Page 73 - Drumul_socialismului_1970_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4965 • JOI 24 DECEMBRIE 1970
1(883 ¡1^ — — — — mmm l i m — l i n M ii M in im i < TiT T 1 T U'"r'.3r.;rr> 73T3B

i i l e decisive

toate măsurile ca atlt realiză­ guvernului în care «e subli­
rile sortimentale cît şi livră ­ niază cu tărie i „Trebuie
(Urmare din p a g . 1 ) rile sâ decurgă la nivelul aar- schimbată mentalitatea că
clnilor de plan. procesul de producţie 6e în­
Elementele pozitive prezen­ cheie o dată cu fabricarea
beneficiarii interni şi la ex­ tate nu garantează însă pe mărfii, aşa cum socotesc as­
port se desfăşoară intens, ur- deplin desfacerea întregii tăzi multe din cadrele noastre
mînd sâ se încheie în zilele producţii marfă. Pe judeţ mal din economie; procesul de
următoare. există la ora actuală o pro­ producţie începe cu aprovizi­
Considerăm această situa­ ducţie marfă neacoperită cu onarea, 6e continuă cu pro­
ţie ca foarte bună şi nădăj­ contracte, din planul trimes­ ducţia şl se încheie cu vînza-
duim sâ se reflecte pozitiv n- trului I, în valoare de aproa­ rea. Fiecare conducător de
supra circulaţiei metalului pe pe 400 milioane le!. Intr-o centrală şl întreprindere tre­
arterele economiei. Acest de­ situaţie critică ae găsesc buie să înţeleagă că el răs­
ziderat pentru care m ilităm „M arm ura" SImeria, care a punde de organizarea produc­
statornic şi insistent se va contractat doar 01,1 la Butâ ţiei. de funcţionarea între­ Imaginea de faţă il prezintă pe muncitorul Gheorghe Trif, din cadrul atelierului mecanic al C.S. Hunedoara, eiecutind rectificarea unul arbore pinlon
realiza, neîndoielnic, în con­ din valoarea produselor pla­ prinderii. că în sarcina sa destinat unuia din laminoarete combinatului.
d iţii superioare. In momentul nificate pe prim ul trimestru, Intră aprovizionarea, gospo­
de faţă se face lansarea spe­ precum şi unităţile industriei dărirea Judicioasă a mijloace­
cificaţiilor de fabricaţie, se locale Deva, Haţeg, Petroşani lor materiale şi băneşti, asi­
alcătuiesc programele de e­ şi Brad cu numai 60-80 la su­ gurarea unei calităţi înalte, a
laborare şi laminare pe fie­ tă. Im plicaţiile negative ele produselor, dar şi obligaţia de 1 Silmi R0MÁMESC Dl COMEDIE POLIŢISTĂ
unor performanţe ridicate ale
care oţelărie şi laminor, cău­ acestei stârl de lucruri nu
tăm cele mal brune moda­ sînt greu de dedus. Neinche- a desface în bune condiţii
lită ţi de realizare şl expedie­ ierea contractelor în ajunul mărfurile în ţară sau străină­ I.G.Ci Hunedoara
re a metalului către benefi­ începerii noului an de plan tate : ciclul de producţie poa­ Regizorul Mircea Drâgan, tendinţa de căpătuială uşoară găinari mărunţi şi ghinionişti
ciari'. Nâzuim ca .progresele înseamnă dificultăţi In des­ te fi considerat încheiat nu­ realizatorul filmelor „Setea“, a unor elemente aflate la li­ care în cele din urmă vor
făcute, experienţa acumulată mai în măsura in care s-au „Lupeni ’29", „Neamul Şoi- mita legalităţii. Este vorba de trebui sâ dea socoteală pen­
şi preocupările noastre actua­ facere, stocarea producţiei, încasat banii pentru produsul măreştilor", „GolgoLV şi „Co­ faptul infracţional mărunt, în tru faptele lor aflate totuşi
perturbaţii în aprovizionarea
le sâ conducă la respectarea tehnlco-materlalâ şl alte ase­ fabricat, fără de care nu se lumna", debutează în cinema­ aparenţă banal şi lipsii de dincolo de lim ita unor acţiuni angajează imediat
riguroasă a contractelor eco­ menea neajufnsurl generatoare poate reîncepe ciclul de pro­ tograful de actualitate cu un spectaculozitatea unor desfă­ oneste, vom întîlni o tripletă
nomice. de greutăţi economlco-finan- ducţie". serial de filme dc factură co- şurări ample, dar prin semni­ formată din cunoscuţii actori - 7 mecanici auto |
Preocupări similare se con­ clare pentru întreprinderi. micâ-politistâ, axate însă pe o ficaţiile şi consecinţele sale comici Dem. Râdulescu, Puiu
stată şl în cadrul C.E.I.L. Sub aceste Imperative tre­ tematică educativă foarte lar­ foarte primejdios pentru so­ Câlinescu şi Jean Constantin. - 1 olectrkian auto |
-Deva. Tovarăşul Ing. Romu­ Remedierea deficienţelor în buie să acţioneze toate condu­ gă. Primele două filme ale cietate. U rm ăritorii lor, brigada de
lus Goţlu, director tehnic, contractarea producţiei este cerile centralelor şl întreprin­ serialului sînt „Brigada de Neintenţionînd a desconspi­ m iliţie, ce se ocupă de eve­ - 1 sudor electric şl autogen.
