Page 71 - Drumul_socialismului_1970_12

___ nwim SJM Bvon
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4964 • MIERCURI 23 DECEMBRIE 1970
XAjAv _ X.r xj*:-:ip.zc;» - ţj ,r.i "

StSIUNtA COMISIEI INIERGUVEKNAMENEALE l \

¿fe*; l (
ROMÂNO SOVIETICE « t i s \ I

# i l .V / V
MOSCOVA 22 — Corespon­ în continuare a acestei acti­ dulescu, vicepreşedinte al î
dentul Agerpres, baurenţiu vităţi, s-a convenit asupra u­ Consiliului de M iniştri, iar M IZ U I
Duţâ. transmite : In zilele de nor măsuri pentru finalizarea din partea sovietică de M. A. VIITOAREA ASELENIZARE
21 şj 22 decembrie 1070, a unor noi acţiuni de colabora­ Lesecîko, vicepreşedinte al A LUI „APOLLO-14* I
avut loc la Moscova sesiunea re şi cooperare economică şi Consiliului de M iniştri al
a patra a Comisiei interguver- tehnico-ştiinţificâ de Interes U.RS.S.
namentale româno-sovietice reciproc. în domeniile indus­ La semnare, au participat ( In cursul unei confe­
m isiunii „A pollo-14", dr. (
de colaborare economică. triei construcţiilor de maşini, membrii, consilierii şi exper­ rinţe de presă directorul
La sesiune, părţile au ana­ industriei chimice, industriei ţii celor două delegaţii. y
lizat modul în care organele petrolului, siderurgiei şa. Chester Lee, a dezvăluit
competente din cele două ţâri Totodată, s-a analizat sta­ După semnare, M. A. Le­ \ o serie de amănunte cu
şi grupele mixte de lucru, diul de pregătire a lucrărilor seciko a oferit o recepţie. ) privire la viitoarea a­
constituite în cadrul Comisiei privind dezvoltarea schimbu­ selenizare plănuită de
interguvernamentale, au adus rilo r comerciale româno-so- N.A S.A. Cei doi astro- \
la îndeplinire sarcinile con­ vietice pe anul 1971 şi pe pe­ nauţi care vor pilota
venite între cele două părţi rioada 1971—1975, stabilin- BRAZILIA » m odulul lunar vor pe­ I
în perioada anterioară Ele du-se măsuri pentru lărgirea trece aproxim ativ 34 de \
constată cu satisfacţie că în in continuare a livră rilor re­ y ore pe Lună. Ei vor in ­
activitatea de colaborare şi ciproce de m ărfuri dintre Re­ Respingerea parţială ) stala tn apropiere de j
cooperare economică şi teh- publica Socialistă România craterul Fra Mauro un (,
nico-ştiinţifică, precum şi în şi Uniunea Sovietică reflector laser. Dr. Lee r,
schimburile reciproce de Lucrările sesiunii s-au des­ a condiţiilor puse I) a precizat că, In curlnd,
m ărfuri dintre Republica So­ făşurat Sntr-o atmosferă cor­ savanţii vor putea cal­
cialistă România şi Uniunea dială, de înţelegere reciprocă. de răpitorii amba­ â cula cu mai m ultă pre­
Republicilor Sovietice Socia­ Protocolul încheiat cu acest cizie distanţa care sepa­
liste s-au obţinut noi reali­ prilej a fost semnat, din par­ sadorului elveţian ră Păm intul de satelitul
zări. In vederea dezvoltării tea română de Gheorghe Ră- său natural, precum şi I
RlO DE JANEIRO 22 (A- i vib ra ţiile acestuia din J
gerpres). — Guvernul brazi­ v < L i M * ' " " ' i urmă. I
Instrum entele caro t>or
Semnarea acordului privind lian a anunţat că refuză să Peste 10 000 de muncito ri de la întreprinderea „Falk" d ¡n Milano au declarat grevă ţi au demonstrat pe străzi, cerind permite această reali­ j
elibereze 19 din deţinuţii po­
condiţii mai bune de muncă şi de salarizare. Pe una din pane arte se poate citi : „Adu-ţi ami nte, sănătatea noastră nu
litici ale căror nume figurea­ preţ". IN FOTOGRAFIE : Aspe ct de la demonstraţie. are zare vor f i : reflectorul j,
schimburile de mărfuri dintre ză pe lista de 70 deţinuţi în­ y laser, depus do echipa­
ju l „A p o llo -11“ In iulie
tocmită de răpitorii ambasa­
dorului elveţian Giovanni i i 1969, cel de construcţie i
