat, împreună cu mal multe locuri de muncă se cunoaşte eficienţa produc­ ţiuni va trebui să se angajeze de revenire pe care îl reali­
crete din domeniul său. Se graficul de execuţie, vicepre­ decît sînt stabilite tn plan, ţiei, nu se pot acorda stimu­ din plin si Consiliul Naţional zăm din aceste schimburi, la şi învăţămîntul—factori
impune, după părerea mea, şedintelui Consiliului de Mi­ concomitent, desigur, cu creş­ lente suplimentare Cel care al Cercetării Ştiinţifice care, nivelul ridicat al cheltuielilor
revederea modului de plani­ niştri care coordonează minis­ terea corespunzătoare a pro­ nu-şi îndeplineşte sarcinile nu împreună cu ministerele, să din activitatea de deservire
ficare în investiţii sau, mai terul respectiv. ducţiei. Cuprinderea acestoî noi poate priinî nici salariul in­ elaboreze un program special turistică, în raport cu încasă­ primordiali ai dezvol­
bine-zis. aplicarea a ceea ce S-a vorbit aici de risipă de salariaţi va afecta într-o a- tegral, iar în cazul unor aba­ privind proiectarea, asimila­ rile în valută. Desigur că a­
s-a stabilit în sensul de a nu materiale în construcţii. Con­ numitâ măsură, în primul an, teri sistematice nu se inai rea şl introducerea în fabri­ precierile nu trebuie absoluti­
se mai începe nici o lucrare sider că este necesar să se sta­ nivelul productivităţii muncii, justifică nici ocuparea func­ caţie a unor produse supe­ zate nici într-o direcţie, nici tării economiei noastre
pînâ nu se prezintă nu numai bilească măsuri hotărîte pen­ deoarece el vor trebui să se ţiei respective. Fiecare trebuie rioare, competitive pe pieţele in alta, însă nu poate fi ac­
proiectul şi studiul tehnico-e- tru a se pune capăt acestei califice, dar pe ansamblul pe­ să înţeleagă că, acolo unde externe. Va trebui, de aseme­ ceptat punctul de vedere că
conomic, ci şi graficul în care stări de lucruri. S-au luat u­ rioadei nivelul productivităţii este pus, trebuie să munceas­ nea, să se acţioneze mai e­ principalul este să încasezi naţionale, ai progre­
să fie înscris termenul de în­ nele măsuri, dar nu sînt su­ muncii nu trebuie să fie In­ că cu conştiinciozitate şi nici nergic pentru a pune în apli­ valută, indiferent cît ne costă
cepere, data terminării şi cea a ficiente. încă nu există ordi­ fluenţat prea mult. Propun un fel de sentimentalism nu care hotârfrea pe care am ea. PunSnd Ia bază un astfel
realizării parametrilor pro­ ne în primirea materialelor pe să se introducă In plan a- trebuie să justifice menţine­ luat-o de mai multă vreme de principiu, ar însemna ca
iectaţi Fără acestea nu tre­ şantiere. Aceasta trebuie să se ceastâ măsură şl să acţionăm rea în funcţie a unor oameni de a specializa pentru export turismul, dintr-o sursă de sului întregii societăţi
buie să se mai aprobe nici o facă nu după o notă de co­ pentru realizarea ei. care sînt nepregătiţi şi nu un număr de întreprinderi şi dezvoltare a economiei, sâ-1
Pun această problemă pen­
investiţie. mandă, ci să se introducă sis­ tru că ponderea celor care corespund cerinţelor, indife­ secţii, unde să se fabrice nu­ transformăm într-o activitate Infâptuirea programului Măsuri hotărîte trebuie să
rent de vechimea pe care o
In general, tovarăşi, trebuie temul de măsurare şi evidenţă lucrează în agricultură este au în meserie şi în unitatea mai sortimente care valori­ nerentabilâ, ale cărei pierderi pentru perioada 1971—- 197o fie luate de Consiliul Naţio­
