Page 75 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 75
I
4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4965 JOI 24 DECEMBRIE 1970
Cuvîntarea tovarăşului C u v î n t a r e a
NICOLAE CEAUSESCU t o v a r ă ş e i Declaraţia M. A. E. al R. D. Vietnam cu
cincinal ? Răspunsul clasei rea omului. Partidul nostru,
noastre muncitoare, al ţără împreună cu Întregul popor, privire la preblema piloţilor americani
nimii, al Intelectualilor, al va face totul pentru ca Româ DO L OR E S
întregului popor a fost; Nu ! nia să devină un stat socialist
Nu renunţăm la realizarea înfloritor Sn care toţi cetâţe<»
al victoriei socialismului In programului de dezvoltare a
întreaga lume. (Aplauze puter României, pentru că orice nii să se bucure de cuceririle capturaţi in Vietnamul de nord
nice). civilizaţiei. (Urale, aplauze
dare înapoi Înseamnă împie prelungite; se scandează I B A R R U R I
Pe baza acestor principii, a dicarea creşterii nivelului de „P.C.R. — Ceauşescu"). HANOI 23 (Agerpres). — număr dintre aceştia au fost S.U.A. declară că îşi va retra
acestor (actori s-au dezvoltat viaţă al poporului. întregul Ii rog pe prietenii noştri Ministerul Afacerilor Externe puşi în libertate, se menţio ge din Vietnamul de sud toa
relaţiile dintre partidele popor a răspuns chemării spanioli să mă ierte că m-am al R.D. Vietnam a dat publi nează în declaraţie. te trupele pină la 30 iunie
noastre, unitatea dintre e le ; partidului, a muncit eroic şi prin execuţii dezvoltarea for cităţii o declaraţie cu privire In ceea ce priveşte rezolva 1971, părţile vor angaja ime
tocmai de aceea această co a depăşit planul de produc oprit mai mult asupra proble (Urmare din pog. 1J ţelor de opoziţie, dintre care la problema piloţilor ameri rea problemei militarilor cap diat discuţii cu privire la
melor noastre. Dar, aşa cum
laborare şl unitate au rezistat ţie. am spus şi acum două zile, unul din cele mai combative cani capturaţi în Vietnamul turaţi în război, guvernul R.D. problema punerii în libertate
şi vor rezista oricăror încer Următorul cincinal prevede detaşamente este Partidul Co de nord. Vietnam a exprimat sprijinul a militarilor capturaţi. Aces
cări. (Aplauze prelungite). dezrvoltarea In continuare în sperăm că şi aceasta reprezin Stat român m-a onorat; am munist din Spania, a cărui Ca urmare a politicii de cle său deplin pentru poziţiile ta este un bun prilej pentru
tovără
tă o întrajutorare
Cunoaştem condiţiile grele ritm susţinut a României so şească, un schimb de experi venit, în aceste clipe cruciale politică unitară, democratică menţă şi omenie a guvernului Guvernului Revoluţionar Pro guvernul S.U.A. sâ pună ca
R D. Vietnam, se spune în de
In care îşi desfăşoară activita cialiste. (Aplauze puternice). enţă, deoarece ceea ce facem pe care le trăieşte ţara noas şi profund naţională suscită păt războiului său de agresiu
tea comuniştii spanioli, patri Putem să realizăm acest o noi astăzi vor face mîine şi tră, sâ vă informez de marea respectul tuturor forţelor de claraţie, toţi piloţii americani vizoriu al Republicii Vietna ne din Vietnam şi sâ se rea
oţii, poporul spaniol ; cunoaş biectiv datorită faptului că tovarăşii spanioli. Noi sîntem luptă politică care se desfă opoziţie. (Aplauze îndelungi). capturaţi în Vietnamul de mului de Sud, cuprinse In de lizeze o rezolvare grabnică a
tem ¡jertfele pe care ei sînt avem o linie politică justă, că convinşi că multe lucruri le şoară în Spania intre dictatu 30 de ani de sîngeroasă te nord au posibilitatea să poar claraţia din septembrie 1970, problemei militarilor ameri
pri
te corespondenţă şi să
nevoiţi să le dea încă, pentru Partidul Comunist Român îşi vor face mai bine decît le-am ra franchistâ şi forţele care roare franchistâ nu au putut mească colete de la familiile care arată că dacă guvernul cani capturaţi în Vietnam.