R.S. România şi R.D. Germană Enrico Bucher. Guvernul a Salvador Allende a semnat Acord în problema retragerii unor y franceză care echipează (
respins cererea de publicare y vehiculul lunar sotnetic
a unui manifest al organiza­ „Lunohod", reflectorul V
BERLIN 22 — Corespon­ lectrotehnice, de mecanică ţiei care a pus Ia cale răpi­ proiectul de reformă privind efective americane din Japonia y care va f i depus la în ­
dentul Agerpres. Ştefan Deju, fină, produse optice, produse rea diplomatului elveţian. ceputul lu n ii februarie
transmite : In urma tratati­ ale industriei chimice, produ­ Agenţiile de presă infor­ I de echipajul lu i „ A pol­
velor, care au decurs într-o se ale industriei lemnului, mează. de asemenea, că po­ naţionalizarea cuprului TOKIO 22 — Coresponden­ nate in Japonia cu 12 000 de lo-14* şi cel caro va fi
atmosferă de prietenie şi de­ fructe şi legume proaspete şi litia a arestat pe şeful birou­ tul Agerpres, Florea Tuiu, m ilitari în termen şi 360 de y instalat In cursul m isiu­
plină înţelegere reciprocă. Ia prelucrate, diverse bunuri de lui Agenţiei France Presse de transmite : Guvernele japonez m ilitari de carieră Dacă a- nii „A p o llo -lS " In iulie
22 decembrie ac. au fost larg consum etc. R.D. Ger­ la Rio de Janeiro, Francois SANTIAGO DE CHILE 22 vederea atragerii acestuia Ia şi american au ajuns la un ceastâ retragere va fi înfăp­ 1971.
semnate la Berlin acordul mană va livra masini-unelte, Pelou, acuzindu-1 de „colabo­ (Agerpres) — Preşedintele îndeplinirea m arilor sarcini acord formal asupra detali­ tuită, in Japonia vor râmîne
privind schimbul de m ărfuri utilaje de ridicat şi transpor­ rare cu răpitorii" lui Bucher. Republicii Chile, Salvador privind aplicarea programu­ ilor programului de retragere încă 28 000 de m ilitari ame­ Una din Inovaţiile m i­
dintre Republica Socialistă tat, maşini şi instalaţii pen­ După cum transmite agenţia Allende. a semnat luni pro­ lui de transformări preconi­ parţială a unor efective ame­ ricani. siunii „A pollo-14m este
România şi Republica Demo­ tru industria metalurgică, U.P.I , Pelou s-ar fi în tiln it iectul de reformă constituţio­ zat de „Unitatea populară". ricane staţionate în Japonia. In acelaşi timp, s-a anun­ „ ricşa* de care se vor
crată Germană pe perioada textilă, alimentară si poligra­ cu aceştia şi ar fi prim it du­ nală care va permite naţio­ In ceea ce priveşte crearea Acordul a fost confirmat în ţat că vor fi retrase avioane­ servi selenauţii pentru
1071 •—1075 şi protocolul co­ fică. utilaj minier, produse de minică o listă cu numele de­ nalizarea m arilor bogăţii cu­ „Consiliului naţional al mun­ cadrul celei de a 12-a sesiuni le cu reacţie „Phantom F^4" \ a transporta cea * tnai
mercial dintre cele două ţâri mecanică fină şi optică, va­ ţinuţilor a căror eliberare es­ prifere ale ţârii. Cu acelaşi citorilor rurali", ea izvorăşte a Comitetului consultativ ja- de la bazele americane M i­ mare parte a m ateriale­
lor ştiinţifice. Distanţa
pe anul 1971. goane de călători, nave de te solicitată, fără să o pre­ prilej, şeful statului chilian a din necesitatea de a se face pono-american, la care au sa wa, situată în nordul \
Volumul schimburilor co­ pescuit şi de transportat, ar­ zinte autorităţilor braziliene. semnat şi decretele privind auzit „cuvîntul ţăranilor la participat, din partea japo­ arhipelagului, şi Yokota, de s pe care ei o vor par­
merciale dintre cele două ţâri mături, rulmenţi, produse chi­ Potrivit afirm aţiilor unei ofi­ constituirea „Seci etariatului adoptarea deciziilor guverna­ neză. m inistrul de externe lingă Tokio Majoritatea a­ curge va fi de 4-4,5 km.