să mergem pe linia de a scur­ exactă a materialelor care in­ şi va fi foarte mare în totalul respectivă fică superior materia primă. să fie acoperite pe seama ce­ cere eforturi mari în dome­ nal al Cercetării Ştiinţifice,
ta în mod radical perioada de tră pe şantiere ; fie la gara cea populaţiei active ocupate, cu Va trebui ca cei cărora li Cît priveşte modul în care lorlalte ramuri. In activita­ niul cercelârii ştiinţifice, spo­ de către ministerele economi­
realizare a investiţiilor. In o- mai apropiată, fie chiar pe toate măsurile pe care le vom se desface contractul de mun­ valorificăm produsele pe pie­ tea de turism, ca şi Sn toate rirea contribuţiei oamenilor ce pentru introducerea în
cest sens. consider că este ne­ şantier, trebuie să existe posi- lua. Nivelul redus al produc­ că în fabrică, pentru indisci­ ţele externe, nu este un se­ ramurile economiei, trebuie noştri de ştiinţă la soluţio­ producţie şi urmărirea modu­
cesar să se renunţe la practica ' bilitâţi de a măsura precis tivităţii muncii în agricultu­ plină, să nu mal poată fi cret faptul că în multe ca­ urmărită cu perseverenţă efi­ narea importantelor şi com­ lui in care se asimilează teh­
de a începe paralel un volum cantităţile de materiale primi­ ră, numărul mare de braţe angajaţi în întreprinderi in­ zuri obţinem preţuri mai scă­ cienţa, obţinerea a maximum plexelor sarcini pc care nologiile impórtale. Experien­
de încasări cu cheltuieli mi­
mare sau un număr mare de te. Este necesar să se Introdu­ de muncă ocupate în această dustriale. urmind să lucreze zute decît firmele străine la ne-am angajat să le realizăm ţa arată că firma străină care
lucrări şi trebuie să se mear­ că ordine Sn livrările de ma­ ramură Influenţează asupra în alte sectoare. produse similare, că încasări­ nime ; nu ne poate fi indife­ în viitorul cincinal. Este un ne-a vîndut o tehnologie sau
rent ce fel de turism facem,
gă pe o concentrare a lucrări­ teriale pentru şantiere, în ma­ productivităţii muncii în ge­ întreprinderile, toate unită­ le noastre la export se dimi­ cît cîştigâm din această acti­ sector important de activita­ licenţă are deja altele gata
lor pe obiective. Avem de a­ nipularea şl utilizarea acestor neral şl asupra venitului nos­ ţile economice, social-cultu­ nuează datorită faptului că vitate. te. ale cărui progrese noi aş­ pregătite. Dacă la aceasta a-
cum cîteva experienţe care ne materiale. tru naţional De aceea, tre­ rale şl din administraţie tre­ vindem prin intermediari, în teptăm să se facă mai mult dâugărn şi faptul că, în multe
arată necesitatea acestei ori­ In ceea ce priveşte fonduri­ buie să accelerăm crearea de buie să fie mult mai exigen­ loc să căutăm a încheia tran­ In comparaţie cu ţara noas­ simţite în economie întrucît cazuri, pînâ cînd unităţile
entări. Nu mă voi referi la le băneşti şi mnteriale care noi locuri de muncă prin mai te. să ia măsuri mai severe zacţiile direct cu firmele care tră, tarifele la prestările de după cum se ştie, deşi baza noastre însuşesc şi introduc
construcţiile industriale Con­ rămln după executarea lucră­ buna folosire a Investiţiilor, împotriva abaterilor de la folosesc mărfurile noastre. serviciu care se practică în materială a cercetării noastre în producţie licenţa importa­
strucţia spitalului din Con­ rilor — ca urmare, fie a unei realizarea de capacităţi de disciplină; întotdeauna con­ Consider că, în ansamblu, alte ţâri în activitatea turis­ ştiinţifice nu este mică, nu tă trec 5—6 ani, este limpede
bune gospodăriri a materiale­ preţurile planificate pentru tică sînt mult mai ridicate.