a-şi cuceri libertatea, dreptul îndeplineşte rolul de forţă făcut noi. Le dorim din tot aspiră, prin înfruntarea de zi sâ lichideze ideile progresu lor. Serviciile competente ale
de a construi o Spanie liberă conducătoare a societăţii, în sufletul sâ obţină cît mai cu zî, sâ stabilească în Spania lui şi libertăţii. In condiţiile guvernului R.D. Vietnam au
şi independentă. Ştim din tărind necontenit colaborarea, curînd eliberarea de sub ju un regim democratic larg, grele ale persecuţiilor şi ad înmînat, la cerere, o listă a
propria noastră experienţă, unitatea cu întregul popor, gul franchist, sâ păşească la deschis progresului social şi versităţilor, s-au călit noi tuturor piloţilor americani
din anii terorii burghezo-mo- bîzuindu-se permanent pe cla dezvoltarea democratică a politic. (Aplauze îndelungi). generaţii de combatanţi, care capturaţi în Vietnamul de ŞEDINŢA SEIMULUI
şiereşti din anii ilegalităţii, ce sa muncitoare, clasa condu Am venit, îndeosebi, sâ de reprezintă cea mai bună ga nord unor personalităţi de
greutăţi imense trebuie în cătoare a societăţii noastre Spaniei. (Aplauze puternice, masc in faţa dv şi în faţa în ranţie că aceste Idei vor tri bunâ-credinţâ din Statele U
fruntate. Totodată, ştim că socialiste. (Urale puternice). prelungite). tregului popor român crima umfa, mâturînd de pe harta nite şi din alte ţâri. Guver R. P. POLONE
oriclt de mari ar fi aceste Cunoaşteţi măsurile luate în Doresc sâ urez încă o da pe care dictatura fascistă vrea Europei acest regim anacro nului R.D. Vietnam nu-i in
greutăţi, oricît de puternică ar cadrul programului de mări tă noi şi noi succese în lupta sâ o comită, crezind că prin nic, care, în plin secol XX, în cumbă să înmîneze o aseme
fi teroarea, nimic nu poate în- re a salariilor, precum şi mă tovarăşilor spanioli, forţelor aceasta va putea frîna înain această epocă de uimitoare re nea listă guvernului Statelor VARŞOVIA 23 (Agerpres). al Consiliului de Miniştri.
frînge voinţa unui popor de surile privind stabilirea unui progresiste din Spania, sâ-i tarea poporului nostru spre alizări tehnice şi ştiinţifice, Unite. Agenţia PAP anunţă că, la Ambele propuneri au fost a
a lupta pentru eliberarea so venit minim al ţăranilor, care asigur că întotdeauna Parti un regim de libertăţi în care face să reînvie prin procesul 23 decembrie, s-a deschis şe doptate în unanimitate.
cială şi naţională, voinţa unui — e adevărat — va fi de nu dul Comunist Român şi po drepturile oamenilor şi ale d<> ia Burgos negrele imagini Declaraţia subliniază că pi dinţa plenară a Seimului Piotr Jaroszewicz a propus
partid comunist, hotărît să-şi mai 300 de lei lunar dar care, porul român vor fi solidari cu poporului din Spania să fie ale inchiziţiei. loţii americani capturaţi în R.P. Polone. Lucrările au fost Seimului următoarele schim
îndeplinească obligaţiile faţă faţă de situaţia din trecut, re lupta pe care o duc pentru pe deplin recunoscute în legi Partidul nostru a rezistat Vietnamul de nord an fost deschise de Czeslaw Wycech, bări în componenţa Consiliu
de ţara şi naţiunea sa. (A prezintă un mare pas înainte progres, libertate şi indepen şt în viaţă. neabătut tuturor furtunilor re prinşi în timp ce comiteau mareşalul Seimului, care a lui de Miniştri : eliberarea lui
plauze puternice, prelungite). Aceste măsuri evidenţiază denţă naţională, pentru pace. presiunii, astăzi apare ca o crime împotriva populaţiei anunţat că grupul P.M.U.P. Stanislaw Kociolek din func
Am sprijinit şd sprijinim preocuparea permanentă a (Urale puternice, se scandea Există o închisoare în Spa mare forţă naţională. Zilele vietnameze. Ei intră sub Juris din parlamentul polonez a ţia de vicepreşedinte al Con
lupta Partidului Comunist şi partidului şi sfatului nostru ză „Ceauşescu-Dolores" !). nia, în provincia Burgos, de trecute o agenţie oficială spa dicţia R.D. Vietnam, ţară in prezentat cererea de eliberare siliului de Miniştri în legătu
a patrioţilor spanioli. Ne-am pentru ridicarea nivelului de ,Nu doresc sâ mă refer pe tragică amintire pentru cri niolă de ştiri afirma că influ dependentă şi suverană, care, din funcţia de preşedinte al ră cu faptul că el este in
exprimat şi ne vom exprima viaţă al întregului popor. O- larg, în acest cadru, la pro mele comise acolo împotriva enţa partidului nostru poate aderînd Ia Convenţia de la Consiliului de Stat al R.P. prezent membru al Biroului
întotdeauna solidaritatea cu rinduirea noastră este orindui- blemele vieţii internaţiona antifasciştilor spanioli care sâ cuprindă 12 milioane de Geneva privind tratamentul Polone a deputatului Marian Politic şi secretar al C.C. al