în perioada 1971 — 1975 va mice. îngrăşăminte potasice, cialităţi. ziaristul francez va general al tineretului" şi a mentale privind agricultura". Kiichi Aichi şi directorul ge­ vioanelor respective vor fi s O altă noutate va fi
creste cu 70 Ja sută în com­ material foto-chimic. diverse fi „judecat în conformitate „Consiliului naţional al mun­ Preşedintele chilian a re­ neral al agenţiei pentru auto­ transferate însă în Coreea de m ortierul care va fi de­
paraţie cu perioada 1966— produse de larg consum etc. cu legile braziliene". citorilor rurali". afirm at hotârîrea guvernului apărare, Yasuhiro Nakasone, sud şi în Okinawa. y pus pe Lună şi care t>a
1970 Pentru anul 1971, se Acordul prevede, de aseme­ Evenimentul a fost marcat de a da o ripostă energică a­ iar din partea americană — P otrivit acordului baza trage 4 grenade la dis­
prevăd livră ri reciproce de nea, schimburi reciproce im­ ★ printr-o mare întrunire publi­ celor elemente legate de in­ ambasadorul S.U.A. în Japo­ aeriană Itazuke şi bazele na­ \ tanţe cuprinse Intre 150­
m ărfuri care depăşesc cu 13 portante de produse siderur­ Din Berna, se transmite că că, organizată in Piaţa Con­ teresele latifundiarilor din nia. H. Meyer, precum şi o fi­ vale Atsugî şi Yokosuka din \ 1 500 m. Declanşarea sa
la sută prevederile protoco­ gice. Totodată, el reflectă ex­ guvernul elveţian ar fi dat in­ stituţiei din faţa palatului sudul tării, care folosesc for­ cialităţi militare. apropierea capitalei îşi vor re­ se va face de pe Pă-
lului comercial pe anul 1970. tinderea acţiunilor dc coope­ strucţiuni emisarului său spe­ prezidenţial „La Moneda", de ţa pentru a-i alunga pe ţărani P otrivit acordului, S.U.A. duce sim ţitor activitatea, ele \ mint, după întoarcerea
In următorii cinci ani, po­ rare industrială în domeniul cial la Rio de Janeiro. Marc la balconul căruia preşedin­ de pe terenurile expropriate urmînd sâ fie folosite tot y selenauţilor, iar scopul
triv it acordului încheiat. mecanicii fine şi opticii. al Feller, însărcinat să colabore­ tele s-a adresat participanţi­ şi uneltesc împotriva puterii îşi vor reduce, pînâ în luna mai intens de forţele japo­ \ tiru lu i este efectuarea
România va exporta în R.D. maşinilor-unelte etc ze cu autorităţile braziliene în lor la miting. de stat. iunie 1971, efectivele staţio­ neze de prospecţiuni seismi­
Germană instalaţii de foraj Documentele au fost semna­ rezolvarea favorabilă a cazu­ Relevind importanţa car­ \ ce. Se aşteaptă ca aces­
şi alte echipamente petrolie­ te de Cornel Burtică, minis­ lui Bucher, să-şi manifeste în­ dinală pe care o are pentru y te experimente să fu r­
re. utilaj energetic, maşini- trul comerţului exterior al grijorarea faţă de respingerea Chile naţionalizarea cupru­ LONDRA. - Intr-un interviu nizeze date cu privire
unelte, buldozere, mijloace de Romanici, şi Horst Solie, mi­ parţială a condiţiilor puse de lui, Allende a chemat Con­ acordat postului de radio BBC, probleme legate de reluarea \ la structura solului lu­ )
transport auto. vagoane de nistrul pentru problemele e­ răpitori pentru eliberarea gresul să adopte fără întîr- fostul ministru britanic al apă­ misiunii reprezentantului spe­ \ nar pină la adincimea
marfă, rulmenţi, produse e- conomice externe al R.D.G. captivului. ziere proiectul de reformă rării, Denis Healey, şi-a expri­ cial al secretarului general al s de 180 metri. j
Gunnar Jarring.
