Page 76 - Drumul_socialismului_1970_12

SJ w
PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
Şedinţa Consiliului

ie Stat

In ziua de 24 decembrie 1970 terne, Teodor Vasiiiu, minis­
a avut loc, la Palatul Repu­ trul justiţiei, şi Augustin Ale-
blici), şedinţa Consiliului de xa, procurorul general al Re­
Stat al Republicii Socialiste publicii Socialiste România.
România, prezidată de tovară­ Consiliul de Stat a dezbă­
şul Nicolae Ceauşescu, pre­ tut şi adoptat decretul privind
şedintele Consiliului de Stal. graţierea unor pedepse.
In afara membrilor Consili­ Totodată au fost aprobate u­
ului de Stat, la şedinţă au nele măsuri privind îmbunătă­
participat tovarăşii Cornel O- ţirea activităţii de turism tn
neacu, m inistrul afacerilor In­ ţara noastră.
ANUL XXII. Nr. 4966 VINERI 25 DECEMBRIE 1970
4 PAGINI - 30 BANI

P f C / S f V f
Z J L E
V i z i t a t o v a r ă ş u l u i M c o l a e C e a u s e s c u

P E N T R U ÎN C H E IE R E A C IN C IN A LU LU I C U UN B IL A N Ţ

O P T IM , P E N T R U A LIN IE R E A P E R F E C T Ă L A S T A R T U L

Ieri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil
N O U LU I C IN C IN A L Bodnaraş, Manea Mânescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu şi de producţie, preocupările de viitor, discuţia pe viu cu muncito­
rii, cu cadrele de conducere şi adoptarea, pe această bază, a
Mihal Marinescu, vicepreşedinte a( Consiliului de Miniştri, a vi­ unor măsuri apte să se concretireze in dezvoltarea întreprinde,
zitat citeva din întreprinderile industriale din Capitală. rilor, in perfecţionarea producţiei şi in creşterea eficienţei eco­
nomice. Este ceea ce atit de adine s-a înrădăcinat ca metodă(
Scopul vizitei: cunoaşterea la faţa locului a problemelor ac­
Capacităţile de transport - asigurate tivităţii unităţilor, stadiul In care se află îndeplinirea planului ca practică de lucru a partidului nostru, a conducerii sal«, a se­
cretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

dice intr-o oră la înălţimea Nicolae Ceauşescu s-a întreţi­
la nivelul cerinţelor reale ale beneficiarilor In mijlocul constructorilor Multe din pompele finite sînt nut cu m uncitorii, Interesîn-
de 80 metri 7 000 mc de apă
du-se de rezultatele
muncii
destinate m arilor lucrări de
lor, de cîştiguriie realizate, de
de pompe hidroamelioraţii care se e- preocupările lor. Constructorii
Desfăşurarea ritmică a pro­ sul de aprovizionare şi desfa­ onorăm în totalitate cererile iau măsuri operative pentru fectueazâ în cadrul Progra­ de pompe au exprimat mul­
ducţiei, accelerarea procesu­ cere ale beneficiarilor ? beneficiarilor. Cu toate că repunerea în circulaţie cît Prim ul obiectiv al vizitei îl aici în domeniul autoutllârii mului naţional privind gospo­ ţum iri pentru grija permanen­
lu i de circulaţie a bunurilor — Faptul că ne-am depă­ dispunem de o capacitate de constituie Uzina de pompe. A ­ uzinei. Mal m ult de 30 la su­ dărirea raţională a resurselor tă ce le-o acordă conducerea
materiale în economie nu şit planul de transport pe 11 transport care poate acoperi mai urgent posibil a tuturor ici se realizează, la ora actu­ tă din maşinile şi utilajele fo­ de apă, extinderea lucrărilor partidului, personal secretarul
sînt sarcini ce revin în ex­ luni cu aproape 13 milioane perioadele de v îrf ivite în capacităţilor de transport. Cu ală, peste 600 tipuri de pom­ losite în procesul de fabrica­ de irigaţii, îndiguiri, desecări general, tovarăşul Nicolae