stanţa a durat, după cum ştiţi, lor şi deci a realizării de eco­ producţie ieftine, uşoare, mă­ ducerile trebuie să cunoască exportul nostru de mărfuri nu Eu sînt de acord că, atunci putem spune că rezultatele că în momentul în care în­
7 ani, iar în alte locuri din nomii, fie datorită faptului că rirea numărului de schim­ comportarea noilor angajaţi numai că nu sînt mari, dar cînd facem o asemenea com­ sînt prea mari cepe să fie produsă, tehnica
ţară obiective similare s-au proiectele au cuprins Iniţial buri, ceea ce va contribui la în unităţile din care au ple­ sînt chiar minime. Centralele paraţie, trebuie să ţinem sea­ Pentru valorificarea mai respectivă are o valoare con­
realizat în 5 ani, la un cost de rezerve mari — va trebui ca creşterea venitului naţional şl cat şl, în cazul că aceştia au şi întreprinderile au datoria ma de faptul că sîntem la bună a potenţialului existent siderabil depreciată, un grad
100 000—120 000 lei patul. Ul­ folosirea lor să nu mal fie lă­ a nivelului de trai al poporu­ avut abateri, să Ie solicite. de a acţiona pentru obţine­ început, dar nu putem ac­ în acest domeniu, este nece­ mare de uzură morală De a-
terior, prin adoptarea unor sată la latitudinea ministere­ lui. însăşi angajarea în plus Încă de la încadrarea la noul rea unor preţuri cît mai bune cepta ideea că trebuie să sară, în prirmil rînd, o mai ceea.rogca problema asimilă­
soluţii mai ieftine, mai efi­ a 400 000 de oameni se va re­ Ioc de muncă, angajamente continuăm să aplicăm tarife marc concentrare a forţelor rii în producţie a tehnologiei pe
lor ; aceasta întrucît s-a do­ flecta pozitiv în veniturile ferme în privinţa respectării pe piaţa externă, potrivit cu care o importăm să-şi găseas­
ciente s-a ajuns ca Lin spital vedit că, de regulă, economiile populaţiei, în nivelul ei de ordinii şi disciplinei calitatea şi performanţele subevaluate şi cu atît mai de cereetai'C pe problemele de că o reflectare corespunzătoa­
din Slatina să se construiască respective Iau drumul unor lu­ viaţă şi, fără îndoială, în si­ Tinînd seama că la Con­ produselor vîndute, de a-şi puţin să procedăm la o redu­ bază. de actualitate, ale dez­ re în programul cercetării
intr-un an — un an şi ju­ crări neproductive, constituie tuaţia generală a ţârii. gresul al X-lea al partidului propune ca încă din anul cere a acestora ca mijloc de voltării economiei naţionale. ştiinţifice. Consiliul Naţional
mătate, cu un cost de 43 000 — o sursă de începere a tot fe­ Aş dori să mă refer. în s-a indicat să se studieze pro­ 1971 să realizeze încasări su­ atragere a turiştilor. Oficiul In această direcţie sînt în­ al Cercetării Ştiinţifice tre­
000 Ici patul. Menţionez că lul de lucrări fără aprobări, continuare, la necesitatea ca blema reducerii săptâmînii de plimentare de valută în com­ Naţional de Turism şi cele­ ceputuri bune, dar nu s-a buie să elaboreze şi să ur­
la acest spital dotarea este a- neeconomice. Toate aceste eco­ ministerele, centralele, tnlre- lucru, este necesar să se paraţie cu prevederile actua­ lalte organe care ou activităţi mers încă pînâ la capăt. Con­ mărească graficele de asimi­
cceaşi ca la spitalele unde cos­ nomii în bani şi materiale prinderile şi celelalte organe creeze o comisie care să facă le. de deservire a turiştilor tre­ sider că, faţă de sarcinile ca­ lare în producţie a tehnicii