ne-a spus i de competentă exclusivă a derilor noastre în aceste zile m ărunţişuri" şi „Brigada se ra cu anticipaţie tema poves­ nimentele mărunte — aşa-zi-
conducerilor unităţilo r econo­ premergătoare noului an. şi afirmă", alcătuite pe un sce­ sa „brigadă de mărunţişuri"
— Contractele de livrare în continuare, pentru ca ac­ nariu al lui Nicolae Tic, cu tirii cinematografice, lâsîndu-i Salarizarea conform H. C.M. nr. 914/1968, de la
pentru produsele forestiere mice. Acestora le readucem tivitatea economică sâ se ri­ care regizorul a colaborat. film ului poliţist intacte toate este formată din actorii Toma
Caragiu — în rolul căpitanu­
ne satisfac aproape în totali­ In atenţie expunerea tovară­ In peisajul actualităţii coti­ şansele surprizei pe ecrane, lui, Sebastian Papaiani — 979 lel/lună la 1 938 lel/lunfl.
tate şl la Intern şl la export. şului Nloolae Ceauşescu la dice sub toate aspectele la diene, cele două filme îşi pro­ menţionăm că doar trei per­ în rolul plutonierului major
sonaje sînt principale, repre­
Sarcinile contractuale au fost recenta şedinţă a Comitetului nivelul m arilor sarcini cu ca­ pun sâ investigheze o temă zentând tipuri caracteristice şi Dumitru Furdui — ser­ Informaţii suplimentare la serviciul personal, telefon 2176.
.defalcate pe unităţi şl,.am luat Executiv al C.C. al P.C.R. şi re începe noul cincinal. socială importantă, şi anume, de mici infractori care fără gentul major. Cum toţi a­
să-şi dea seama sînt prinşi ceşti actori sînt ei înşişi
în mrejele unor răufăcători cunoscuţi şi apreciaţi in­
Premierea unor formaţii abili şl primejdioşi cărora le terpreţi de comedie, per­
vor face jocul. Realizatorii n-
i trag astfel atenţia asupra pe­ sonajele ce le vor realiza
o
vor
bineînţeles
străbate
Ilia după 6 luni de fanfară ricolului social şi civic al u­ serie de peripeţii pline de întreprinderea
haz şl savoare comică. Ală­
nor asemenea situaţii şi mai
Dc curlnd, unor formaţii de fanfară din judeţul ales asupra consecinţelor la turi de ei, actriţa Ioana Drâ­
gan va Juca rolul unui loco­
nostru, care au avut o comportare meritorie in cadrul care se expun cei care din tenent major care va avea
de la începerea festivalurilor zonale desfăşurate Ia Petroşani şi Alba dorinţa unor cîştiguri ilicite, sarcina eâ acţioneze în m ijlo­
aparent puţin primejdioase,
Iulia, Ii s-au înminat premiile atribuite de către Co­
mitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunea Ge­ riscă sâ se expună unor nea­ cul bandei în travesti sub în­ industrie locală
făţişarea unei fermecătoare şî
nerală a Sindicatelor din România, Comitetul Central junsuri grave. Din acest punct misterioase blonde. In sfîrşlt,
acţiunii de refacere al Uniunii Tineretului Comunist şi Uniunea compozi- ! j caracter educativ, deşi ca m ij­ în rolul şefului care conduce
de vedere film ul are un adine
torllor din Republica Socialistă România.