ca
„pentru
O.N.U.,
A­
constituţională
ţara să poată deveni stâpîna mat îngrijorarea in legătură ceastă reuniune — o 50-a de \ (
cu intenţia guvernului conser­
zăcămintelor sale de bază", vator de a livra arme regimu­ la începerea convorbirilor ce­ \ CREŞTE NUMĂRUL I
lor patru ambasadori pentru
iar „cuprul să fie al chilieni­
Adunarea festivă de fa Hanoi a companiilor cuprifere străi­ nea acţiune, a apreciat Healey, studierea căilor de soluţionare \ DELICTELOR GRAVE
lui rasist din R.S.A. O aseme­
lor". Naţionalizarea integrală
ne, a subliniat preşedintele ar putea duce la dezintegra­ a conflictului orabo-isroelion In \ IN S.U-A. f
baza rezoluţiei Consiliului de
Allende, va aduce poporului rea Commonwealthului, întru- Securitate din 22 noiembrie J
HANOI 22 (Agerpres). — La independenţa ţârii noastre şi In cuvîntarea sa, Vo cit foarte multe ţări africane
Hanoi a avut loc o adunare să asigurăm fericirea poporu­ Nguyen Giap a relevat, de a­ chilian independenţa econo­ au declarat fără echivoc că 1967 - s-a ţinut 'la reprezen­
organizată de Comitetul Cen­ lui nostru, dar imperialismul semenea, hotârirea R.D. Viet­ mică ; actul naţionalizării va vor părăsi această comunitate tanţa Uniunii Sovietice Io Num ărul delictelor
tral al Frontului Patriei din S.U.A. a sâvîrşit o agresiune nam de a sprijini lupta po­ furniza statului chilian .un în momentul în care Anglia va O.N.U. grave a crescut in Sta­
venit de 70 milioane dolari
Vietnam. Ministerul Apărării împotriva ţârii noastre, şi porului din Vietnamul de anual. Nu vom uita, a spus relua vînzărrle de arme către Viitoarea întilnîre vo avea tele Unite cu zece la su­
Naţionale al R.D. Vietnam şi poporul nostru s-a ridicat ho- sud, subliniind, totodată, vorbitorul, că, începînd din R.S.A. VARŞOVIA. - Polonia are loc la 6 ianuarie 1971, tă in primele nouă luni I
de Comitetul din Hanoi al târît într-un război de rezis­ voinţa compatrioţilor din sud 1930, marile companii exploa­ in prezent 32 700 000 locuitori. ale anului In curs, a
Frontului pentru a sărbători tenţă. Aceasta este calea su­ de a elibera Sudul şi de a tatoare ale cuprului nostru au CAIRO. - Mahmud Riad, Această cifră se bazează pe CAIRO. - Pianista Victoria declarat m in istru l de
cea de-a 26-a aniversare a pravieţuirii naţionale". apăra Nordul, de a nu tolera realizat profituri evaluate la vicepremier şi ministru al a­ rezultatele preliminare ale re- Ştefânescu şi violonistul Dani­ justiţie, John M itchell.