tul pe un pat a revenit 120 000 trebuie să devină rezervă de din economie să ia măsuri propuneri în legătură cu tre­ Pînâ în prezent an fost buie în primul rînd să-şi re ne stau în faţă în viitorul importate, luînd totodată mă­
lei. stat şi să fie date aceluiaşi mi­ serioase pentru respectarea cerea, pînâ Ia sfîrşitul acestui luate o serie de măsuri, cu îmbunătăţească munca, să cincinal, trebuie să revedem suri corespunzătoare pentru
Un alt exemplu r Ministerul nister, dar numai în măsura duratei zilei şi săptAmînîi de cincinal. la săptâmîn« de efecte pozitive, pentru trece­ asigure diversificarea servi­ dezvoltarea cercetării chimi­ perfecţionarea ei continuă, în
Agriculturii şi Silviculturii a în care le foloseşte pentru lu­ lucru, mai cu seamă pentru lucru de 44 de ore, iar pînâ rea activităţilor de comerţ ciilor, executarea lor promptă ce. întrucît în unele domenii pas cu evoluţia mondială.
propus să se construiască do­ crări productive. Dacă minis­ a nu se depăşi programul în anul 1980, la cea de 40-42 exterior în atribuţiile ministe­ şi de cea mai bună calitate. de însemnătate deosebită, ca, Ţinînd seama de marile
uă complexe mari de 20 000 to­ terul nu reuşeşte să propună sSptâminal de lucru de 48 de de ore. Comisia va elabora relor şi unilâţilor producă­ Noi am investit mult în de exemplu, cele care pot a­ cerinţe ale dezvoltării econo­
duce contribuţii
substanţiale
ne carne de pasăre într-un lucrări de producţie în anul ore In această direcţie, un un program concret de mă­ toare Va trebui însă acţionat sectorul de turism, avem în la lărgirea bazei de materii miei, ştiinţei şi culturii în
termen de 2,5—3 ani. Am dis­ respectiv, fondurile să fie re­ rol important revine Ministe­ suri tehnice şi organizatorice, mai serios pentru descentra­ continuare un program mare prime şi materiale, forţele de cincinalul următor, este nece­
cutat cu tovarăşii construc­ partizate în alte domenii, în rului Muncii şi sindicatelor, astfel îneît reducerea duratei lizarea comerţului exterior: de construcţii şi de aceea es­ cercetare sint insuficiente. De sar să revedem şi programul
tori posibilitatea reducerii pe­ scopuri productive. Cit pri­ care trebuie să acţioneze cu săptâmînii de lucru să nu inrepînd cu 1 ianuarie 1971 te necesar să fie luate toate asemenea. în construcţiile de dezvoltării învâţămîntului. Mi
rioadei de execuţie şi ei ne veşte economiile care provin fermitate pentru ca de la 1 afecteze nivelurile de produc­ sarcinile de comerţ exterior măsurile pentru valorificarea maşini, ramură pentru care se pare că măsura luată a­
garantează că vor fi gata în­ de la construcţiile de locuinţe ianuarie 1971 toate unităţile ţie şi productivitatea muncii să treacă în competenţa cen­ eficientă a bazei materiale pe se prevăd sarcini mari în pe­ nul acesta, cînd la unele in­
tr-un an. In acest fel, vom şi social-culturale, acestea vor să se încadreze în programul planificate şi să nu determi­ tralelor şi combinatelor căit* care am creat-o. In vederea rioada 1971—1975, trebuie să stitute de învâţâmînt supe­
avea carne de pui din comple­ putea fi utilizate — pe baza de lucru reglementat prin le­ ne reducerea salariului. Din să poarte în întregime răs­ extinderii bazei turistice, vor dezvoltăm mai mult şi mai rior s-a prevăzut o creştere