toate partidele comuniste şi rea muncitorilor şi ţăranilor, le ; ţin însă sâ menţionez că au luptat pentru libertatea şi muncitori. prizonierilor de război, şi-a Spychalski. Cererea a fost a P.M.U.P. ; numirea lui Fran-
muncitoreşti, cu toate forţele iar alianţa dintre muncitori Partidul Comunist Român şi independenţa Spaniei în tim formulat o rezervă asupra art. probată de Seim. In continua ciszek Kaim şi Jan Mitrega
de eliberare naţională şi anti- şi ţărani constituie baza dez poporul român fac totul pen pul războiului din 1936-1939. Care este motivul acestei 65 — în sensul că R.D. Viet rea lucrărilor, a luat cuvîntul în funcţia de vicepreşedinţi ai
Împerialiste. Considerăm că, voltării socialiste a Români tru a contribui la dezvoltarea In această închisoare se află forţe şi influenţe a partidului nam consideră că prizonierii primul ministru Jozef Cyran- Consiliului de Miniştri ; eli
In condiţiile In care poporul ei. Trebuie să facem totul unităţii şi colaborării tuturor în aşteptarea verdictului unui nostru ? Forţa şi vitalitatea de război judecaţi sau con kiesvicz, care a cerut sâ fie berarea lui Janusz Hrynkie-
român, stâpîn pe destinele sa pentru întărirea acestei uni ţârilor socialiste. Relaţiile tribunal militar un grup de Partidului Comunist din Spa damnaţi pentru crime de răz eliberat din funcţia de preşe wiez din funcţia de ministru
nia se află în politica sa de
le, îşi făureşte orînduirea no tăţi, a colaborării dintre mun- noastre cu ţările socialiste tineri patrioţi basci. Pentru mocratică. unitară, naţională, boi sau crime împotriva uma dinte al Consiliului de Miniş al industriei constructoare de
uă, exprimarea solidarităţii cu rilori, ţărani şi intelectuali, sînt bune. Vom acţiona şi in şase din ei s-a cerut pedeapsa nităţii, conform principiilor tri. Seimul a satisfăcut a- maşini şi numirea lui ca
partidele comuniste, cu forţe dintre toate forţele sociale ale viitor neobosit, pentru întări cu moartea, întrucît au luptat care. sprijinindu-se pe princi procesului de la Nürnberg, nu ceastâ cerere. prim-locţiitor al preşedintelui
le de eliberare naţională şi patriei, dintre toţi cetăţenii, rea şi dezvoltarea acestor re pentru libertatea Tării Basce, piile revoluţionare ale mar- trebuie sâ beneficieze de pre A luat apoi cuvîntul primul Comitetului pentru ştiinţă şi
antiimperialîste de pretutin fără deosebire dc naţionalita laţii. a unităţii ţărilor socia pentru libertatea Spaniei. E xism-leninismului, tinde sâ u- vederile convenţiei, aşa cum secretar al C.C. a) P.M.U.P., tehnică. De asemenea, a fost
deni este, în acelaşi timp, un te : tocmai această unitate şi liste. (Aplauze prelungite). roismul şi stoicismul acestor neascâ într-un pact pentru li se stipulează în art. 85. Cu Edward Gierek, care. în nu propusă numirea lui Ta
factor de seamă In lupta pen colaborare constituie chezăşia Cunoaşteţi bine, de asemenea, tineri luptători basci, tortu bertate toate forţele politice toate acestea, piloţii ameri mele grupurilor Partidului deusz Wjaszczik şi a Iui Wlod-
tru victoria socialismului In mersului hotărît înainte al activitatea pe care o desfă raţi în mod bestial de către naţionale, chiar şi acele sec cani poartă corespondenţă cu Muncitoresc Unit Polonez. zimierz Lejczak în funcţiile
patria noastră. (Aplauze pre patriei pe calea socialismului şoară statul nostru pentru poliţie, cit şi caracterul arbi toare ale armatei şi ale for Partidului Ţărănesc Unit şi de ministru al industriei con
lungite). Doresc să menţionez, şi comunismului. (Aplauze dezvoltarea relaţiilor sale cu trar al procesului au provocat ţelor armate oare încep deja regularitate cu familiile lor, Partidului Democrat din Seim, structoare de maşini şi, res
de asemenea, că întotdeauna prelungite). toate ţările lumii, fără deose în ţara noastră şi în lumea în sâ se opună politicii represive se bucură de condiţii adecva a propus alegerea lui Jozef pectiv, al industriei grele
partidul şi poporul nostru au începem, în curînd, un nou bire de orînduire socială. De treagă o mişcare emoţionantă a dictaturii te de existenţă. Iar cei răniţi Cyrankiewicz în funcţia de Seimul a aprobat în unani
simţit solidaritatea şi spriji cincinal ce cuprinde prevederi sigur, sînt diferenţe funda de protest, de o amploare fă Este evident că, după pro şi bolnavi primesc îngrijirea- preşedinte al Consiliului de mitate schimbările propuse de
nul tovărăşesc al Partidului importante pe care le cunoaş mentale între România şi sta ră precedent împotriva tero cesul de la Burgos, Spania nu Stat şi a lui Piotr Jarosze- preşedintele guvernului, Piotr
Comunist din Spania, al altor teţi, de altfel, de la Congre tele capitaliste, dar cu toate rismului şi sadismului fran va mai fi ceea ce a fost îna medicală corespunzătoare. Un wiez în funcţia de preşedinte Jaroszewic2.