clusivitate conducerilor între­ tone kilometrice convenţiona­ procesul de aprovizionare şi aceste 800 de vagoane am pu­ pe în mal m ult de 3 000 de ţie sînt realizate în cadrul în­ şi combaterea eroziunii solu­ Ceauşescu. faţă de creşterea
prinderilor industriale şi co­ le. constituie o confirmare e- desfacere, pînă Ia ora actua­ variante, destinate diferitelor treprinderii însăşi, întreprin­ lui. neîntreruptă a nivelului lor de
merciale. Unităţile de trans­ locventâ a felului cum am lă sîntem în restanţă cu 1000 A. MOLDOVAN ram uri industriale, agricultu­ derea dispune în prezent de In viitorul cincinal, produc­ trai, îmbunătăţirea continuă
porturi sînt chemate ca prin reuşit să satisfacem nevoile de vagoane. Necazul este că rii, transporturilor şi altor un sector de concepţie propriu ţia de pompe va ajunge la a condiţiilor de muncă. Ei
activitatea ce o desfăşoară, de transport ale unităţilor din 800 de vagoane stau im obili­ sectoare ale economiei naţio­ pentru construcţia de maşini circa 90 000, dublul producţiei s-au angajat să depună toate
sâ-^şi aducă o contribuţie spo­ teritoriul judeţului nostru, ne zate pe rampele de încărcare nale. Pompele purtînd manca şi utilaje destinate autoutilâ- actuale, o creştere importantă eforturile pentru ca prim ul an
rită la accelerarea ritm u rilor spune tovarăşul ing. Nicolae şi descărcare datorită faptu­ (Continuare în pag. a 2 -o) acestei uzine bucureştene sînt ril. înreglstrîndu-se la pompele al noului cincinal să înceapă
de dezvoltare a economiei na­ Stan, directorul general al lui că beneficiarii noştri nu cunoscute şi apreciate, prin Apreciind realizările şi pentru nevoile agriculturii. btae, pentru ca planul de
ţionale, la creşterea eficienţei Regionalei de căi ferate Deva. calitatea şi performanţele lor experienţa uzinei . în acest In timpul vizitei, tovarăşul producţie să devină realitate.
ei economice. De asemenea, realizările p ri­ tehnice, în aproape 20 de domeniu, tovarăşul Nicolae
Mal m ult ca oricînd, în a­ melor două decade din luna ţări ale lumii. Ceauşescu recomandă condu­ Bijuterii la... Uzina
ceste zile decisive pentru în­ decembrie Întrec prevederile, In întimpinarea Colectivul uzinei se prezin­ cerii întreprinderii să valori­
cheierea cincinalului cu un iar după calculele prelim ina­ tă la acest sfîrşit de an, de fice mal bine aceste experi­
bilanţ cit mai bogat în reali­ te planul anual de transport cincinal, cu realizări de sea­ enţe tehnice, amenajînd o sec­ de mecanică fină
zări. pentru asigurarea celor va fi depăşit cu 1,39 Ia sută. semicentenarului mă, realizări care constituie ţie în cadrul căreia să fie
mai bune condiţii tehnico-ma- Dincolo de aceste realizări o premisă sigură pentru în­ produse maşini-unelte atît
teriale necesare demarării cu globale, desigur importante în făptuirea sarcinilor mobiliza­ pentru nevoile uzinei cit şi Vizita continuă la Uzina o oreaţie a anilor noştri, un
succes a noului plan cincinal, ceea ce vă priveşte, cum a partidului toare care îl revin în viitorul pentru dotarea altor unităţi. de mecanică fină, întreprinde­ rod al politicii partidului de
unităţile de transport trebuie satisfăcut transportul pe ca­ an. Prevederile planului cin­ Oaspeţilor le sînt prezentate re modernă care ilustrează, la industrializare socialistă a ţâ-