xul de la Titu în luna mai a­ hotârîrii comitetului de direc­ gile statului. această comisie urmează să punderea pentru această ac­ trebui luate măsuri ca în­ rapid cîteva institute de cer­ mai mică a numărului de
nul viitor, Sn loc să o avem ţie — pentru realizarea de noi In acelaşi timp. este nevoie facă parte ministerele şi alte tivitate. tr-un şir de localităţi mai cetări In uncie institute, pro­ studenţi decît în anii ante­
de-abia In 1972. Ce arată a­ obiective similare ca atît conducerile unităţilor, organe centrale Interesate, Trebuie schimbată mentali­ mici, de la mare şi de La bleme de mme importanţă riori. nu este bună, deoarece
ceasta, tovarăşi ? Dacă se con­ In fine, tovarăşi, este nece­ cît şi sindicatele să pună mai Consiliul Central a) UG.SR., tatea că procesul de produc­ munte, să fie create posibili­ pentru economia naţională pentru realizarea obiective­
tăţi unor cetăţeni de a con­
centrează utilajele şi materia­ sar să acordăm în continuare mult accent pe întărirea or­ reprezentanţi ai altor organi­ ţie se încheie o dată cu fa­ strui case cu tot confortul sînt cercetate de colective lor şi sarcinilor cincinalului
bricarea mărfii, aşa cum so­
sub
zaţii de masă, lucrind
lele pe obiective şi se evită o atenţie sporită reducerii dinii şi disciplinei în produc­ conducerea Comitetului Cen­ cotesc astăzi multe din cadre­ necesar. încadrate intr-un mici. de 10—15 oameni, care 1971 — 1975 şi ale următorilor
dispersarea fondurilor, atunci ponderii construcţiilor în to­ ţie Unele cadre din economie tral al P.C.R le noastre din economie ; pro­ plan de sistematizare, pe ca­ îşi extind cercetările pe pe­ 10 ani este necesar să crească
se obţin rezultate bune. Ar fi talul investiţiilor. Continuă caută să motiveze neîndepli- cesul de producţie începe cu re să le închirieze turiştilor. rioade atît de mari, îneît vor foarte mult numărul cadrelor
fost oare mal bine să începem încă să se construiască scump, aprovizionarea, se continuă cu Planul nostru cincinal va trebui să le lase moştenire cu pregătire superioară.
concomitent cinci asemenea finisajele costă mult, uneori Un comerţ exterior producţia şi se încheie cu trebui să cuprindă concret ac­ generaţiei următoare de cer­ Trebuie să rezolvăm mal
complexe, a căror construcţie nefiind necesare ; trebuie să vînzarea. Fiecare conducător ţiunile de cooperare cu alte cetători : noi avem însă ne­ repede şi mai bine problema
gă dureze 5 ani, sau să înce­ se treacă în mod hotârît la de centrală si întreprindere ţâri in realizarea unor pro­ voie astăzi de rezultatele cer­ necesarului de Ingineri teh­
pem două care să fie gata în­ construcţii industriale, execu­ raţional, avantajos, o trebuie să înţeleagă că el răs­ duse. în cercetare, proiectare cetărilor. nici (subingineri). Este nece­
tr-un an şl să obţinem şl pro­ tate fie din beton, fie din pre­ punde de organizarea produc­ Aşadar, este necesar . să
fabricate, care să excludă ori­ şi în alte domenii de activi­ sar ca Institutele care pregă­
ducţie 7 Evident, este mal bi­ ce finisai. Trebuie ca turnarea ţiei, de funcţionarea între­ tate. Nu trebuie să ne propu­ pornim de la sarcinile fiecă­ tesc aceste cadre să cunoască
ne să se meargă pe calea con­ betonului şi plăcile prefabrica­ largă cooperare în pro­ prinderii. că în sarcina sa nem să realizăm singuri tonte rei ramuri a economiei şi, vâ-