partide comuniste, al forţelor sul al X-Iea. Aceste prevederi acestea noi considerăm că tre chist. Acest proces, care a pus intea acestui proces, deoarece
progresiste. antiimperialîste. vor asigura păşirea într-o e- buie acţionat consecvent pen în mişcare toate forţele poli acest proces a pus în mişca
Tocmai în aceasta rezidă for tapâ nouă a dezvoltării Româ tru dezvoltarea colaborării cu tice progresiste din ţara noas re cele mai largi mase din ţa
ţa internaţionalismului socia niei ele vor face ca ţara aceste ţâri în spiritul coexis tră, începînd cu grupurile mo ra noastră, care au făcut ca (FRELIMO) a dat publicităţii in acestui proiect, rni a reuşit,
list, a solidarităţii clasei mun noastră să se apropie mult de tenţei paşnice. Trebuie sâ gă narhicilor, democraţilor-creş- diferitele forţe politice să sim PEKIN. - Lo Pekin o j capitala tonzaniană, Dor es nici de data oceosto so ajun
citoare. a forţelor progresiste nivelul ţârilor dezvoltate din sim căi care sâ ducă la so tini. forţele catolice progre tă necesitatea ca poporul sâ sosit o delegoţie corner. | $aloom. un comunicat referi gă lo un ocord. Eşecul se do
din întreaga lume. (Aplauze punct de vedere economic. Fi luţionarea problemelor inter siste, naţionalişti basci, cata fie prezent în soluţionarea vii tor la atacurile deotonşate în tarea ză, potrivit agenţiei „Fran
puternice). reşte, pentru aceasta vom a statale pe calea tratativelor, lani şi din Galiţia şi pînâ la torului politic al Spaniei. cîolo din Afgoniston, con- j ultimul trimestru ol acestui an ce Preş se', atitudinii adoptate
dusă de ministrul corner- j
socialişti şi
de
comunişti,
Vizita tovarăşei Ibarruri şi vea mult de muncit, tovarăşi. la excluderea războaielor din monstrează nu numai feroci Partidul Comunist din Spa ţului ol ocestei ţâri, Mo- j de către forţele patriotice mo- de Olanda şi ţările scandina
ve.
zombicane împotriva trupelor
a celorlalţi tovarăşi spanioli Uzina dumneavoastră va 9- viaţa internaţională. Iată de tatea dictaturii franchiste, dar nia îşi reînnoieşte voinţa de hommod Omar, anunţă o- j colonîoliste portugheze. Potri Demarajul acestui proiect
în ţara noastră are loc în vea şi ea multe de făcut. To ce politica externă a Româ şi slăbiciunea sa. De aseme a încheia acorduri cu toate genţio China Nouă. trebuia sâ se producă la sfir-
împrejurările cînd în Spania varăşii din conducerea uzinei niei — bazată pe principiile nea, aceasta demonstrează şi forţele politice dispuse sâ dea şitul anului 1969.