să se alinieze cu toate forţe­ lea ferată solicitările reale cinal au fost realizate încă rîndul ei, forţa în creştere a
le de care dispun eforturilor ale beneficiarilor? !n cadrul cercului pedagogic trim estrial, pro­ din luna noiembrie, iar cele diferite tipuri de pompe, prin­ economiei naţionale. Deşi în­
ce se fac în întreprinderile — Am avut etape cînd nu fesorii de istorie din zona m unicip iulu i Deva au prim it ale planului anual vor fi de­ tre care se remarcă o uriaşă fiinţată cu patru decenii In (Continuare In pag. a f a )
industriale, organizaţiile de am acoperit nevoile de trans­ vizita unui colectiv de cercetători de la Muzeul jude­ păşite cu circa 4 000 de pom­ Inimă de oţel capabilă să ri­ urmă, ea reprezintă, în fapt,
construcţii şi în unităţile co­ port ale beneficiarilor, dar ţean fi A rhivele statului din Deva. M aria Creţu, vice­ pe. Datorită perfecţionării
merciale. Cum răspund „că­ restanţele din perioadele de preşedinte al C om itetul ui judeţean pentru cultură şi proceselor tehnologice, u tili­
răuşii* judeţului nostru aces­ vîrf au fost recuperate în ca­ artă, pro/. Mircea Valea, directorul M uzeului judeţean zării mal depline a capacităţi­
tor cerinţe vitale ? Capacită­ drul lunii în care s-au pro­ lor de producţie, sporirii pro­
ţile de transport existente a­ dus. Aşa, de exemplu, în lu­ Deva, prof. loan Frăţilă, directorul A rh ive lo r statului ductivităţii muncii şi realiză­
sigură în mod ritm ic necesi­ na decembrie deşi ne-am de­ Deva, prof. Nicolae Wardegger şi prof. Vasile ionaş, rii unor noi lucrări de Inves­ H O T A E A
cercetători la A rhivele statului Deva, ou făcut largi
tăţile reale impuse de proce­ păşit planul, nu am reuşit să tiţii în perioada 1965-1970,
expuneri pe marginea celor moi sem nificative momen­ producţia uzinei a crescut de
te şi documente din istoria m işcării m uncitoreşti două ori.
hunedorene.
La sosirea In întreprindere, Consiliului de Miniştri şi a Consiliului
CM PIANUL ANUAL 111 PUT In şirul m anifestărilor cultural-educative, închinate oaspeţii sînt salutaţi de Ion Uniunii Naţionale a Cooperativelor
industriei
Avram, m inistrul
construcţiilor de maşini, de
sărbătoririi sem icentenarului partidului nostru, se în ­
scrie şi simpozionul „M omente din istoria P.C.R.m, or­ colectivul de conducere al u­
ganizat zilele trecute la clubul din Simeria. După cum zinei, de reprezentanţi al co­
m itetului de partid şi al orga­
Livrările la export pe judeţ ne informează Iosif Mercea, directorul clubului, peste nizaţiilor obşteşti, sute de Agricole de Producţie
240 de localnici au audiat, cu viu interes, dezbaterile
la care au luat parte vechi m ilitanţi ai p a rtid u lu i şi muncitori şi tehnicieni care,
activişti pe tărim politic şi cultural. ţintnd să-l întîmpîne direct şi CU PRIVIRE LA ASIGURAREA U N U I VENIT M IN IM LUNAR GARANTAT MEMBRILOR
Economia jude|ulu; nostru Aportul hotâritor la obţine­ Sim pozionul s-a încheiat cu un program a rtistic, sâ-1 salute pe conducătorul
înregistrează în aceste zile fi­ rea acestor realizări revine susţinut de form aţia de estradă a clubului. partidului şi statului, au ieşit COOPERATORI PENTRU M U N C A DEPUSA. ACORDAREA DE INDEM NIZAŢII DE STAT
nale ale cincinalului un nou insă Combinatului siderurgic în salopete de-a dreptul în in­ CADRELOR DE CONDUCERE DIN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE.