Formaţiile aparţinind I.IH, Barza, E.M. Lupeni, loace de realizare outorii săi cu abilitate firele anchetei şl
dirijează acţiunea „brigăzii de
U.U.M. Petroşani şi fanfara sindicatelor din Deva au ! îl construiesc sub forma unei m ărunţişuri“ , descoperindu-i ORÂŞTIE
In cadrul a m plului pro­ Popa Suica, Tudosie C ărbu­ fost distinse cu cupe, fanioane, plachete, diplome şi ! comedii poliţiste, condusă du­ pe infractori şl dejucîndu-le
gram de reconstrucţie a ne, A urel Jurca, Iosif Bog­ insigne. Au fost oferite, totodată, plachete şi diplome pă toate regulile unui joc planurile, îl vom revedea pe
Ilie i — localitate greu lo vi­ dan, A ron Sav şi Partenie fanfarelor Petrila-Lonea şi Grupului şcolar Lupeni. j „de-a hoţii şi vardiştii". popularul nostru actor de co­ STR. N. TITULESCU NR. 20, TELEFON 190
tă de inun da ţiile catastrofa­ Bisorca. In rolurile celor trei „hoţi", medie Iude Darie, de data a.
le din luna mai — o atenţie A ju to ru l in bani acordat ceasta însă aflat într-o parti­ Produce şi livrează în sector socialist pe bază de
deosebită s-a acordat reface­ de stat cetăţenilor sinistraţi tură interpretativă foarte se­ com andă fermă pentru anul 1971 în orice ca n tită ţi :
r ii fondului locativ. Care din comuna ilia pentru re­ rioasă — scaune ta p iţa te tip Snagov şi Mureş ;
este situaţia acum, după 6 construcţia locuinţelor, a­
luni de m unci intensă pe nexelor gospodăreşti şi pen­ Menţionăm, de asemenea, — spalier! de vie ;
şantierele de reconstrucţie ? tru refacerea bunu rilor de faptul că regizorul Mirceo — plite şi grătare din fontă ;
Drâgan a film at majoritatea
D atorită a ju to ru lu i m u lti­ uz casnic se ridică la scenelor în ambianţe reale, — construcţii m etalice pe bază de schiţe ataşate
lateral al statului — e xp ri­ suma de 5,6 m ilioane lei. pentru a da producţiei sale la c-d. ;
mat in bani şi m ateriale de De asemenea, din fondurile cît mai m ult firesc, Iar poves­ — prefabricate din beton ;
construcţie de tot felul, in statului s-a alocat suma de tirii în sine o interesantă no­
asigurarea m iin ii de lucru 1 440 000 lei pentru construc­ tă de veridicitate. Sperăm că — bo lţa ri pentru mină ;
calificate — s-a reuşit ca toa­ ţia a două blocuri cu 2,0 aceste încercări se vor concre­ — bandaje pentru m ină 1
te cele 303 de case avariate apartamente fiecare. A stfel, tiza în cele din urmă într-un — dale din beton ;
să fie reparate. De asemenea, cu aju torul masiv al statu­ serial de succes şi aşteptată — cărăm idă de construcţii ;
s-au construit şi dat in folo­ lui, prin hărnicia locuitorilo r ţinută artistică
sinţă 61 din cele 62 casc şi a meseriaşilor care au — umeraşe pentru b ărbaţi şi femei.
distruse pe care cetăţenii uenit din tot judeţul şi ne-au ION M1HU ■.■B E B iH y M -s-— r --------i — ■
şi-au exprim at dorinţa să ajutat la refacerea fondului
şi le reconstruiască. A lţi 6 locativ, s-a asigurat crearea
cetăţeni, care au auut case­ de condiţii corespunzătoare
le distruse, şi-au construit de locuit tu tu ro r cetăţenilor, CENTRALA MINEREURILOR NEFEROASE DEVA
case in alte localităţi sau au fie in casele lor proprii, fie
p rim it apartamente în bloc. în locuinţele puse la dispo­ DIRECJIA TEHNICA DEZVOLTARE GEOLOGIE
(ro ţi cetăţenii au asigurate ziţie de stat.