centrării Investiţiilor, a forţei te să fie de asemenea calita­ intră aprovizionarea, gospo­ produsele de care avem ne­ zînd ceea ce s-a propus pen­ o dezvoltare mal accentuată
de muncă şi utilajelor, în loc te, incit să excludă finîsajLil, dărirea judicioasă a mijloa­ voie, nici în siderurgie, nici tru cincinalul viitor în dome­ decît pînâ acum, astfel îneît
de a Ie risipi pe multe şantie­ aşa cum se practică pe plan ducţie cu alte state celor materiale şi băneşti, a­ In construcţii» de maşini, nici niul cercelârii, Consiliul Na­ în 2—3 ani să asigurăm ca­
re mondial Pretutindeni, în lu­ sigurarea unei calităţi înalte, tn chimie şi nici în alte ra­ ţional al Cercetării Ştiinţifice drele tehnice pentru conduce­
De aceea, o sarcină impor­ me, se fac construcţii simple, a unor performanţe ridicate muri. Este un lucru cert că împreună cu ministerele să rea procesului de producţie,
propună întărirea şi dezvol­
tantă în întreaga noastră oamenii preocupîndu-se nu de In privinţa comerţului ex­ din agricultură. Consider că ale nroduselor, dar şi obliga­ fără o largă cooperare în pro­ tarea anumitor centre şl in­ iar inginerii cu studii supe­
economie este concentrarea realizarea unor ,,uzine momi- terior, trebuie să spun că a- era normal să se iacă efor­ ţia de a desface în bune con­ ducţie cu ţările socialiste, cu stitute, crearea altora noi,
lucrărilor de investiţii în ment de arlâ“, ei, în primul cesla este un capitol al pla­ turi pentru a găsi resurse în diţii mărfurile în ţară sau firme din ţările capitaliste si gruparea forţelor de cerceta­ rioare de specialitate să fie
vederea terminării lor cît mai rind, de dotarea întreprinderi, nului la care, in ansamblu, industrie pentru acoperirea în străinătate : ciclul de pro­ din ţările în curs de dezvol­ re în probleme de importan­ folosiţi îndeosebi în cercetare,
ducţie poate li considerat în­
tare nu vom reuşi să asigu­
rapide. Este necesar să se fa­ lor cu utilaje moderne Rog să nu s-au adus îmbunătăţiri golurilor cauzate de nereali- cheiat numai în măsura în răm un progres rapid a) eco­ ţă deosebită Trebuie să ob­ în funcţii de concepţie în în­
că o eşalonare a acestor lu­ se ia toate măsurile pentru ca faţă de prevederile proiectu­ zarea producţiei agricole pla­ care s-au încasat banii pen­ nomiei noastre. Activitatea ţinem într-un termen mai treprinderi.
crări pe cei 5 ani şi să se ministerele rare execută lu­ lui de plan examinat în vară, nificate în acest an. Va tre­ tru produsul fabricat, fără de cooperare internaţională scurt — în toate sectoarele —
concentreze mijloacele mate­ crări de investiţii să nu mai ba chiar au intervenit unele bui ca fiecare minister, fie­ de care nu se poate reîncepe trebuie să fie bine conturată rezultate valoroase care să
riale şi forţa de muncă pe o­ primească proiecte care cu­ reduceri ale exportului, des­ care centrală industrială să 4* o)
biective. incit să putem reali­ prind lucrări de finisaj, cu ex­ tul de serioase, justificate nu­ se preocupe în continuare de procesul dc producţie. încă de la elaborarea planu­ poată fi aplicate în mod efi­
za şi depăşi sarcinile de pro- cepţia cazLirîIor în care teh­ mai în parte prin lipsurile a găsi noi posibilităţi de Desigur că ministerele vor lui, să facă parte din pro­ cient în producţie.