Page 74 - Drumul_socialismului_1970_12

3
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4965 O JOI 24 DECEMBRIE 1970

V. Silvia, elevă din m uni­ mama Nouă, care sîntem 0 să se lămurească cu sprijinul porturllor locale cu mijloace UN NOU HOTEL
cipiul Petroşani, ne roagă să-i fraţi, toţi cu meserii frumoa­ ziarului. „Deşi nu avem ur­ proprii pentru stîlpl şl alte LA G A LA ŢI
răspundem la două întrebări: se, ne spune să părăsim lo­ maşi care să moştenească bu­
unde se află „polul frigu lu i"; cuinţa. fiindcă o are moşte­ nurile imobile sau măcar sâ materiale ; acordarea de di­ La Galaţi s-a dat în folo­
dacă există vreo zonă popu­ nire de la tatăl dumnealui, se mute In casele noastre du­ verse materiale disponibile, sinţă un nou hotel cu 10 n i­
lată situată la cercul polar. respectiv bunicul nostru. Noi pă ce noi vom deceda, consi­ ca stîlpi de lemn etc. ; fon­ veluri şi o capacitate de caza­
Dragă Silvia. în privinţa lo­ n-am vrea să plecăm din a- liul popular din raza comunei duri băneşti sau produse a- re de 130 locuri. Este. după
cului unde s-ar presupune că ceastâ casă in care am copi­ unde locuim ne-a obligat sâ părerea edililor oraşului, cea
ar fi „polul frigulu i" s-au lărit. Dorim să râmînem chiar plătim pentru electrificarea Rricole. Contribuţia locuitori­ mal frumoasă clădire din
purtat multe dispute de-a şi în calitate de chiriaşi. Ce satului. La ora actuală nu lor pentru electrificarea sate­ zona celor trei Tigline ale
lungul tim pului. Noi nc vom ne sfătuiţi să facem ?" — ne dispunem de bani şi nici nu lor se propune de consiliul Galaţiului — o adevărată ver­
referi la date ceva mai recen­ întreabă In încheierea scri­ popular comunal şi se supu­ ticală de beton si sticlă, în
te. In 24 august 1960, mem­ sorii unul din fraţi. dorim sâ ni se instaleze cu­ care forme ornamentale, de
brii staţiunii sovietice „Vos- Să râmSneţi tot acolo In rent Sîntem şl aşa destul de ne aprobării adunării popu­ o geometrie aleasă, se armo­
bâtrînl şi pe deasupra şi bol­
tok* aflaţi în Antarctida au curtea aceea frumoasă, unde navi. Cum aâ procedăm pen­ lare a comunei respective. A­ nizează plăcut cu marmura
citit pe gradaţiile termome­ aţi spus pentru prima dată dunarea populară aprobă cu de Sllen, Alun, Moneasa ro­
tru a nu plăti suma cerută
trelor ce le aveau în dotare mamă şi tată, de unde aţi în vederea electrificării sa­ majoritate de voturi propune­ şie. cu travertinul, placajul
o cifră record i minus 88,3°C. înălţat zmei şi avioane de tului ? \ înainte de a vă râs- rea. Votarea se face prin vot din fu rn ir şi tapiseria fină a
Interioarelor.
IN VE N ŢII ŞI IN O V AŢII
Bilanţul pe acest an al in ­
Vă răspundem la întrebare ventatorilor şi inovatorilor
din judeţul Mureş a înregis­
trat peste 500 de invenţii şi
inovaţii aplicate In produc­
ţie, a căror eficienţă se ridică
Tn lunga iarnă polară a anu­ hîrtle. In cazul că tatăl dum­ punde la Întrebare, o sâ în­ deschis. Şi fiindcă am amin­ Ia aproape 50 milioane Iei.
lui 1965 însă, de la Institu­ neavoastră va dori să vin dă cercăm sâ vă relatăm în cîte- tit de adunarea populară, vă Intre realizările cele mai im ­
tul polar norvegian, oamenii casa, înainte de a se încheia va cuvinte cine contribuie şi sfătuim ca în prima şedinţă portante se numără maşina
de pretutindeni au aflat că formele cu cel care o va cum­ cum se stabilesc sumele pen­ ce se va ţine în comuna unde semiautomată de colorat prin
termometrele au înregistrat păra, funcţionarii de la No­ tru electrificarea satelor. O locuiţi, să vă exprimaţi şi pulverizare a produselor din
— evident, tot în Antarctida tariatul de stat Deva vor cita mare parte din sprijin îl a- dumneavoastră, cu această o­ ceramică, realizată Ia Com­
— o temperatură de minus pentru a-şl da consimţâmin- cordâ statul prin : punerea In binatul de sticlă şi faianţă
94,5 grade. tul şi restul de moştenitori pe dispoziţie (la preţuri conve­ cazie, doleanţele fie în scris, din Sighişoara Invenţia a
'La cea de-a doua întrebare, care dumnealui li consideră nabile) a materialelor, trans­ fie verbal. Cu siguranţă veţi
răspunsul nostru este da. E- la ora actuală lipsiţi de drep­ formatoarelor şi aparatelor găsi înţelegere.