se desfăşoară o uriaşă mişca mi-au spus că întreprinderea deplinei egalităţi în drepturi amploarea forţelor naţionale cuvîntul poporului, care sâ
hotărască alternativa politică
re de protest faţă de înscena are sarcini mari pentru anul intre toate naţiunile, pe res care se opun perpetuării dio SAIGON. - Azotate gigant
rea franchislâ împotriva celor viitor. Un colectiv de aproape pectul independenţei $i suve taturii. Procesul de la Burgos pe care o are Spania în faţa MOSCOVA. - In capitala U- de tip „B.52*, care au baza la
16 patrioţi basci, în condiţiile 13 000 de oameni — cum sîn- ranităţii naţionale, pe ne »s-a şi transformat în procesul sa. niunri Sovietice a avut loc o Utapao (Thailanda), ou efec
cînd în întreaga lume se des tcţi dumneavoastră — cu amestec în treburile interne, regimului. El a produs o a Iar atunci cînd Franco, fal- şedinfă festivă consacrată îm
făşoară o largă mişcare de o asemenea dotare tehni pe dreptul fiecărui popor de propiere a tuturor acestor for sificînd realitatea situaţiei din plinirii a 50 de ani de ia sem tuat in ultimele 24 de ore rai
solidaritate cu lupta patrioţi că, cu o bogată experi a-şi hotărî dezvoltarea de sine ţe. care au protestat Sn mod tara noastră, considera anti narea planului de electrificare duri de bombardament asupra
unor regiuni din Cambodgia şi
lor spanioli pentru răsturna enţă în producţie şi cu stătătoare — se bucură de o unanim. In felul acesta, el a spaniole toate forţele care se GOELRO. Lo adunare au por- Laos — a anunţat un purtător
rea regimului franchisl, pen o îndelungată tradiţie revolu apreciere tot mai mare în arătat imensele posibilităţi e ridică împotriva regimului său ticipot Alexei Kosîghin, pre de cuvînt al Comandamentu
tru a face să triumfe dreptul ţionară. poate face mal mult întreaga lume. Iată de ce noi xistente pentru o înţelegere şi si apără o soluţie democra şedintele Consiliiriu« de Miniş
poporului spaniol de a-şi ho atît în ce priveşte creşterea am cîştigat prieteni pe toate un acord în acţiune pentru tică, poporul nostru procla tri al Uniunii Sovietice, şi alţi lui american din Soigon. In
ultimele şase zile, precizează
continentele. (Urale, aplauze
tărî singur destinele sale, producţiei cît şi îmbunătăţi dârîmarea dictaturii şi stabi mă că antispanioli nu sînt cei conducători de partid şi de
dezvoltarea democratică. (A rea calităţii produselor. In a- prelungite). ce luptă pentru un regim de stot. agenţia France Presse. apara
lirea
plauze prelungite). Comuniştii eeste domenii, să-mi fie îngă Acţionăm şi vom acţiona în noastră. democraţiei în ţara libertăţi şi de dreptate, ci cei In raportul prezentat, P. Ne- tele din formaţia S.U.A. „Stra
(Aplauze puternice).
români. întregul nostru popor duit să spun, mai aveţi încă continuare pentru întărirea care au vîndut bucăţi din te porojnîi, ministrul energeticii şl vit comunicatului, detaşamen tegic Air Commond“ nu mai
îşi exprimă deplina solidari mult de făcut, cu toate re colaborării cu toate partidele Criza regimului, măcinat de ritoriul spaniol Imperialismu electrificării, o relevat că în a tele FRELIMO au lansat în a participaseră la misiuni de
tate cu lupta comuniştilor si zultatele bune obţinute pînâ comuniste, cu toate mişcările contradicţii in-teme şi, îndeo lui nord-american pentru in cest an producţio de energie ceasta perioadă aproximativ 40 luptă osupra Cambodgiei.
patrioţilor spanioli ; avem acum. Există toate condiţiile de eliberare naţională, cu sebi, datorită eroicei lupte a stalarea de baze militare, ca electrică in U.R.S.S. o ajuns de acţiuni ofensive de anver
convingerea că această luptă, pentru a dezvolta în continu toate forţele antiimperialîste. clasei muncitoare, a ţărănimii, re constituie un pericol nu lo 740 miliarde kW/h, de opro- gură asupra poziţiilor fortifica NEW YORK. - Alţi doi mi
în care se unesc toate forţele are această unitate industria Sprijinind lupta de eliberare a intelectualilor, a combati numai pentru securitatea Spa ximotiv 1 500 de ori moi mult te deţinute de efectivele mili litari americani au fost defe
ce se pronunţă pentru o Spa lă a ţării. Ne gîndim — şi naţională a popoarelor. ne vului nostru tineret muncitor niei, ci şi a Europei, care re dedt se producea in Rusia so tare portugheze in provinciile riţi justiţiei sub acuzaţia de a
nie liberă şi independentă, va le-am spus aceasta şi tovară pronunţăm pentru încetarea şi studenţesc, este ireversibi prezintă ipotecarea suverani vietico inaintea aprobării pla mozambicane Cabo Delgado fi fost implicaţi în comiterea
triumfa. (Aplauze puternice, şilor din conducerea uzinei cît mai grabnică a interven lă. tăţii patriei noastre faţă de nului GOELRO. şi Niassa. masacrului din martie 1966 de