s-au (
creării Armatei Populare Arâlînd că S.U.A. au între­ mei o acţiune împotriva fra­ 3 700 milioane dolari, respec­ facerilor externe al Republicii censâmintutui efectuat recent. el Podlovskî ou susţinut un FI a precizat că
Vietnameze şi cea de-a 24-a prins recent noi acte de răz­ ţilor lor din Nord. tiv 40 la sută din bogăţia to­ Arabe Unite, va întreprinde, Potrivit datelor estimative, concert la centrul cultural al înm ulţit îndeosebi cazu­
aniversare a Zilei rezistenţei boi împotriva R.D. Vietnam Referîndu-se la lucrările tală a ţârii. Salvador Allen­ între 3 şi 6 ianuarie anul vii­ 52,2 la sută din populaţie - Muzeului de artă din oraşul rile de crime violente
naţionale, informează agenţia şi lansează repetate amenin­ Conferinţei de la Paris în tor, o vizită oficială in An. circa 17 milioane - locuiesc Alexandria, relatează cores­ — ja fu rile armate cu
V.N.A. ţări la adresa poporului viet­ problema Vietnamului, Vo de a precizat, totodată, că glio, la invitaţia guvernului bri­ la oraşe. pondentul nostru la Cairo. peste 15 la sută, asasi­ j
natele, cu peste 9 la su­
In prezidiul adunării erau namez. vorbitorul a spus că Nguyen Giap a spus : „Dacă „vor fi acordate indemniza­ tanic - informează agenţia La concert ou asistat mi­ I lă — fenomenul fiin d i
prezenţi Fam Van Dong, aceasta demonstrează eşecul guvernul american doreşte cu ţii" societăţilor afectate prin MEN. El vo fî primit de premi­ NEW YORK. - Ambasadorii nistrul culturii al R.A.U , Bad- i
membru al Biroului Politic al politicii de „vietnamizare" a adevărat să reglementeze naţionalizarea cuprului. „Pla­ Franţei, Marii Britanii, U.R S.S, reddin Abou Ghozi, oameni de evident mai ales In sub i
urbiile m arilor
centre
CC. a) Partidului celor ce războiului şi Snfrîngerile su­ paşnic problşma vietnameză, ta compensaţiilor se va face erul Edward Heath şi va avea şi S.U.A. la Naţiunile Unite cultură şi artă. Artiştii romănj
muncesc din Vietnam, pre­ ferite în celelalte ţâri ale In- - el trebuie să pună capăt tu­ convorbiri cu ministrul de ex­ au avut luni o nouă întreve­ s-au bucurat de o deosebită urbane. Statele din sud l
şedintele Consiliului de M i­ dochinei. In continuare. Vo turor actelor de război împo­ în decurs de 30 de ani, cu o terne ol Marii Britanii, Alee dere în problema Orientului apreciere din partea publicu-lui au înregistrat o creşte­
re cu 14 lo sută a c ri­
niştri al R.D. Vietnam, gene­ Nguyen Giap a arătat că gu­ triva R.D. Vietnam, să pună dobîndâ anuală de 3 la sută, Douglas Home. Apropiat, la care au discutat şi a presei egiptene. m inalităţii, faţă de W
ralul Vo Nguyen Giap, mem­ vernul S.U.A. a „fabricat m i­ capăt politicii de „vietnam i- la plafonul stabilit iniţial. In­
bru al Biroului Politic, vice­ tul unui acord tacit", arogîn- zare a războiului", să-şi re­ demnizaţiile vor fi însă sus­ la sută in cele din nora
preşedinte al Consiliului de du-şi „dreptul" de a ataca tragă total şi necondiţionat I I Şi 9 la sută in cele din
M iniştri, m inistrul apărării R.D. Vietnam, sub pretextul trupele dîn Vietnamul de sud. pendate dacă companiile în HAVANA. - La Havana au luat slirşit lu­ NAJIUNILE UNITE. — La sediul Naţiunilor nord-est şi de pe coas­
ta Pacificului.
naţionale al R.D. Vietnam, doborîrii avioanelor de recu­ lâsînd populaţia de aici să-şi cauză se vor opune naţiona­ crările Consfătuirii naţionale a muncitorilor Unite a fost dată publicităţii o statistică pri­ \
alţi conducători de partid şi noaştere americane şi sub d i­ reglementeze singură treburi­ lizării". Preşedintele a decla­ din industriile minieră şi siderurgică, vind activitatea celei de-a 25-a sesiuni a A-
de stat. precum şi Nguyen Fu ferite alte motivări, ori de le interne. Rezolvarea justă rat apoi că „Republica Chile La consfătuire au luat parte Fidel Castro. dunărij Generale, care s-a încheiat săptămîna
Soaî, şeful Reprezentantei cîte ori consideră „necesar". a problemei vietnameze se este pregătită sâ semneze con­ prim-sec retor al C.C. al P.C. din Cuba, prim- trecută. Statistica menţionează că in cursul FRESCE ROMANE DIN
speciale a Republicii Vietna­ Subliniind că R.D. Vietnam află în propunerile în zece ministru al Guvernului Revoluţionar al Repu­ sesjunii au avut loc 569 de şedinţe plenare, \ SECOLUL AL ll-LEA E.N.