xlstâ în întinsa Slberie un turi. Şl cind, în faţa nota­ necesare pentru electrificarea Peisaj de ¡arná
orăşel cu numele de Salehard riatului, şase voci de bărbaţi, rurală ; întocmirea proiecte­ N. PANAITESCU
plus vocea mamei vor spune DIVERŞI
— singurul in lume — care NU, 1 se va tăia cheful vîn- lor de electrificare, execuţia
se află chiar pe cercul polar. lucrărilor, prin organizaţiile
Acestei unice aşezări de oa­ zâtorului de-a mai întreprin­ specializate de proiectare şi
de asemenea acţiuni. U ltim ul
meni îndrăzneţi i se prevede sfat pe care vl-1 dăm este sâ de construcţii-montaj centra­ moasă;
un viitor frumos. In apropie­ aveţi grijă de mamă şi sâ-i le şi locale ; acordarea unei 10.15 Publicitate; fost distinsă cu medalia de
10,Z0 1001 dc seri — emisiune
re, geologii au descoperit acordaţi respectul cuvenit. In pârti din sumele necesare e- pentru cei mici; f raite, văzute, iitî«p!ate aur la ediţia din acest an a
mari zăcăminte de petrol. 1 ti privinţa tatălui, încercaţi să xecutâril lucrărilor de electri­ 18,20 Telejurnalul dc seArâ; Tlrgului Internaţional de la
mulţumim pentru aprecierile staţi mai m ult de vorbă cu el. 20.00 Filmul serial „Vldocq" Vlena şi brevetată în mal
pe care le faci rubricii noas­ Nu-1 ocoliţi, cum BÎntem in­ ficare — din fondurile locale (tv); multe ţări ale lumii.
tre. formaţi că procedaţi. Uneori de Investiţii — în proporţie 20,30 Cu Miluţa GllCOrghlu CINE-I STAPINUL? EXPOZIŢIE
prin Taţi ;
F. N. D., d in Deva, ne scrie oamenii au şi ezitări. Trebuie de cel m ult 20 la sută din
că de la un timp, tatăl sâ-i înţelegem, sâ-1 luăm cu costul lucrărilor pentru In­ 21.00 Panoramic ştiinţific; Pe strada R epublicii, la nr, 90, din m unicipiul Petro­ CINEGETICA
dumnealui, trecut de 55 vorbă bună. De ce sâ fugim stalaţiile de producere, trans­ 21,35 Tclcglob. Philadelphia n- şani, există o clădire im punătoare în care tşi desfă­
rablc& — Iordania, ne-
Asociaţia vinâtarilor şi pes­
de ani, a început sâ tră­ de ei ? port şi distribuţia energiei e­ portaj; şoară activitatea o seamă de în treprinde ri şi in s titu ţii. carilor sportivi a deschis la
In una din aripile clă d irii unde se găseşte şi biroul
iască iarăşi clipele tinereţii. Ilie Drflgoi, din Sohodol- lectrice. Locuitorii satelor ce 28,00 Emisiune tn limba ma 22.00 Telejurnalul de noapte; de proiectări al I.G.L. Petroşani domină o dezordine Suceava o expoziţie cinegeti­
Mergînd pe la diferite cafe- Lumineşti, judeţul Alba. A- ghiarâ; 22.15 Hollywood Palace — Pro­ greu de suportat. Mormane de h irtii zac de mai multe că permanentă. Reeompunînd
gram dc varietăţi cu Dia­
barurî şi restaurante, şi-a gă­ lexfi Lupaş, din Gurasada, şi se ' electrifică contribuie cu 18,10 La volan. Eml9iune pen­ na Ross, Andy Williams, luni prin încăperi care in nici un caz nu sint construi­ 6cene silvestre, expoziţia pre­
sit o „aleasă a Inim ii". „CSnd Vasile Nicoarfi, din Hunedoa­ mîna de lucru necesară pen­ tru conducătorii auto; Snmmp Davis — Jr ; te pentru a fi luate drept „m agazii" de gunoaie. Să zintă, Intre altele, cerbi, că­
vine acasă — ne scrie citito­ ra, ne scriu câ sînt puşi în- tru efectuarea lucrărilor ne­ 18,50 Muie c dulce ş( fru- 23.00 închiderea emisiunii. nu aibă această clădire un stăpin ? prioare, lupi de pădure, vulpi
rul — o bate şl o jigneşte pe tr-o încurcătură şi ar vrea calificate ; efectuarea trans- şi pisici sălbatice, Jderi. De
PROCURAJI-VA MASCA I asemenea, se află exemplare
rare de cocoşi de munte, ie-
Dacă d o riţi să vizita ţi unitatea nr. 18 de cafe-dulciuri runcl şi cocoşi de mesteacăn,
Retrospectivă in tîi o mască de gaze. A ltfe l n-o să puteţi rezista tn ţie de trofee medaliate la di­
mai
din centrul m u n icip iu lui Petroşani procuraţi-vă
precum şl o valoit)asâ colec­
local mai m ult tim p. E un fum că nu se vede om cu...