pentru iarnă condiţii bune Ilia a renăscut. Aceasta se
de locuit. datoreşte g rijii permanente
D intre cel 61 de cetăţeni a partid u lu i şi statului faţă
care s-au m utat in casele de fa m iliile sinistrate, a ju ­
lor noi am intim pe A drian to ru lui ce le-a fost acordat,
pentru care toţi cetăţenii
Cosa, V irg il Albu, M ihai Co- sînt adine recunoscători şi
libaş, A ndronic Hendrea, exprim ă m u lţu m iri partidu­
Iosif Stanca, A u re l Albu, lu i şi guvernului. DIN PLANUL TEMATIC DE INOVAŢII
S ilviu Gabor, Viorel Căta, * pe mi 1971
Ana Diaconu, Etelca M arto- TEODOR VAS1U
noşi, Livia Tamaş, Teofil primarul comunal Ilia Termocentrala Paroşenl. Aspect din sala maşinilor. Foto ONOIU
al unităţilor cu gestiune internă
K _____________________________
nu numai buni meseriaşi ci
Sâ reluăm : Constantin Ir i­
REPORTAJ DIN ŢARÂ şl oameni care, prin felul lor mia a venit aici singur. A reacţie în lanţ, asemănătoare crt, Denumirea temei Stadiul actual economice urmărite Loc de aplicare
Condiţii tehnico-
cu fisiunea atomului. O ex­
al propunerii
comporta­
de a gîndi, prin
ma o echipă Cei pe care i-a
ment, prin întregul lor profil preluat sarcina de a-şi for­ plozie. Ca sâ nu se distrugă,
cu
instalaţia este prevăzută
moral sâ constituie modele strîns în jurul său nu ştiau un sistem special de siguran­ 1. MetodA de exploatare Metoda de exploatare Evitarea focurilor de mină,
Cît de impunătoare sînt Prin ce însuşiri au putut de urmat şi să poată trans­ mare lucru nici despre mese­ ţă. De cite ori se întîmplâ a­ de mare productivitate cu felii orizontale, flsli aplicarea susţinerii metali­
dtluţle şl pierderi
cu
transversale descenden­
ce tn abataje,
micşorarea
noile instalaţii industriale ca­ aceşti oameni sâ facă un a­ mite „învăţăceilor" însuşirile ria pe care urmau s-o înveţe, cest lucru, o anumită parte de minereu reduse In te cu surpare. pierderilor şl creşterea pro­ Mina Deva
moral-profesionale cerute de
condiţiile evitam focu­
re au apărut pe un platou semenea salt 7 II văd acum munca într-un combinat de nici despre rigorile muncii a sistemului de siguranţă rilor subterane pentru ductivităţii muncii.
din preajma oraşului Piteşti I în salopete şl halate albas­ industriale. (discurile de explozie şi alte zacamlntul Deva.
Cît de impunătoare şl ce tre, cu degete subţiri şi agile o asemenea complexitate. Am Nu este un caz singular. piese) se distruge şi trebuie
sentiment de tim iditate co­ mîngîind suprafeţele fasci­ avut din fericire — şi asta Am cunoscut, la secţia de înlocuită. Proiectul prevede,
munică omului complicata lor nante ale tablourilor de co­ nu-i de loc Intîm plâtor — şi polietilenă, un alt muncitor, pentru această înlocuire, 32 8. Dispozitiv de frinare a Frînaroa ae executa Reducerea personalului de
pline
pe
vagonetelor
deservire
manual.
arhitectură I Pe o întindere, mandă. Cu p riviri încordate, „profesori" dar şi „ucenici" pe mecanicul Vasile Duma, de ore. In acest timp, se în­ panta automotoare orlz. Mina Deva
cît poate cuprinde privirea, ei urmăresc Jocul subtil al foarte buni. Aş putea sâ vă şeful unei echipe de inter­ ţelege, instalaţia nu produce. —00 m.