mului de Sud în R.D. Viet­ este un stat independent şi şi opt puncte ale Guvernului tracte de vînzâri de cupru cu blicii Cuba. Osvaldo Dorticos Torrado, pre­ şi pe comitete şi 229 de şedinţe ale grupu. \ ţ
nam. suveran, Vo Nguyen Giap a Revoluţionar Provizoriu al toate ţările din Europa şi cu şedintele Cubei, membri ai C.C. al P.C. din rHor de lucru. Documentele adoptate - ro
După cuvintul de deschide­ arătat că orice încălcare a Republicii Vietnamului de Statele Unite, pe un termen Cuba, miniştri, reprezentanţi ai muncitorilor poarte, rezoluţii etc. - au însumat 26 350 de \ In cursul unor săpă­
spaţiului aerian, apelor sau
re rostit de premierul Fam teritoriului acestei ţâri va fi Sud". de 15-20 ani". şi conducerii diferitelor întreprinderi. pagini. I tu ri arheologice efectu S
Van Dong, a luat cuvîntul In încheiere, generalul Vo In cursul 'lucrărîlcr ou fost examinate situa­ În 1970 numărul total al şedinţelor, care ) ale La Ostia Antica, fu I
pedepsită de forţele armate
generalul Vo Nguyen Giap, şi poporul R.D. Vietnam Nguyen Giap a adresat m ul­ Referindu-se la decretul de ţia în domeniul exploatării minereurilor şi s-au desfăşurat la cartierul general al O.N.U. ( apropierea Romei, au
care. amintind victoriile obţi­ „Avem dreptul să distrugem ţum iri sincere ţârilor socia­ constituire a „Secretariatului perspectivele creşterii producţiei de nichel, din New York, a ajuns la 2 750, morcind o fost descoperite fresce
nute de armata populară viet­ şi sintem hotârîţi să distru­ liste, prietenilor din întreaga general al tineretului", vor­ cupru şi petrol, creştere în comparaţie cu anul 1969. romane datind din seco­
nameză în cei 26 de ani de lume, pentru sprijinul acor­ bitorul a declarat că el ur­ lu l al îl-lea e.n După
existenţă, a spus : „Poporul gem orice inamic care va in ­ măreşte „o sporire a activită­ cum au declarat specia­
nostru iubeşte fierbinte pacea. vada ţara noastră'', a adăugat dat poporului vietnamez în liştii, este un ansamblu \
Dorim numai să desâvîrşim el. lupta sa dreaptă. ţii politice a tineretului" în unic, de o deosebită
frumuseţe, consacrat in
întregime m itu lu i lui ,
Dyonisos. P icturile de­
1893, cind drum ul de fie r al anii cînd s-au în fip t cei din­ un te rito riu gigantic, tn ca­ ea. Această ultimă eta­ birskului. El singur — acest corau o vilă cu două e­
Hepere siberiene Transsiberianului a ajuns ţii piloni de oţel in apele flu ­ re s-a cuprins şi această pun­ pă — consacrind Novosibir- cartier al oraşului — con­ \ taje, al cărei plan a fost
aici, pe ţărm ul sălbatic
al
reconstituit.