prelungite). — ca spre 1975 întreprinde ţiei Statelor Unite în Viet In rlndurile armatei există o putere străină In cursul luptelor ou fost u- la Song My, informează agen
rea să ajungă la 16-20 000 de nam, pentru rezolvarea pe deja curente democratice şi Dragi tovarăşi de la Uzine DELHI. - Intr-o declaraţie ţia UPI. Este vorbo de sergen
Tovarăşi. salariaţi Vor trebui angajate cale politică, în spiritul re liberale, impulsionate de mili le „23 August", mulţumind în făcută in oraşul Jommu primul cîşi peste 200 de militari din ţii Eseuiel Tokrea şi GeroW
Doresc, în continuare, să în uzină mal multe femei — zoluţiei Consiliului de Securi tari care se împotrivesc sâ fie mod profund pentru solidari ministru ol Indiei, Indira rîndul trupelor colonial Ide. Smith, ambii acuzaţi de ucide
mă refer la ţara noastră Ne astăzi sînt circa 10 Ia sută şi tate, a situaţiei din Orientul folosiţi drept forţe represive, tatea poporului român şi a Gând hi, a adresat un apel în rea cu premeditare a unor ci
aflăm la sfîrşilul anului 1970 este de dorit să ajungă la 25 Apropiat Ne pronunţăm cu curente democratice pe care Partidului Comunist Român, tregului popor de a-şi mobili GENEVA. - Lansarea proiec vili din sotu<1 sud-vietnamez
şi al cincinalului 1966-1970. 30 la sută. Trebuie să facem toată hotârîrea împotriva po poporul le salută şi le spri fată de poporul spaniol, vă za eforturile in vederea trans tului acceleratorului gigant
încheiem anul în curs din întreprinderea dumnea liticii imperialiste de forţă şi jină. rog să-mi peijalteţi să folo punerii în practică a progra vest-european a fost din nou Song My, intre care femei şi
şi cincinalul cu rezultate voastră unul din detaşamen dictat. Cerem sâ se pună ca In faţa repudierii naţiona sesc această tr^ună pentru a mului elaborat de guvern pen ominatâ. Consiliul Centrului copii. Audierile preliminare ale
bune în toate domeniile. tele puternice ale industriei păt oricărui amestec în tre le şi internaţionale, dictatorul exprima mulţumirea mea tu tru dezvoltarea economică şi Europeande Cercetări Nuclea acestora vor avea loc la curtea
Planul pe anul 1970 ca noastre socialiste. Fu cunosc burile interne ale statelor şi şi camarila sa încearcă sA re turor acelora care în lume socială a ţării. re, întrunit la Geneva in şedin morţiolă de la Fort McPherson
şi prevederile întregului uzina dumneavoastră încă din popoarelor. (Aplauze puter si-au ridicat glasul şi acţiu indira Gondhi a criticat
cincinal vor fi nu numai rea ilegalitate, o cunosc şi din nice). învie vechile şi sîngeroasele nea lor solidară faţă de ti adele de provocare care au ţă specială pentru adoptarea (statul Georgîo).
lizate. dar şi depăşite. Aceas perioada de după 23 August $i Imbinînd efortul pentru sale mascarade fasciste, mani nerii patrioţi basci şi faţă de dus la Incidente între comuni
ta marchează o nouă treaptă sînt convins că aveţi forte su rezolvarea problemelor naţio festări ale cămăşilor albastre, tăţile religioase, a rotind co
în dezvoltarea socialistă a ficiente pentru a îndeplini în nale şi a celor internaţionale, salutul cu braţul întins, cu Im poporul spaniol, în lupta pen asemenea tulburări constituie o
României, In ridicarea gradu bune condiţiuni sarcinile ce noi acţionăm ca marxist-le- tru libertate şi democraţie, cu stavilă in calea progresului NEW YORK. — Intr-o declaraţie o Partidului Comunist
lui de civilizaţie al poporului vă revin în viitorul cincinal ninişti, ne îndeplinim atît în nuri de război civil, cu stri siguranţa că această solidari ţării. Premien/I a subliniat, tot- din S.U.A. este condamnată .in mod energic înscenarea ju
nostru. (Aplauze puternice). (Aplauze puternice, prelungi datoririle faţă de propriul po găte de ură care amintesc si tate combativă se va menţi odatâ, necesitatea consolidării diciară a cărei victimă este tindra militantă pe torim so-
La aceste realizări uzina te). por, cit şi faţă de întreaga nistra epocă a hitlerismuluî oiol Angela Dovis. Declaraţia oratâ că „în timpul proce
dumneavoastră — una din comunitate a popoarelor, con Insă nimic nu va salva ne pînâ cînd spaniolii vor unităţii naţionole, co una din durilor judiciare au fost încălcate în modul cel mai grav
marile întreprinderi ale Româ In perioada următoare vor tribuim la triumful cauzei so pune capăt dictaturii fran tre condiţiile primordiale pen drepturile constituţionale ale acuzatei" şi cheamă poporul
niei socialiste — a adus o fi luate noi măsuri pentru cialismului şt păcii în lume. franchismu). Şi dacă acesta chiste, pînâ cînd Spania va fi tru dezvoltarea Indiei.