se înlănţuie, se întrepătrund, cifrelor de pe cadrane şi al vorbesc despre unul dintre venţii. A venit aici de la Vasile Duma şi-a pus între­
se ridică spre cer, se ţes spre semnelor înscrise pe diagra­ aceşti „profesori", despre me­ Copşa Mică şi se află acum barea dacă nu cumva acest 8. Dispozitiv pentru de­ Loviri repetate cu ran­
depărtări conducte, vane. ci­ me. captivaţi de travaliul in­ canicul de instalaţii Constan­ în al 22-lea an de muncă timp ar putea sâ fie scurtat. tectarea rapida a cop­ ga. Dispozitiv eu semnalizare
acustica şl
manevrare u-
lind ri şi sfere, forme ciudate telectual al coordonării unor tin Irimia... A venit împreună cu ultima Echipa lui a preluat şl ea în­ turilor !n fronturile de şoarâ tn frontul de lucru. Mina Deva
ale metalului, într-o alcătui­ procese chimice de mare an­ Constantin Irimia, un băr­ echipă pe care şi-o formase trebarea. Şi după calcule în­ lucru din subteran.
re semeaţă. Un vuiet conti­ vergură. Asta se petrece aici, bat voinic, cu mişcări mola­ acolo. Venind, sperase că va delungi, după un perseverent
nuu, trepidant cutreieră văz­ cu oameni care, în urmă cu tice dar sigure, transmite şi lucra cu echipa lui, cu oame­ efort de imaginaţie, s-a iv it 4. Mecanizarea descărcă­ Descărcarea vagonete­ Descărcarea rapida şl efi­
duhul, vorbind despre form i­ zece ani, nu bănuiau cîtuşi în Jur sentimentul de sigu­ nii pe care se putea bizui ideea comprimării operaţiilor, rii vagonetelor la staţia lor se efectuează m a­ cientă a vagonetelor, In Uzina de preparare
dabila forţă ce se naşte şi de puţin că vor fi cîndva în ranţă. de echilibru. A venit Aici însă a înţeles că acest prin eşalonarea lor, potrivit de antezdroblre el 1* nual. special a celor cu material Certej
halda de eterii.
se mistuie in interiorul aces­ unul grafic riguros şl prin umed.
tor instalaţii. Eşti îndemnat introducerea unor dispozitive
ajutătoare
speciale... Acum
sâ crezi că tot acest imperiu fl. Dispozitiv de filtrare a Filtrele nu asigura o Aplicarea unul dispozitiv
industrial nu poate fi stâpî- înlocuirea durează 8 ore. Se gazelor la locomotivele reţinere adecvată a care ea filtreze aproape
recuperează astfel 24 de ore
Diesel de mină.
nit de oameni, de aceste fiin ­ din funcţionarea Instalaţiei ; componenţilor nociv!. total componenţii nocivi E. M Certej
cuprinşi în gazele arse.
ţe care par, în vecinătatea ceea ce echivalează cu 50 de
m arilor instalaţii, atît de fra­ tone de polietilenă. La me­
gile, atît de mici I Pare că dia de 10 asemenea Interven­ 6. Înlocuirea actualei me­ Productivitatea actualei Creşterea productivităţi!