ferite confruntări
Internatio­
persoană. Necazul porneşte de la un ventilator. Pină
mai acum citeva luni acesta funcţiona bine. De cind nale.
A ÎNCEPUT
N e despărţim de un firesc, omul care munceşte Au trecui 49 de oni de cind corectitudinea l-au caracterizat, gazinul nr. 43, textile, din Brad. i s-a ars dinam ul, fum u l pluteşte fn voie in local. Deci, PESCUITUL DE IARNA
pină se hotărăşte conducerea O C.L. A lim entara
din
Undeva in fiin ­
de clnd se ştie...
an.
ţa noastră stă cuibă­ I n saloanele secţiei Nicoloe Ştefan, fiu ol unor ţă sîtuindu-l la loc de frunte. pe care îl conduce de moi m unicipiul Petroşani să repare dinam ul, procuraţi-vă La toate cele 12 secţii de
mască, dacă d o riţi să staţi mai m ult in localul am intit.
răni nevoiaşi din satul Zdrapţî,
Pentru merite deosebite in ac­
mulţi ani, au fost vîndute măr­
rită o nostalgie ameste­ de oftalm ologie a spi­ *-a dăruit muncii de servire a tivitatea comercială a fost de- furi — numai în acest an - în producţie aJe întreprinderii
cată cu păreri de rău. ta lu lu i din Hunedoa­ cumpărătorilor, A fost nevoit valoare de 5 600 000 lei. Re­ MAI MARE DARAUA piscicole Tulcea a început
Parcă ne-am despărţi de ra, discutam o dată cu să muncească de Io o vîrstă zultatele acestei munci aten­ campainiA pescuitului de iar­
un om drag. Cite în­ ciţiva bolnavi internaţi. fragedă pentru o-şi cîştigo ce­ te faţă de cumpărători se re­ Restaurantul „ T ransilvaniay, din oraşul Petrila, a nă Circa 1 500 de pescari se
semnări s-au adunat in car­ Manda Nicula, de 74 ani, le necesare traiului. Ucenic la fost de curînd înzestrat cu o sobă electrică de gătit. află tn prezent pe lacurile,
Aniţa Popa, de 75, Clara flecta şi în faptul ca în caietul
netul reporterului ! Cile bu­ Fercău, de 76, Pătru Popa, de un comerciant particular, apoi D ă ru ire de sesizări şi reclamaţii nu s-a Mare a fost bucuria lucră to rilo r de aici In citeva ghiolurile şi canalurile Deltei.
cu rii nu găzduiesc filele lui, 30. Fuseseră aduşi in secţia vînzător „fără program", adi­ înscris nici o nemulţumire a m inute ei pot pregăti orice m eniuri doresc consuma­ De remarcat câ punctele pes­
acoperite cu scris mărunt, m edicului Dumitru Jujescu, că din zori şi pînă-n seară — celor care vizitează magazinul. torii. Dar pe lingă bucurie a apărut pe parcurs si un căreşti mai depărtate din a-
grăbit, prescurtat ! Cu ciţi aproape fără vedere. Omul acestea sînt începuturile lui în Prin toată această com por­ necaz. Costă cam m ult curentul electric pentru maşina ceastâ zonă au fost dotate cu
oameni am stat de vorbă ! acesta, din m iinile căruia ale comerţului. coral în anul 1966 cu. Ordinul tare, pe care ar trebui s-o al­ de gătit. Conducerea T.A.P.L. Petroşani n-a găsit încă cazarmament de iarnă si au
Adevărata împlinire a muncii
Ne-am i'nţilnit şi rc in tiln it s-au aprins lum inile tn m ii sale Ştefan o cunoaşte abia Muncii clasa o lll-a. Din acel ba’ toţi lucrătorii din comerţ,'se un contor să poată înregistra energia electrică pe care fost bine aprovizionate cu a­
limente şl combustibil.