contribuţie de seamă. Am creşterea nivelului de trai ; (Vii aplauze). mai poate sA însceneze farse din nou o tară democratică, american, opînîo publică din întreaga lume să-şi ridice
mai discutat nu o dată despre anul viitor vor fi sporite alo In încheiere, daţi-mi voie în care răspunzătorii pentru înaintînd spre un viitor de DAR ES SALAAM. - Frontul glasul împotriva acestui aot de injustiţie.
problemele uzinei dumnea caţiile pentru copii. Dorim să sâ vă urez din toată inima războiul din 1936-1939 îşi stri de Eliberare din Mozombic
voastră şi nu doresc acum să facem totul ca, pe măsură ce succes în activitatea dum pace, progres şi socialism. (A
mă refer din nou la ele. Mă ţara noastră realizează noi neavoastră viitoare şi, dat fi gă ura lor animalică faţă de plauze puternice).
bucur însă să constat că, an paşi înainte în dezvoltarea sa ind că ne aflăm în preajma democraţie, dacă mai poate sâ In încheiere, vA rog sA-rai
de an. lună de lună, între economico-socialâ, să se ridi Anului Nou, să vă doresc la pronunţe sentinţe capitale îm permiteţi sA vâ doresc noi şi militar bolivian şi transpor
prinderea şi-a perfecţionat ce necontenit şi nivelul de potriva luptătorilor cei mai BOLIVIA tat! in Chile, unde au sosit
activitatea. şi-a îmbunătăţit trai al oamenilor muncii. De toţi multă sănătate şi ferici mari succese în munca dv. in cursul aceleiaşi zile. Avio
organizarea muncii, şi-a ridi altfel, tot ceea ce facem, în re ! La mulţi ani 1 (Urale pu plini de abnegaţie pentru li spre binele patriei voastre so nul n aterizat la Iquique, de
cat nivelul tehnic de produc treaga politică a partidului şi ternice, ovaţii. Se scan bertatea Ţârii Basce şi a Spa cialiste. (Aplauze puternice, unde cei doi ar urma sâ-şi
ţie. Aceasta înseamnă că dează îndelung „Ceauşescu- niei, nu mai poate sâ opreas urale îndelungi, se scandeazA Muncitorii şi studenţii sprijină continue drumul, după anu
mergeţi pe un drum bun şi, statului nostru are drept ţel că nici prin teroare şi nici mite surse, spre Europa apu
fără îndoială, harnicul dum suprem bunăstarea şi ferici- Ceauşescu", „P.C.R.-P.CR."). „Ceauşescti-Dolores"). seană, iar după altele, spre
neavoastră colectiv de munci pe preşedintele Torres Santiago de Chile.
tori, ingineri şi tehnicieni es
te capabil să facă lucruri şi Bilanjul convorbirilor dintre Regis Debray s-a aflat în
mai minunate (Aplauze pre LA PAZ 23 (Agerpres) — anunţat, intr-o scrisoare des detenţiune aproape patru ani
in localitatea Camiri din su
lungite). Preşedintele Boliviei, gene chisă adresată generalului dul Boliviei. Puţin înainte de
Vă adresez tuturor, din par Partidul Comunist Francez ralul Juan Jose Torres, a de Torres, că sînt gata sâ apere a părăsi închisoarea, el decla
tea conducerii de partid şi de clarat că grupurile de extre regimul rase că „dacă va fi eliberat,
mă dreaptă din ţară pregă
stat, cele mai calde felicitări tesc acţiuni subversive împo Agenţia Prensa Latina re va datora acest lucru în spe
pentru munca de pînâ acum, şi Partidul Socialist triva guvernului său. El a levă că în capitala ţârii nu cial poporului bolivian“. Avo
pentru rezultatele bune obţi precizat că atît forţele arma meroşi militari însoţiţi de catul său. Georges Pinet, a
nute în acest cincinal, pentru PARIS 23 — Coresponden cialist. pentru unirea tuturor te, cît şi organele de poliţie gărzi civile patrulează pe declarat : „Eliberarea lui Re
contribuţia pe care aţi adus-o tul Agerpres, Georges Dascal, torţelor muncitoreşti şi demo menţin controlul situaţiei în principalele străzi, pentru a gis Debray constituie un act
se preveni posibilele acţiuni
la realizarea programului de transmite: La 23 decembrie cratice, pe baza unui program ţară. ale grupurilor de dreapta. de înţelepciune şi curaj po
dezvoltare şi înflorire a a fost dat publicităţii simul comun de luptă şi de guver litic care onorează guvernul
României socialiste. (Urale, tan. de către Partidul Comu nământ, pentru o democraţie Deşi nu a furnizat alte a- generalului Juan Jose Tor