legind
skul contem poran—este sim­
viu lu i, m arcind prim a încer­
dantelat
te de oţel
centrează
unele dintre ce­
flu v iu lu i Obi La. sfirşitul se­ care a om ului de a impune ţărm urile m arelui flu viu . E­ bolizată de cel de al lll-le a le mai m ari uzine ale Sibe­
colului, oraşul număra deja şi disciplina deşertul Sibe­ popeea acelor ani de avlrUuri pod, ridicat in 1945, care în ­ riei şi ale U.RS.S., producă­ \ \
20 000 de locuitori, fiin d una ria, singurele case din Novo­ romantice, de lupte eroice, FRANZ STANGL,
Toate prospectele turistice aici, in insăşi această zonă, dintre primele cetăţi m unci­ locuieşte vechiul pod de pon­ toare de maşini electrice gre­
consaerulc Novosibirskului in această fabuloasă Siberie toreşti ale Siberiei. Podul de sibirsk erau m icile izbe de de victoni, de jertfe fi sa­ toane destinat transportului le, hidro şi turbogeneratoa-
— această „ capitală“ a Sibe­ ale cărei comori ascunse — oţel şi beton construit, a­ lemn, încheiate din birne, crificii, a îngheţat, întreagă, re, prese hidraulice dc mare CONDAMNAT LA
riei apusene — convin, inva­ bogăţii ale solului şi subso­ lunei, peste flu viu , cel din­ care se mai zăresc şi azi, ici- in aceşti stilp i şi boite de rutier, lărgind poarta de ex- capacitate, cuptoare de oţel, ÎNCHISOARE PE VIAJA
ria b il, uccleaşi repere c ifri­ lu lu i acoperind, după cum ţii pod qI N ovosibirskului, instalaţii automate pentru
ce, mai m ult decit elocven­ spun experţii, întregul tabel are azi valoarea unui monu­ foraj, tuburi sudate, lam ina­ \
te pentru a sugera dimensiu­ al lui Mendelccv — au fost ment de istoric. Pe şinele de te, piese de radio, maşini a­ Curtea cu Juraţi din
nile unei istorii. Moscovei — scoase la suprafaţă abia m oţel fulgeră şi azi — ca şi a­ gricole etc Numai in acest \ Dusscldorf l-a condam­
spun aceste prospecte — anii din urmă De pe acum, cum şapte decenii — chiotul cartier, la Knvoscekova, tră ­ nat m arţi pe Franz
i-au trebuit 750 de ani ca să Siberia dă 45 la sută din pro­ locomotivelor, purtînd con­ ieşte o populaţie de peste Stângi, fost comandant
atingă un m ilion de locui­ ducţia de cărbune a U-RS.S., voaiele de trenuri peste o ri­ 300 000 de oameni Cit p ri­ s al lagărului de concen­
tori, New Y orkului 200 dc peste un sfert din cea de zonturile Siberiei. P rivită dc veşte întregul oraş, cu cei trare dc la Treblinka,
ani, D etroitului 200 şi 2 de­ gaze naturale, o treim e din aici, de sus, de pe cel mai peste un m ilion de locuitori \ la închisoare pe viaţă
cenii : N ovosibirskului — întreaga masă lemnoasă, o vechi pod al oraşului, in v i­ ai săi, dinamica dezvoltării „ Călăul de la T re b lin -
numai 7 decenii. pătrim e din energia electri­ teza de fulger a trenului pa colo, iu um bra cvartalurilor oţel şi beton, al căror desen pansiune a m arii in d u strii o poate ilustra, cit se poate ka", cum a fost denumit
că, cvasi-totalitatea diam an­ de elocvent, chiar şi un de­ s
Care e explicaţia acestui noroma flu v iu lu i capătă miş­ de blocuri, ca un reper isto de o uim itoare supleţe a li­ pe păm inturile Siberiei acest nazist, s-a făcut
ritm — cel puţin spectacu­ telor naturale, un im portant care de caleidoscop. Im agini­ ric in confruntarea dintre n iilo r aşează această con­ Cu numai vreo cinci dece­ taliu particular—fap tu l că, a­ s vinovat de uciderea a
nual, la Novosibirsk se nasc
los - care, depăşind „plauzi­ procent din m aterialele ne­ le trem ură, iscind m iraje de ieri, azi şi miine. strucţie printre cele mai fru ­ nii In urmă, Lenin, in dru­ circa 20 000 de copii. Ni s-a \ cel puţm 400 000 de
b ilu l clame" al dezvoltării, feroase ele., etc. Numai in o secundă, ca şi cum aerul Podurile sint emblema No- moase din lume. Podul poar­ mul său spre e xilu l siberian, povestii că cele 2 000 de persoane