de zeci sau sule de ori. Cite şi m ii de ochi, le readusese în comerţul socialist, unde tre­ an este ales fără întrerupere observă că Nicolae Ştefan a o consumă moderna maşină de gătit. De m ulte ori va­
loarea curentului care se apreciază după ochi e mai
nume n-am notat in carne­ vederea. „N -am văzut zi al­ ce imediat după înfiinţarea o- preşedinte ol comitetului sin- făcut din meseria sa o chesti­ mare decit m eniurile ce se pregătesc pe această ma­ COMPLEX BALNEAR
ţe l! In dreptul lor, cite fap­ bă aproape un an. Nu m-am cestui sector. Lucrează intr-o dîcol din O.C.L. Comerţ mixt une de onoare, căreia i se LA ŢINTEA
gîndit că o să mai văd vreo­ dăruie permanent. şină. Cum s-ar spune e mai mare daraua decit ocaua.
te de rară frumuseţe şi emo­ cooperativă de consum, apoi Brad, face parte din comitetul
ţie ! Asupra citorva dintre dată. Astăzi văd. lată : bluza în oraşul Brad, unde se preo­ de direcţie, ridicînd, cu diferite N.P. Specialiştii au stabilit câ
SILVIU NEAG
ele ne întoarcem astăzi gin- dumneavoastră e albastră. cupă cu mare atenţie de a- ocazii, probleme importante inspector comercial de sfat apele termale de la Ţintea —
Am vedere din m iinile a­
durile cu plăcere şi cinstire... provizîonareo şi servirea exem­ pentru promovarea spiritului suburbie a oraşului Râleoî.
c e cestui om" — spunea Manda plară a oamenilor, de educa­ novator în comerţ, propunind au numeroase proprietăţi cu­
dar mai minunat,
1 , m poate Nicula, cu bucuria în obra­ rea şi creşterea de noi cadre soluţii organizatorice pentru rative în boli reumatice, gi­
mai nepreţuit
oferi un om seme­ zul peste care se prelingeau pentru comerţ, fn unităţile pe o mai bună servire a cumpă­ necologie, lombosclatlcâ. ar­
nului său decit singele ? lacrimi fierb inţi. care le-a condus, cinstea şi rătorilor. Co urmare, prin ma­ trite ş( pollartrite cronice.
Slnpclc care înseamnă via ­ Ce poate fi mai scump de- Pe adresa dv., tovarăşe responsabil Pentru valorificarea lor a în ­
ţă. Dind singe, ii dai cît lum ina ochilor ? In nu­
viaţă celui ajuns la grea mele acestui adevăr de ne­ „Partid iubit, părinte scump“ ceput construcţia unui mare
preţuit, omul şi doctorul complex balnear, care, înce-
suferinţă. Singele care sal­ D um itru Jujescu munceşte ai hotelului „Jiul“ din Petroşani
vează viaţa unui om, numai pînd din vara anului 1971, va
In eînsteo semicentenorului Un număr mare de pionieri marca înfiinţarea unei noi
portîdului pionierii closei o de la această şcoală au făcut şi cîntâ cit le ţin puterile, spălat de multă vreme. Di­ microstflţlunl în judeţul Pra­
Vl-a D, de la Şcoala generală o expediţie pioniereasca „Pe Hotelul din m unicipiul
Fapte din carnetul reporterului nr. 8 din Hunedoara, au rea­ urmele strămoşilor" la Brad Petroşani este solicitat în pînâ după miezul nopţii. Şi mineaţa am avut un alt ne­ hova.