tode de
exploatare 1n
muncii şi reducerea
totul s-a născut şi funcţionea­ ţii pe an, revine o economie filoanele cu grosimi metode este redusa. sumului de lemn. con­
ză de la sine, independent de de aproximativ 8 milioane lei. miel, eu o metoda de E.M. Bolţa-Haţeg
voinţa şi intervenţia omului. Se recunoaşte aici m eritul exploatare de mare
productivitate
De altm interi, oamenii nici întregii echipe. A l unei echi­
nu pot fi văzuţi aici la tot pe din care numai unul este
pasul. un vechi muncitor. Ceilalţi 7. Metoda de exploatare Productivitate mica. ge­ Creşterea productivităţii
încârcarea
Numai după ce ai trecut măsură să facă şi altceva de­ aici, la Piteşti, singur, după lucru nu va fi posibil. Oame­ sînt oameni care, în urmă cu adecvata condiţiilor de nerata de a producţiei muncii şl reducerea efortu­
eu
zâcâmtnt
grosimi
manuala
pragul primei impresii, nu­ cît sâ se lase conduşi de ca­ ce lucrase la combinatul de nii lui, buni meseriaşi. au zece ani, nici nu bănuiau mă­ cuprinse intre 3-7 m şl Efort fizic sporit. lui fizic prin introducerea E.M. Bolţa-HAteg
încărcării
mecanizate
a
fost solicitaţi sâ
constituie,
cauciuc sintetic de pe valea
mai după ce ai izbutit sâ te priciosul ciclu agrar. Numai Trotuşului. Acum este încon­ fiecare, nucleul unei noi e- car că aici, pe cîmpurile cu încărcare mecanica n producţiei şl a transportu­
apropii suficient de intim ită­ un serios efort de voinţă, nu­ jurat de o echipă şi împreu­ chîpe, sâ adune in jurul lor semănături din preajma Pi- minereului. lui mecanic.
ţile acestor coloşi industriali mai calităţile lor morale i-au nă alcătuiesc un grup mono­ muncitori tineri, neexperi­ teştiului, se vor înălţa ase­
în interiorul cărora se zbu­ putut înălţa pînâ la perfor­ lit, o colectivitate inseparabi­ mentaţi şi să i ajute în per­ menea coloşi industriali şi că 8. Mecanism de Îndoit îndoirea se face ma­ Reducerea efortului fizic Atelierele centrale
ciumă temperaturi şl presiuni manţa de azi. fecţionarea profesională. Du­ ei nu numai că nu se vor lă­ flanşe din comler la nual. Şl creşterea productlvItAţll Crlşclor
uriaşe — şi unde moleculele Ciţiva pe care i-ain cunos­ lă. Cei din echipă sînt şi ei ma a trebuit din nou sâ ia sa intim idaţi de aceste co­ tuburile de aera]. muncii.
se fac şi se desfac dînd naş­ cut m-nu convins că însuşirea bum meseriaşi, chiar foarte de la capăt operaţia form ării pleşitoare apariţii, ci vor In­
tere unor materii noi — îti primordială ce li s-a cerut a buni. Şi-au marcat valoarea unei echipe Era a şaptea terveni creator în funcţiona­ 0 Mecanism pentru şle­ Şlefuirea se executa Creşterea productivităţii
dai seama că totul este, de fost una de ordin moral: con­ în nenumărate acte de mun­ oară, în viaţa Iul, cînd se rea lor, le vor aduce îmbună­ fuirea robinetelor de manual. muncii şl Îmbunătăţirea Idem
fapt. contrar aparenţelor, sub ştiinţa necesităţii de a învă­ că Odată, în sistemul de întoi>cea la acest start. Majo­ tăţiri, le vor sil! sâ producă aer comprimat. calităţii.
stâpînirea absolută a omului, ţa, de a persevera, de a de­ spălare cu ulei a gazelor de ritatea celor care au făcut mai mult.
a priceperii, a forţei, a spi­ prinde subtilităţile unui uni­ pirolizâ s-au produs înfun- parte din cele 0 echipe ale Conştiinţa responsabilităţii, 10. Dispozitiv pentru de­ Prin dezlegarea con­ Reducerea timpului de de­
ritului său Cu vremea şi cu- vers profesional cu totul şi dâri cu cocs. După prescrip- lui sînt şi ei acum şefi de e- conştiinţa că sînt chemaţi sâ pistarea scurtcircuitelor ductorilor de la colec­ pistare a defectului.
ţiuni, instalaţia trebuia oprită
noscînd fapte, întîm plâri, pro­ cu totul nou pentru ei. N-au şî numai aşa nr fi urmat să chîpâ, maiştri, cîţlva au de­ se afle în miezul m arilor In bobinele de rotoarelor tor şl măsurare cu a­ Idem
parate.
motoarelor
curent
cese, vei înţelege că atotpu­ avut doar de învăţat o profe­ se opereze remedierea. O pri­ venit ingineri. M ultiplicări prefaceri economice şi socia­ continuu. sector electr.