şi remarcabil succes. Cu o Hunedoara, care deţine aproa­ O cinta din faţa uzinei, au a­
sâptâminâ înainte de termen, pe 90 la sută din totalul ex­ La căm inul cultural din C ristur a avut loc, de ase­ clamat furtunos, minute în PRECUM Şl ASIGURAREA PLĂTII INTEGRALE A PENSIILOR MAJORATE MEMBRILOR
cele aproape 20 de unităţi porturilor judeţului. Datorită menea, un simpozion cu tema „M om ente din istoria şir. COOPERATORI
exportatoare din judeţ rapor­ eforturilor depuse de siderur. p artidului Vizita începe cu hala noii
tează îndeplinirea planului a­ guşti, pentru asimilarea de noi A urm at un program artistic prezentat de elevii L i­ turnătorii de fontă, construc­ ART. 1. — Cu începere de acest minim tim p de 2 luni la 1 Ianuarie 1971, preşedinţi­
nual de livrări la export. mărci de oţeluri şi tipodimen- ceului nr. 2 din Deva şi form aţiile căm inului cultural ţie modernă, realizată aproa­ la 1 ianuarie 1971 se intro­ în timpul iernii, cu condiţia lor, şefilor de fermă şi de b ri­
Succesul dobîndit în acest siuni de laminate cu caracte­ din C ristur. pe în întregime din metal şi duce venitul lunar minim ga­ ca şi în această perioadă să gadă din cooperativele agrico­
domeniu constituie o realizare ristici superioare, îmbunătăţi­ O sticlă, unde în prezent se fac rantat de 300 lei pentru fie­ participe la lucru, atunci cînd le de producţie, cu excepţia
de prestigiu a economiei hu- rea calităţii şi creşterea gradu­ In cinstea aniversării sem icentenarului partidului, intense pregătiri în vederea care membru cooperator care şi acolo unde cooperativa are inginerilor salarizaţi de stat,
nedorene. Ultimul an al cin­ lui de finisare calitativă a la C lubul „ Siderurgistul" din Hunedoara a avut loc dării ei în exploatare. O ca­ efectuează perm anent: băr­ nevoie de aceştia pentru răspunderea pe care o
cinalului a (ost marcat de e­ laminatelor, pionul de export vernisajul unei interesante expoziţii de desene a n i­ racteristică a acestui obiectiv baţii — 20 de zile-muncâ lu­ M em brilor cooperatori care au în ce priveşte organizarea
forturi şi preocupări intense a fost îndeplinit cu aproape mate aparţinind pionierilor şi şcolarilor de la Liceul o constituie concepţia moder­ nar în cooperativă, Iar femei­ efectuează în perioadele de în bune condiţiuni a muncii,
pentru diversificarea sortimen­ 10 zile mai devreme, urmind nr. 2 din Hunedoara. P rintre lucrările care s-au bu­ nă a fluxului tehnologic Ce­ le — 15 zile şi realizează în vîrf numărul de zile de lucru executarea la nivel corespun­
tală, ridicarea performanţelor ca pinâ la finele anului com­ curat de aprecieri din partea vizita to rilo r se numără : le trei cuptoare de mare ca­ perioada respectivă sarcinile de care este nevoie pentru e­ zător a lucrărilor, îndeplinirea
calitative şi a competitivităţii binatul siderurgic să livreze „B aladă” (loan Ghica, clasa a V l-a B), „ Hunedoara“ pacitate şi productivitate ale de producţie în conformitate xecutarea în bune condiţiuni normativelor şi indicaţiilor or­
produselor, pentru onorarea suplimentar beneficiarilor ex­ (V irginia Pandurii, clasa a V l-a A), „ Castel“ (Nicolac turnătoriei vor fi dirijate de cu normele de lucru stabilite. a întregului volum de lucrări ganelor agricole, aplicarea mă­
cu maximă promptitudine a terni produse In valoare de Gheorghiţoiu, clasa a V ll-a B) şi altele. la un grup central de auto­ In anul 1971, în unele coo­ necesar li se va asigura un surilor agrozootehnice în ve­
contractelor încheiate cu par­ peste 15 milioane lei valută. matizare, înzestrat cu echipa­ perative în care. cu toate mă­ venit minim garantat de 20 derea creşterii producţiei ve­
tenerii externi. Pe această ba­ Concomitent cu aceasta, con­ mente şî aparatură executa­ surile luate, nu se pot asigura lei pe zi de lucru efectuată. getale şi animale cît şi în re­