lizat o seară de poezie, pe şî Jebea, iar îndrăgostiţii de toate anotimpurile. Vin aici dacă se întîmplâ sâ facă şi caz. Chiuveta din cameră e
dumnealor
pauză
cîte-o
înfundată. Dacă se întîmplâ
tema „Partid iubit, părinte culoare ou realizat expoziţia delegaţi de la diverse între­ (doar obosesc, nu ?), se aude ca vecinul din camera de (Agerpres)
prinderi, turişti, echipe de
un om il poale da. O dată cu o pasiune fără m argini scump", îar cei din clasa a de desen „Realitatea la zi", teatru, echipe de fotbal. Oa­ o romanţă de dor şi jale zi­ alături sâ deschidă robine­
cu singele redai fericirea u­ de peste 22 de ani. Numai Vl-o B, de la aceeaşi şcoală, care se îmbină armonios cu menii pe care-i Aveţi In ghi­ să de o voce bărbătească, tul o dată cu tine, nu mal
nui om. unei fa m ilii, readuci la Hunedoara. A fost prim ul montajul muzica'l-lîteror „Te fotomontajul „România pe dru­ şeul de prim ire sînt cît se dreasâ cu... alcool I curge apa nici la tine, nici
eîntăm Românie, pămînt stră­
bucuria vieţii“. ei oftalm olog şi nu o va pă­ moşesc". poate de amabili, n-avem ce Şî fiindcă nu poţi dormi, la el. Te speli In fugă pe
Vorbele acestea le-um no­ răsi niciodată, deşi e bucu- mul construcţle^socîa'lismulur. zice. Cînd repartizează ca­ îţi găseşti ceva de lucru. Ci­ mîini, apoi mai stai o oră VREMEA
tat in carneţel intr-o d im i­ reşlean get-beget. merele. urează chiriaşilor o- teşti o carte sau răsfoieşti pînâ se goleşte ca sâ te poţi
neaţa de prim ăvară, la Brad. — A ici m-am afirm at, aici dihnâ plăcută, vise frumoa­ carneţelul unde ţi-ai notat spăla şi pe faţă.
Le a rostii pensionara Silviu am devenit om adevărat, „Vîrsta de aur“ se etc Dacă ai norocul sâ sarcinile de serviciu pentru In mare, cam acestea sînt PENTRU 24 ORE
Slea cu, care dona singe pen­ doctor stimat, respectat şi ţi se dea o cameră care nu a doua zi. Noi n-am făcut surprizele ce se oferă pasa­
tru a 2(>-a utira. Era locmui apreciat. D intr-o 100 de hu­ In sala Clubului „Siderurgis- are geamul înspre bucătăria prea mare lucru în nopţile gerilor care calcă pragul Vreme relativ călduroasă cu
in ztuo cind două fetiţe ge­ nedoreni, 90 mă salută pe tul" din Hunedoara, în faţa o lor peste 100 de tineri deve­ restaurantului „Tic-Tac” , ai albe pe care le-am petrecut hotelului. Redacţia aşteaptă cerul mal mult acoperit. Tem ­
mene îm pliniseră 14 ani Şl stradă. încerc să le restitui peste 300 de elevi. uteclşti, niţi majori, de la liceele nr. timp sâ mai visezi. In caz la dumneavoastră. Am nu­ sâ-I comunicaţi măsurile porar vor cădea precipitaţii
primiseră buletinul de iden- stima şi respectul ce mi le pionieri şî părinţi a avut loc 1 şi 2. câ ţi se repartizează una mărat pînzele de păianjen concrete întreprinse, pentru sub forma de ninsoare. Vlntul
iila le Cu 14 ani in urmă, poartă, muncind pentru ei, Această sărbătoare a vîrsteî din CAmerele 112, 113, 114, din ungherele camerei. Am ca amabila urare a oame­ va suna slab din sectorul sud-
cind veniseră pe lume, uia- pentru lum ina ochilor lor — o sărbătoare o majoratului. de aur o fost continuată de mai „analizat" şl praful de nilor de la ghişeu sâ fie în- est. Temperatura mlnlmft va
După ce procurorul
Victor
ţa mamei lor a fost. salvată notam cu emoţie atunci vo r­ Pez a vorbit despre „Semnifi­ concursul „Cine ştie, cîştigă" 115, 110 te odihneşti la „fă ­ tr-ndevâr de bun augur I fl cuprinsa Intre minus 4 şl
numai cu singele S ilviei bele „m edicului de ochi“ , din pe tema : „50 de ani de mă­ ră frecvenţă". Fetele de la pe perdele. E cam vechi. minus 2 grade Iar maxima In­
S ta r u 1 Hunedoara. Şi carneţelul caţia împlinirii vîrsteî de 18 reţe realizări sub conducerea bucătăria restaurantului rid Se vede treaba câ nu s-au N, PALTIN tre 0 şl 2 grade.