masurile consacrate de isto­ Siberia apuseană, cercetări­ ar fi torid, sau ca o proiec­ vnsibirskului, veritabile defi­ tă numele unui erou al com- expedia din aceste locuri o străzi ale oraşului adăpostesc \
ria unor oraşc-qiganti, pro­ le geologice întreprinse in ţie de cinematograf la înce­ n iţii ale istoriei sale. Cele somolului — „ K im " — căzui scrisoare în care descria ta­ un număr egal de parcuri şi 1 I
pune măsuri inedite, cu atit u ltim ii ani au depistat peste puturile lui. Oraşul revăr­ trei magistrale dc beton şi tn lupta pentru supunerea bloul in astfel de term eni : scuaruri, destinate celor mai UN NOU TIP DE TREN
mut demne da relevat cu cit ¡20 de noi zăcăminte de pe­ sat pe cele două ţă rm u ri de­ oţel arcuite peste apele flu ­ flu v iu lu i. Este epoca pe care „P rive liştile de pe drum ul tin e ri locuitori. \
t'ipfelc se petrec în.lr-un coli trol şi gaze, care intrec, prin rulează am eţitor privelişti de viu lu i — fiindcă podului din o descrie lly a Ehremburg in Siberiei occidentale, pe care
¡Ir planetă înseninat, de de bogăţia rezervelor, de 2-4 uzine gigantice, cu coşurile 1893 i S-au adăugat, in timp, „Şi-a fost ziua a Il-a ", zi ca­ l-am parcurs in întregime Novosibirskul c o lecţie \ In Japonia se experi- (
■•rnii şi crneuri in pustietate ori regiunea petroliferă măr înşurubate in cer, deasupra încă două — sini, s-ar putea re marchează, la Novosibirsk (1 300 de verste de la Celia- de istorie. O lecţie vie, a i mentează un nou tip dc
si nemişcare ? ginită de Volga şi de U rali cărora pluteşte un fum u ri­ spune, nişte veritabile „sem­ o dată cu construcţia aces­ binsk la Kri.voscekova, in cărei pagină dinamică, am­ ’ tren, dotat cu un mo *
zonă care. piuă la
aceste
/>»'/■-adevăr. Novnsihirsku descoperiri, ocupa pe tabele aş, negru, dens şi perpetuu, ne de carte", favorizind lec­ tu i pod-monument, edifica­ trei zile), sint extrem de mo plă, impresionantă prin rit­ ţ tor lineal, capabil să ^
- inima Siberiei apustme - le. de valori ale acestei in mari cvartale, de blocuri cu tura unui peisaj grandios şi rea prim ei uzine de mari notone „doar stepa goală, m urile de viaţă ce le propu­ ^ dezvolte o viteză de 500 ,
r centrul de gravitaţie al u multe etaje, ireal dc albe in a unei istorii bogală-n eve p ro p o rţii, uzina dc maşini a pustie, cit vezi cu ochii. N ici ne, sc scrie încă, aşezind a­ km la oră, foarte apro■ ’
'iei zone rare. acriperind • lu strii locul nr. 1. asigurind arest teritoriu dominat de nimente, tumultuoasă, plină gricole „Sibselmach". Vreme un oraş. Rareori, cite un sat. cest tînăr şi grandios oraş — 1 piaţă de cca a avioane- \
sunm fnfi! de S ori mai mar< ţiesle 70 la sută din totalul vaste aglomerări industriale. de profunde sem nificaţii. îndelungată, ea va fi unica cind şi cind cite o pădure : cetate a com unism ului — sub \ lor. El nu va avea roţi 1
ea rn-eeo a Franţei, număra extracţiei). Toate acestea nu existau in A l doilea pod este opera cetate industrială a oraşului in rest, nim ic altceva decii semnul dim ensiunii supreme | Şi va circula pe o pistó i
doar vreo 5 milioane de lo­ Actul de naştere al Novo­ epoca fă u ririi podului. Ele m iilo r de comsomolişti care de pe Obi, restul uzinelor şi stepa, zăpada şi cerul..."
cuitori Şi totuşi, sursa, ex­ stnt opera anilor Revoluţiei, in anii ‘30, au străpuns bazi­ fab ricilor opărind mai tir- Knvoscekova, m icul sat a — viitorul. » specială cu ajuto ru l u ,
plicaţia ritm u lu i exploziv al sibirskului s-a semnat la cu uriaşa lor declanşare de nul carbonifer al Kuzneţku- ztu, in anii celui de al doilea m in tit de Lenin, este astăzi ^ nci perne de aer.
dezvoltării oraşului se află sfirşitul secolului trecut, in energii creatoare. Atunci, în lui rectificind şi amenajind război m ondial şi după ace- unul din cartierele Novosi- ILIE PURCARU
Redacţia şl administraţia ilarului : Deva, si/. Dr. Petru Groza nr. 35, Ta lefoane : 12317 |] 11368. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 44065