ză volumul şi gama produselor stituie o realizare remarcabilă te In ţară. Mai m ult de 90 membrilor cooperatori condi­ M em brilor cooperatori care alizarea obligaţiilor la fondul
livrate la export s-au ridicat faptul că deşi s-a livrat peste Ia sută din Instalaţiile şi u ti­ ţiile să lucreze lunar 20 zile înlocuiesc temporar pe acei central, li se acordă o indem­
in acest an la cel mai înalţ hotare un volum uriaş de la­ lajele noii turnătorii sînt de — bărbaţii şi 15 zile — fe­ cooperatori care lucrează în nizaţie lunară din partea sta­
nivel de pînă acum. Numai minate, intr-o largă gamă In pagina a ll-a producţie românească. meile, numărul zilelor de lu­ diferite sectoare cu activitate tului de i
comparativ cu anul trecut va­ sortimentală, nu s-a primit In continuare sînt vizitate cru pentru încasarea venitu­ permanentă şi care din cauză — 400 — 500 lei pentru pre­
loarea produselor exportate nici o reclamaţie din partea hala de prelucrări mecanice, lui minim garantat se va pu­ de boală, sau din alte motive şedinţi ;
din judeţ este moi mare cu beneficiarilor externi. Toate a­ standul de probă şi alte sec­ tea reduce. în mod excepţio­ întemeiate lipsesc de la lu­ — 200 — 250 lei pentru şe­
peste 70 la sută. Rezultate cestea se reflectă in creşterea toare. Fapt remarcabil : direc­ nal, cu aprobarea Băncii A­ cru, li se va asigura, de ase­ fii de fermă şi de brigadă.
deosebite au înregistrat la eficienţei exportului de metal torul general al uzinei, ing. gricole, la 15 şi respectiv 10 menea, un venit minim garan­ Indemnizaţiile se suportă de
export Centrala cărbunelui Pe­ hunedorean ol cărui curs de D E C R E T Dim itrie Grecov, informează zile, cu condiţia participării tat de 20 lei pe zi de lucru e- stat, iar sumele necesare se
troşani, I M. Hunedoara, F.C. pe secretarul general al parti­ la executarea tuturor lucră­ (ectuatâ. vor prevedea anual în buge­
Orâştie, C.E.I.L Deva, „Vidra" revenire şi aport net in devize privind graţierea unor pedepse dului, tovarăşul Nicolae rilo r necesare în coopera­ ART. 2. — Preşedinţilor, şe­ tele consiliilor populare ju ­
Orâştie şi I.L.F: Deva. este substanţial îmbunătăţit. Ceauşescu, despre faptul că tivă. filo r de fermă şi de brigadă, deţene.
produsele întreprinderii, în Cooperatorilor care lucrează cu excepţia inginerilor salari­
ART. 4. — Pentru folosirea
totalitatea lor, sînt realizate în tot cursul anului şi cărora zaţi de stat, lî se va asigura raţională a forţei de muncă şi
de către cooperative un venit
nu li se pot, în mod obiec­
după concepţii originale,
că
E. M. Certej Alegeri în grupele sindicale întreprinderea nu utilizează tiv, asigura iarna condiţii de minim lunar de : pentru a se asigura de lucru
— 600 lei pentru preşedinţi;
permanent unui număr cît mai
lucru pentru întrunirea nu­
nici o licenţă străină. Sînt în­ — 450 lei pentru şefii de mare de cooperatori, coopera­
m ărului de zile necesare ob­
făţişate oaspeţilor preocupări­ ţinerii venitului minim ga­ fermă şi de brigadă. tivele agricole, c u . sprijinul
Colectivul Exploatării mini­ milioane lei. De remarcat fap­ consiliilor intercooperatiste,
ere Certej a dobîndit in a. tul că cea mai mare parte le şi realizările colectivului de rantat, li se va putea acorda ART. 3. —- Cu începere de vor lua măsuri de organizare
ceste zile un nou succes : în­ a realizărilor din acest an şi dezvoltare a fermelor zoo­
deplinirea planului anual la s-a obţinut pe seama creşte­ tehnice, legumicole şi pomico­
producţia globală şi marfă, la rii productivităţii muncii care le, a brigăzilor şi echipelor
extracţia de minereu şi meta­ a înregistrat, faţă de preve­ Gropile nu fac parte din inventarul specializate.
le, precum şi la productivitatea deri, o creştere de 10 la sută.