P.C.R.", la core ou participat
. ureşnl se năpustise păstrează vorbele sale sim­ anî", prof. Remus lacob, secre­
/ţlV tlisl rugător peste ca- ple,, încărcate de omenie şi tar al Comitetului municipal 13 concurenţi de la liceul
nr. 2.
sole şi bucuriile oa- umanitate...
atu! Stretea este sub
mentlui din llia. Adusese S att U.T.C., a adresat felicitări ce­ ÎOAN VLAD
necaz m inim i, încruntase ţapâ U liţele lu i n-au R A D IO
lim
feţele. fugărise zimbeteie ÎS ensiuni şi contu­
şi vuwşia din sufletele ruri. Casele abia se mai PROGRAMUL I: 8,00 De la 6 cum vrea
copiilor Pe uliţe, pe ca­ t>âd. Cele mai m ulte s-au la 0,30; 0.30 Odâ limbii române; 4Iu chiar
sele oamenilor, urmele lut dus o dată cu valurile 10.05 Pe un picior de plai — ba­
populare;
10,30
lade şl Jocuri
erau nespus de lude, par­ pline de sălbăticie ale Clubul calatorilor; 11.05 Muzică
că irem ediabile Le priveam Mureşului. Oamenii umblă Iarna inîră în drepturile ei uşoară; ll, 15 Din ţdrlle socialis­ Un grup de muncitori de beat şi să-J trim ită acasă. care n-au participat (nu
t e ; 11.30 Clntece pentru tineret;
cu ura şi cu hotărîre. Cu ho- cu barca Nu mai au porţi şi 12,00 Zece minute cu formaţia la secţia cuptoare industria­ Dar maistrul n-a putut con­ din vina lor I), nu li se pu­
lărîrea de a le şterge cit maj garduri. U nii sînt in podu­ Coral; 12.10 Recital Ladl&lau Ko­ le din CS. Hunedoara au stata decit adevărul t mun­ tea tăia o oră de muncă pe
grabnic. In mintea noastră rile caselor. Le duc a lţii După o toamnă lungă şi linele din îm prejurim ile nya; 12.30 Melodii populare; 13.00 adresat redacţiei o scrisoa­ citorul nici nu mirosea a care o executaseră şi încă
33,70
Avanpremiera
Radiojurnal;
Stăruia un singur cwuinfc : pi ine, medicamente. Nu pu­ frumoasă, zăpada şi frigul Vîenei. In Elveţia stratul de cotldianA; 13.22 Rebus melodii — re. Lecturarea el ne-a dez­ băutură. Oare este drept sâ în schimbul de noapte. Or­
Muncă ! Şi am muncit. Cu tem descrie ce-am văzut la şi-au făcut apariţia in ma­ zăpadă atingea 1 cm la Lu­ muzică usoarft; 14,00 Compozito­ văluit fapte de o deosebită ne tale o orâ din muncă ganizaţiile de partid, de
toţii ca un singur om, m ­ Stretea•* — notam in carneţel, joritatea ţârilor Europei oc­ cerna şi 20 cm la Engelberg. rul sâptămlntl: Paul Constantlncs- gravitate. „Intr-o dimineaţă, pentru câ n-am fost la o ac- U.T.C. şi sindicat din secţie
cu; 14,40 Clntece şl Jocuri popu­
tr-u n singur gind. in zilele lui mai cel năpăs- cidentale. In Belgia, marţi Iarna s-a făcut resimţită şi lare; ÎS,OS Tribuna radio; 15.25 la ora 7, cînd eram în ves­ nu ştiau de această acţiune
Am în lîln il atunci pe cei tuitor. dimineaţa mercurul termo- în Italia. In capitala ţârii Pagini vocale şl orchestrale din tiar sâ ne schimbăm după şi n-au mobilizat muncitorii.
30 de pensionari din Hune­ Atunci, asistentul medical metrului a coborît sub zero temperatura a scăzut brusc muzica de estrada; 16,00 Radio­ o noapte de muncă, a venit De fapt. asemenea atitu­
corale ro­
16,15 Creaţii
jurnal;
doara, muncind voluntar la Laurian 'l'rifu 2 vaccinat grade, iar zăpada s-a aşter­ Un val de frig a cuprins în­ maneşti; 16,30 Solişti de operă inginerul loan A rgint şi a Radiografia dini ale ing loan A rgint fa­
I M.A. Ih a : Nicolae Gostian, îm potriva epidem iilor pe nut în straturi groase pe treaga peninsulă. O situaţie cîntâ muzlcâ uşoară; 16.50 Publi­ strigat : „Cine nu merge la ţă de m uncitorii secţiei cup­