ternicia omului se extinde sie... rea instalaţiei ar fi adus, în­ prin diviziune. le, iată ce le-a dat această
aici atît de autoritar îneît Şeful secţiei pirolizâ a com­ să, mari pagube producţiei. fenomenală receptivitate, a-
ae
marile, copleşitoarele, compli­ binatului petrochimic, ingine­ Inginerii secţiei au fost de Şî-a creat şj aici, în acest ceastâ admirabilă capacitate lt. Diapozitiv pentru me­ Operaţia folosind executa înlăturarea efortului fizic
canizarea operaţiilor de
manual
mal
catele instalaţii se supun cu rul Ion David, îmi spunea : acord că remedierea se poa­ timp, o echipă. Este echipa de asimilare, de integrare în- banda]are cu strmă de mulţi muncitori. Şl creşterea productivităţii
muncii.
o uimitoare docilitate comen­ — Secţia aceasta a consti­ te face şi din mers. Condiţia care-1 înconjoară acum şi ca­ tr-un univers cu totul şi cu oţel a rotoarelor mo­ Idem
zilor, intervenţiilor, ideilor o­ tuit unul dintre cele mal gre­ era ca operaţia să fie făcută re participă la fapte de genul totul nou pentru ei Trebuie toarelor de curent con­
tinuu.
mului, în cele mai mici amă­ le obiective. Şi construcţia, cu maximum de pricepere şi următor : apoi sâ mai introducem în
nunte.. Apoi, dacă soliciţi dar şi perioada de punere în atenţie. Era şi o chestiune de Procesul de polimerizare se calcul conştiinţa responsabili­
memoria. îţi aminteşti că lo­ funcţiune nu cerut eforturi curaj. Constantin Irim ia a ac­ sâvîrşeşte la presiuni de pînâ tăţii acelor vechi muncitori 12. Agregat pentru turna­ Se lucrează prin turna­ Calitate superioara şl re­ Ateliere centrale
cul pe care se află acum a­ speciale. în condiţiile in care ceptat, fără ezitări, sâ execu­ la 2 000 de atmosfere (O lo­ care au venit aici ca sâ trans­ rea centrifugala a fon­ re simpla In forme. ducerea rebuturilor. Alba Talia
cest imperiu era în urmă cu nu aveam prea m ulţi oameni te, împreună cu echipa lui, vitură de tun: circa 1 300 at­ mită noilor generaţii meşte­ tei şl neferoaselor. Turnătorie.
numai zece ani. un cîmp in ­ bine pregătiţi Am avut un această lucrare de înalt exa­ mosfere). In vasul de reacţie, şugul şi normele morale ale
lins cu semănături unde oa­ nucleu de muncitori veniţi de în interiorul căruia se petre­ muncii industriale. Astfel, co­ 13. Dispozitiv adaptat la Nu ae pot executa roti Eliminarea colaborării cu Idem
menii nu ştiau să facă decît la alte om binale şî în Jurul men profesional şi moral Cu ce acest proces. presiunea roana industriala a oraşului morteza pentru dantu- g en ele. alie ateliere. Atelierul mecanic
operaţia rudimentară a plu- lor nm grupat muncitori în calm, cu siguranţă, într-o poate creşte, în cinci secun­ poate creşte oricîl. Se va găsi rare cu cutii roatfl.
găiitului Si abia amintin- formare Procesul acesta de perfectă sincronizare, întrea­ de, cu 1000 atmosfere şi u­ întotdeauna energia umană
du-ţi acest lucru şi ounindu-l pregătire a colectivului. de ga echipă a lucrat timp de neori. din motive obiective, care s-o stăpîncască. sâ-i con­ U. Masa rotativa cu 0 Nu e.vistft. Mărirea productivităţi! şl
în opoziţie cu imaginea pre­ formare a cadrelor n-a fost cilevn ore Au izbutit. Echi­ greu de explicat aici, se pro­ fere adevărata valoare. 1200 mm. adaptata la ca luaţii niunell. ideni
zentului. totul intră in do­ de loc uşor. Am avut nevoie pa a funcţionat ca un meca­ duce o descompunere bruscă MIMAI CARANFIL Rohrwerk.
meniul fantasticului. de „orofesori" foarte buni. nism de ceasornic. a etilenei, o decompozitie, o