muncii. Acest lucru va per­ Privită în perspectivă, acti. Se vor organiza brigăzi sau
mite harnicilor mineri de aici vitatea exploatării va fi axată echipe pentru executarea lu­
să realizeze pînă la sfirşitul în principal pe descoperirea Sînt „proprietatea“ celor care-! folosesc crărilor de irigaţii, îndiguiri
anului o depăşire a planului de noi zone mineralizate, pre­ şt desecări, combaterea erozi­
de extracţie cu 10 la sută, a cum şi pe valorificarea unor unii solului şi îmbunătăţirea
producţiei globale şi marfă cu pajiştilor naturale, precum şi
1,5 milioane lei, iac a econo­ importante cantităţi de mine­ Drumurile care străbat judeţul maşinilor, dar... In zadar Insis­ scos autobuzul din plrlu" — ne pe toată suprafaţa drumului ne maşină. O chlnule gropile dc ti pentru executarea construcţii­
miilor la preţul de cost cu 2 reuri complexe. nostru au devenit In ultimii ani tăm. Nu vor să repare nici m ă­ spune Teofil Slrb, un cetăţean fac să ne gândim la gospodari, se rupe Inima. Şi-apoi siguranţa... lor proprii.
să nu mal vorbim". Aceste două
adevărate artere de legătură Intre car drumul pe care-1 folosesc care, după toate aparentele, era la numeroasele reclamaţii făcute De asemenea, se vor orga­
sale şl oraşe. dlnşll. Că dc piatră nu duc lip­ obişnuit cu tabloul. „Cum s-au de cetăţeni la adresa deservirii declaraţii, plus constatările noas­ niza şi extinde activităţile a­
tre, etnt, credem, suficiente pen­
de către autobuze a satului. In
Este de Ia sine înţeles că, in să“ — ne explică tovarăşul Qaş- făcut trotuare In Tisa, se putea nici una dlotrc ele nu se spunea tru a demonstra un aspect al ne­ nexe pentru prelucrarea şi se-
asemenea conjunctură, drumul — par. Plnă la Almaş-Sălişte. dru­ face şi aici un pod, dacă prim ă­ un cuvint despre drum. In schimb glijenţei care provoacă adevărate
ria se interesa de noIM — Işl dă
mul este plăcut, se vede că lu­
1 . 1. L. această condiţie chele pentru rea­ crătorii care-l întreţin Iţi cu­ părerea alt cetă(ean, lullus Trlpa, şoferul Ohcorghc Brlnda spune pagube materiale. Şi anume că miindustrializarea produselor
agricole, producerea materia­
lizarea traficului — nu poate fi
unele unităţi, care folosesc par­
categoric : „nu mat intru In sat
Iar tovarăşii de la LT.A. „pun
lăsat la voia Intlmplărll. Direc­ nosc şl respectă Îndatoririle. In capac” argumentelor «punlndu-ne plnă nu repară drumul. Eti nu cul dc maşini al întreprinderii dc lelor de construcţii, valorifi­
sate Insă gropile li cam pun la
ţiei Judeţene dc drumuri şl po­ iucercare pe şoferul microbuzului câ In acest an al 3-lea autove­ vreau să distrug maşina". Nu pu­ transporturi, sînt interesate nu­
Lucrătorii întreprinderii de portante succese in asimilarea duri, unor unităţi economice, nostru. Şl de această dată, pri­ hicul — 3I-HD-3M3 — care efec­ tea lăsa călătorii Iu drum. dar... mai fn realizarea planului propriu carea unor resurse locale de
industrie locală Haţeg s*au de noi produse, îndeosebi precum şl consiliilor populare lc marul se vede „obligat" să ne tua cursa pe acest traseu a fost Am dori ca replica Iul să sc audă de transport, fără să creeze cea produse şi materii prime.
revine sarcina întreţinerii lor In
mal elementari condi(ic, drumul,
la consiliul popular căruia II este,
preocupa« stăruitor, in acest prefabricate din beton, unde bune condiţiuni. Cum arată Insă spună că „o cam -cu gropi, dar scos din clrculaflc. Poate argu­ de fapt, adresată. Ar mal putea lovind — In cel mal strict înţe­ In unităţile în care râmîne
mentul va convinge totuşi Con­
se va pune piatră".