de 75 dc ani. A m uncit a- to ţi sătenii din Stretea. N-a vîrfurile m unţilor Ardeni asemănătoare se înregistrea­ citate radio; 17,00 Antena tinere­ muncă voluntară la spitalul unui caz loare Industriale nu sînt
muzlcâ
tului: 17.30 Concert de
proape o jum ătate de veac rămas unul neimunizat. A La Londra, prima lapoviţâ ză şi In Spania, unde în re­ populară: 18.oo Orele acrii; 20.00 vechi, i se va tăia o oră singulare Şi aceasta în con­
fn com binatul hunedorean, um blat zile şi nopţi in şir din acest an a creat serioa­ Tableta de se a ra ; 20.05 Zece me­ din cele opt lucrate azi diţiile cind secretarul comi­
ca lăcătuş mecanic. Lingă el. cu barca de la zidurile unei se probleme transportului giunile muntoase ninge a­ lodii preferate; 20.40 Bijuterii mu­ noapte I". Unii au mers. al­ tetului de partid, Constan­
21.00
zicale; 20,53 Ştiinţa la zi;
Ludovic Gref, cu 40 de ani casc la alta. A făcut in je c ţii bundent. Cit priveşte Fran­ Canţoneta mereu ttnărâ: 21.25 ţii nu. Pentru câ, lucrind tin Toma, şi şeful secţiei,
de cocserie ; Ladislau Farcaş. din barcă. Şi nu s-a îm bol­ rutier. Ninsori nu căzut şi ţa, zăpada a căzut în a­ P.C.R. — 50. Consemnări de Ra­ prin toate secţiile combina­ tivitate obştească despre ca­ ing. Katra Frauicisc, le cu­
cu 42 ; loan Hodor, cu 43 ; năvit nim eni. Filele carne­ în R.F. a Germaniei. Tn proape ţoale regiunile tării, du Vaslllu; 21.30 Revista şlagăre­ tului, nici n-au fost anun­ re unii nici n-am ştiut ? nosc. Nu se poate imagina
lor; 22.00 Radiojurnal; 22,20 Sport:
loan Băşcuţ, cu peste 35; ţe lu lu i păstrează şi astăzi Bavaria, stratul de zăpadă 22.30 Pentru magnetofonul dum ­ ţaţi despre organizarea a­ Procedează corect inginerul atitudinea acestui inginer
Adam Vasilovici, cu peste pindul de adincă recunoştin­ depăşeşte 50 cm. In Austria excepţie fâcind doar regiu­ neavoastră; 22.SS Argheziană; 21.00 cestei munci voluntare. Cînd loan A rgint cînd scoate afa­ — care datorează titlu l şi
plată,
ră din birou m uncitorii ca­
am prim it fişele .rde
Concert de searâ; 0.03—6,00 Es­
40, Şi m u lţi a lţii. Ştiau prin ţă al sătenilor din Stretea nile de sud. trada nocturna. intr-adevăr am vâzut câ a­ re î se adresează pentru o colectivului de siderurgişti
ce-a trecut ţara. Ştiau că pentru „doctorul" lor... albul imaculat al zăpezii a­ PROGRAMUL II: 6,00—8,10 Pro­ veam o orâ de muncă tăiată lămurire ?• — ne întrebau ai combinatului, care l-au
trim is şi susţinut la facul­
nul pleacă. Duce cu
mai repede. Şi au venit zi de A el bucuriile, necazu­ coperea m arţi dimineaţa co- (Agerpres) gram muzical de dlmlneaţA; 8,10 din noaptea respectivă oamenii. tate.
trebuie muncă. M ultă şi cit
Tot Înainte (emisiune Dentru pio­
comitetului
Cu
ajutorul
zi de la Hunedoara — pe rile. Bucuriile vrem nieri) ; 0.30 Muzică populara Ne-am adresat şefului de de partid din CS. Hunedoa­ Desigur, s-a hotârît ca
din Transilvania; H.OO Aşa clntă
secţie, inginer Katra Fran-
cheltuiala lor cu mxncarea să Ic păstrăm, să ni le pe la noi: 11,20 Melodii de Ieri şt cisc. Acesta a ridient din u- ra am dezlegat această pro­ m uncitorilor respectivi sâ li
lor — sâ muncească. Sâ-şi am intim cu drag şi i ­ de nzl; 11,53 Ştllntn la zl: 12.01 blemă şi putem răspunde se plătească ora de muncă
aducă contribuita. Să alunge nimă curată ; necazurile lecul preriei („Minerul“): An- ; Avanpremiera cotidiană; 12,15 Me­ merî. Un muncitor s-a dus grupului de muncitori cc tăiată abuziv de ing. loan
loan
lodiile Iernii; 12.40 Neuitatul Leo-
Argint
Ia inginerul
din in im ile oamenilor tot ce vrem să nu se mai întoarcă. getica şl sultanul („7 Nolem- : nnrd; 13.00 Concert de pilnz: 14 08 sâ-1 întrebe de ce i s-a tăiai ne-au scris. Este adevărat Argint. Acesta a fost pus In