aplauze prelungite). nist Francez şi Partidul So avansată şi pentru o Franţă mânunte privind acţiunile O res“ . Decretarea amnistiei a
Desigur, lucrurile n-au mers cialist. un document care în socialistă. grupurilor de extremă dreap LA PAZ 23 (Agerpres). Gu întirziat cîtva timp, întrucît
uşor, am avut de întîmpinat tocmeşte bilanţul unui an de Textul bilanţului convorbi tă, se pare că acestea com vernul Boliviei a decretat anumite elemente de dreapta
şi greutăţi. Anul acesta am convorbiri între cele două rilor asupra condiţiilor fun portă o anumită gravitate, miercuri o amnistie generală. din armată i s-au opus. Pre
fost greu încercaţi de stihiile principale partide ale stingii damentale ale unui acord po mai ales după măsurile în Printre cei eliberaţi din în şedintele Torres a reuşit, in
naturii. Dar. datorită unităţii franceze. litic între P.C.F. şi P.S.F. treprinse de guvern. Se chisoare se află şi Regis De cele din urmă, sâ învingă a-
întregului nostru popor şi. în în rezoluţia adoptată la publicat miercuri în L’Hmna- citează, în acest sens. că bray, tînăryl intelectual fran ceastâ opoziţie, semnînd în
prîmu) rind, n fermităţii cu sfîrşilul şedinţei de marţi, ţi nite, menţionează atît conver muncitorii din diferite centre cez condamnat, Ia 17 noiem cursul unei şedinţe a guver
care clasa muncitoare a răs nută la Ivr.v şi consacrată e- genţele cît şi divergenţele e miniere ale ţârii au sosit la brie 1967, de un tribunal mi nului decretul dc amnistie.
puns chemării partidului, am xaininârii rezultatelor con xistente intre cele două par litar bolivian, la 30 de ani de Se ştie că o vastă mişcare
depăşit cu succes greutăţile. vorbirilor începute la 18 de tide. La Paz pentru a apăra gu tenţiune pentru a fi partici pentru eliberarea lui Regis
Am reuşit să învingem difi cembrie 1969 între P.C.F. şi In raportul la plenara C C. vernul şi a dejuca o eventua pat la acţiuni)« forţelor de Debray a luat fiinţă in nu
cultăţile într-un timp mult P.S.F. Comitetul Central al al P C F referitor la bilan lă încercare de forţă din guerilă din Bolivia. Au fost meroase ţări europene şi în
mai scurt decît se aşteptau Partidului Comunist Francez ţul convorbirilor cu P.S.F., FRANŢA. - La numai 10 k m de marele aeroport Le Bour partea dreptei. De altfel, şi America. Ia care au aderat
unii oameni chiar la noi în declară eâ aprobă acest prim Georges Marchais, secretar ge get din Paris ia contur o noua aerogara inter naţionala a me în alte regiuni ale ţârii, mun de asemenea puşi în liberta personalităţi de renume ca
ţară, nu mai spun în străină bilanţ si hotârîrea luată de neral adjunct al partidului, a tropolei Iranceze : aeroportul de la Rossy, care va avea confi te pictorul argentinian Ciro
tate Mulţi îşi puneau între cele două partide de a conti declarat că publicarea bilan guraţia unei imense stele din beton cu diametrul de 180 m, cu- citorii mineri sînt hotârîţi sâ Roberto Bustos şi patru mi Jean Paul Sartre. And re
barea : oare românii nu nua convorbirile lor. CC. al ţu lu i constituie, în mod firesc, primind cinci clădirţ circulare. acţioneze' în cazul unui com litanţi bolivieni întemniţaţi Malraux, Sainuel Bockett, Ar
vor trebui să renunţe P.C.F. reafirmă hotârîrea sa un act politic „care poate des IN FOTOGRAFIE: Una din cele cinci clădiri care vor for plot din partea grupurilor de pentru aceleaşi învinuiri. thur Miller. Igor Stravinsky, r
la prevederile planului pe chide o etapă nouă în mersul ma aeroportul internaţionol de la Rossy, de lingă Paris. extremă dreaptă. La rîndul Debray şi Bustos au fost Charles Chaplin, Federico
1970 ? Oare nu vor tre de a ajunge la un acord po spre unirea forţelor muncito lor, studenţii din La Paz au instalaţi la bordul unui avion Fellini şi alţii.
bui sâ-şi revizuiască planul litic durabil cu Partidul So reşti şi democratice“.
Redoetfo fi adm inistrata clarului t D ato, str. Dr. Petra G roio nr. 35. Te (efoone t 12317 fi 11588. tiparul : întreprinderea poligrafică Deva, 44065