an, de organizarea superi­ realizările suplimentare se ri­ lucrurile Iu realitate ? împreună Sintem ruga(l dc tovarăşii de stitui popular al comunei Burjuc fi citate multe asemenea exem­ les al cuvlntulul — In preţul dc forţă de muncă disponibilă
cost al unităţii de transporturi.
cu orgnne de control din cadrul
oară a muncii, de folosirea dică la 300 metri cubi. întreprinderii de transporturi auto la I.T.A. eft Intrăm plnă la Glod- sA la măsuri de construire a u ­ ple de la Mărflneştl. Jeledlnţi, Mal există Insă un aspect: In după aplicarea măsurilor de
Citeva
Bucureşcl, Băl|a ş.a.m.d.
nul pod şl de reparare a dru­
cu randament sporit a utila, Deva am căutat răspuns pe cl- ghileştl, sat aparţinător comunei mului. Nu de alta, dar nu-i dă cuvinte Insă despre drumul spre condiţiile Iernii, acesic gropi de­ mai sus. consiliile de condu­
jelor, a forţei de muncă şi a teva sute de kilometri de drumuri Buijuc. In Olodghllcşti-Vale re­ nimeni dreptul să distrugă — e satul Darbura. sat aparţinind co­ vin adevărate pericole pentru si­ cere ale cooperativelor agrico­
nunţăm. Şoferul rcfuzA să intre
guranţa circulaţiei, cxpunlnd oa­
Jude(enc si comunale, aflate In
timpului de lucru. Ca urma­ adminlsirajia unor întreprinderi. In albia plriulul. „Hămlncm aco­ adevărat, prin nepăsarea fată de munei Bălţa. CU de Jalnică e sta­ menii — şoferi şi călători — la le, cu sprijinul consiliilor
rea acestui drum e greu de re­
întreţinerea
drumului — autove­
re, planul anual la produc­ Printr o telegramă trimisă Din Zam spre Almaş-Săllşte am lo şi va trebui să cbborlm In hicule care costă, să pună In pe­ dat. riscuri Inutile. Nu s-ar putea oare populare comunale, vor orga­
ţia globală şi marfă vîndutâ redacţiei sintem informaţi că fost conduşi de primarul comu­ apă, să Împingem dc maşină*. O ricol vieţi omeneşti, să frustreze La consiliul popular, tovară­ ca ccl care răspund de slarca niza brigăzi şi echipe care
bale rece la picioare, In decem­
nei. tovarăşul Emil Caşpar. La
să-şi
„Inventarieze“
drumurilor
şi încasată s-a îndeplinit cu şi colectivul Direcţiei judeţe­ cariera Zam — drumul trece pe brie. nu ne-ar fi căzut bine. Am cetăţenii din satele pc care auto­ şul loan Lazăr — primarul comu­ gropile şl să Ie acopere ? Pentru
7 zîle mai devreme. ne de drumuri şi poduri şi-a lingă halda carierei — sintem ne­ regretat însă că n-am găsit pe buzele le deservesc de dreptul de nei — ne spune că „explorările că gropile nu fac parte din in­
a le folosi.
de la Deva slut dc vină. Ei dis­
primarul comunei. L-am fl rugat
ventarul drumului, ci aparţin ce­
De menţionat că întreprin­ realizat sarcinile de plan anu­ voiţi să aşteptăm căderea unei a* să meargă înaintea maşinii, să ne încercăm să Intrăm In satul trug drumul cu basculele lor. dar lor care nu s-au Îngrijit de în­ (Con lin libré,. fo 'pag. a 4-o)
valanşe de bolovani. Dacă ne-ar
derea haţeganâ a obţinut im­ ala. fl surprins.........Conducerea carie­ arate pe unde putem trece. Slrbl, aparţinind comunei lila. nu pun mina sâ-l repare". Pc un treţinerea Iul.
rei ar trebui să la măsuri de „Treaba asta nu/| de azi. de Ieri. Regretăm că microbuzul nu e o... alt traseu, spre Muncelu Mic, un DRAGOS CALIN
şofer na spune : „Ml-e milă de
securitate, aă asigure trecerea Tn Iarna trecută cu tractorul am autoamflble. Gropile plina cu apă