era urit, suferinţă, nelinişte In noaptea de in tiln ire şi CINEMA hrte“); ANINOASA! Tlffany \ Prelucrârl de mu2lcft popularA : o oră din acel schimb de câ ing. Joan Argint a tăiai discuţia biroului organizaţiei
14.30 Ateneu; 14,50 Piese Instru­
„La rău şi la necaz se veri­ despărţire a anilor revăd fi­ memorandum („Muncitoresc“) ; : mentale de virtuozitate; 15 00 Mii- noapte, deoarece a lucrai, unui număr de 12 muncitori de bază, i s-au făcut reco- ’
PAROŞENI:
Familia
noastră
fică virtutea omenească - lele carneţelului dc pes­ DEVA: Călugărita din Mon- trosnită („Energia“)* PETRI- I zIcA uşoarâ; 15,20 365 de clntece; iar la munca voluntară n-a cite o orâ de muncă. Desi­ mandâri privind felul cum
nota»n atunci vorbele lui te an. Nu credcnm că ele •/a („Patria") ; Jandarmul sc LA: Patrlcla şl muzica („Mun­ 15.30 Microfonul vacanţei; 16.00 participat pentru câ n-a fosl gur. a fost un abuz groso trebuie să se comporte fată
Radlolurnal‘. 16.15 Orchestra Man-
Nicolae Gostian, veteranul vor păstra ntît de încărcată însoară („Arta“); SJMERIA: citoresc"); unrcANi: străinii fovnnl; 16.40 Cronica lirică: 16 55 anunţat. Enervat de „îndrăz­ lan din partea lui. Din mai de oameni, sâ respecte le­
(„1 Noiembrie") ; BĂRBĂŢIEI:
pensionarilor hunedoreni. de autentic şi adevăr cronica Prea mic pentru un război Acuzatul („6 August“) ; OltAŞ- Sfatul medicului; 17.00 Interpreţi neala" muncitorului, ingine multe motive, din care vom galitatea socialistă în rela­
:Ult de mare („Mureşul“): HU­
Şeful lor de brigadă, ales diu paşilor purtaţi prin oraşele NEDOARA: Medicul de la a­ TIE: Mayerling — seriile I-11 de muzică populară; 17.30 Dic­ rit I loan A rgint l-a scos afa­ sublinia două : acţiunea res­ ţiile cu subalternii. i oan
S-ar putea ca jug.
universală :
ţionar de literatură
oficiu în perioada m uncii de şi satele jude ţului Un gind sigurări („Sidcrurgistul"); CA­ („Patria“); Intilnire la vechea 17.55 Moment poetic ; 10.05 ră din birou, ţipînd la el că pectivă de muncă voluntară Argint să „înveţe" ceva din
GEOA-
moschee („Flacăra“) ;
LAN: Aventurile lui Juan („11
la llia Noi muncim de cind dc recunoştinţă pentru toţi Iunie*); GHELAR: Don Ga- GIU-BAl: Mireasa era In ne­ Clntecul c pretutindeni : 10.30 „nu ţi -e ruşine", amenin- n-a fost anunţată tuturor treaba aceasta, deşi — o
ne ştim Nu putem tră i fără eroii noştri de un an întreg, brlcl („Minerul"); PETRO­ gru; HAŢEG: Afurisitul de bu­ Emisiune literară; 19.50 Noapte ţindu-1. In plus, l-a trimis pe m uncitorilor (care, în pa­ spunem fără teama de a
bună. copil; 20.no Concertul or­
muncă. Cum am putea sin un din inim ă .,La m ulţi ani ŞANI: 100 de carabine („7 No­ nic („Popular“); BRAD: Hl- chestrei de studio a Radlotelevl- maistrul Nicolae Popa sâ-1 ranteză i ic spus. participă greşi — lecţia ce i-a fost ad­
bernatus
roşie“) ;
(„Steaua
acum, <‘ind ţara cere muncă, fe ric iţi", lut ui or ! iembrie“) ; Pan Wolodyjovski GURABARZA: Dreptul de a zlunll; 22.00 Muzica de Jazz; 22.10 „verifice" pe muncitorul întotdeauna In asemenea ac­ ministrată nu-i pe măsura
(„Republica");
- seriile I I I
refacere mai m ult ea a ri­ LUPENI: Sentinţa („Cultu­ te naşte („Minerul“); ILIA: Momente de răscruce ale Istoriei respectiv, să-l acuze câ e tivităţi obşteşti), iar celor gravităţii faptei sale.
civilizaţiei;
Piese corale ;
22.50
cind z — ne-a spus m irat, GH I. NEGREA ral")! LONEA: Freddy şl cîn- Marile vacanţe („Lumina"). 23.05 ActuAlttatea muzicala; 23.45
—1.00 Seară Robert Schumnnn.