Page 77 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 77
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4966 O VINERI 25 DECEMBRIE 1970
■ i ^ — ,1. l ■■■ ■ ţ— -
Consiliul de Sfat al
n i A a m pentri întiitinerea Republicii Socialiste România
şi D E C R E T
In adunarea grupei sindica rea disciplinei In toate com privind graţierea unor pedepse
le nr. 2 de la raionul nr. 1 pro partimentele de activitate, pen
ducţie al E.M. Deva, s-nu ana tru respectarea tehnologiei de Contravenienţii care nu au
ţinîndu-se seama de excep
lizat cu răspundere şi compe extracţie şi gospodărirea ma Consiliul de Stat al Repu ţiile prevăzute de articolele 4, început executarea pedepsei
tenţă problemele pe care le Alegeri in grupele sindicale terialelor. Lipsa de grijă faţă blicii Socialiste România d e 5 şi 6 din prezentul decret. închisorii contravenţionale,
ridică îndeplinirea exemplară de avutul obştesc — maşini c r e t e a z ă ; Art. 4. — Nu beneficiază de deoarece s-au sustras de la a
a sarcinilor de producţie. A tit utilaje, materiale şi scule — A rt. i. — Se graţiază !n în graţiere cel care au sâvîrşit ceasta, fiind daţi In urmărire
darea de seamă prezentată, este o abatere de la discipli tregime : una sau mal multe infracţiuni generală, nu beneficiază de
dar mai ales participanţii la seturi corespunzătoare de pie buie să găsească — consultlnd nă. Întronarea răspunderii şi a) pedepsele privative de intenţionate, prin care s-a pro dispoziţiile art. 2 din prezen
discuţii au subliniat rezulta se de schimb. De aceea avem m inerii şi ţinînd seama de su a disciplinei în muncă este libertate pînă la 1 an Inclu dus avutului obştesc o pagubă tul decret.
tele obţinute şi au scos în evi multe perforatoare de care nu gestiile şi propunerile lor — / o datorie a biroului grupei sin siv, precum şi amenzile ; mal mare de 2 000 lei sau in Art. 6. — Dispoziţiile pri
denţă neajunsurile care irînea- ne putem folosi. soluţiile cele mal practice pen dicale, a organizatorilor şi con b) pedepsele privative de li fracţiuni neintenţionate, prin vind graţierea nu se aplică
zâ încă bunul mers al produc Au dreptate minerii Piesele tru a asigura acestora condiţii ducătorilor producţiei. In acest bertate pînă la 3 ani inclusiv, care s-au produs avutului ob celor care au beneficiat, după
ţiei. de schimb şi tot ceea ce este optime de muncă şi folosirea scop se cere iniţierea unor ac aplicate celor care au îm pli ştesc pagube mai mari de data de 1 ianuarie 1967, de
Exploatarea minieră Deva a necesar bunei desfăşurări a efectivă a tim pului de lucru ţiuni mai ample şi eficiente nit vîrsta de 60 de ani, femei 10 000 lei. graţierea totală sau parţială
fost dotată cu utilaje de mare muncii, materiale, scule, tre pentru producţie. pentru ridicarea calificării şl lor gravide sau cu copii pînă Nu beneficiază de graţiere Art. 7. — Cei care, în curs
productivitate care, pe lingă buie să se găsească la locul dc Pentru cn utilajele să fie educarea oamenilor, ajutîndu-i Un sudor se Inlîlneşte obiş la 5 ani şi minorilor. cei care au sâvîrşit infracţiuni de 3 ani de la data aplicării
faptul că uşurează efortul fi muncă. întreţinute şi exploatate in în acest fel să-şi înţeleagă nuit pe şantiere sau in între Art. 2. — Sancţiunea închi prevăzute de Codul penal în dispoziţiilor art. 1, vor sâvîr-
zic, creează m inerilor posibili Din cauza acestor deficienţe mod corespunzător, ele trebuie mai bine sarcinile şl răspun prinderi. Sudorul Constantin sorii contravenţionale pentru articolele: 155—1,73; UJ—17$ ; şi o Infracţiune intenţionată,
tatea de a obţine randamente în organizarea şi aproviziona încredinţate unor oameni pri derile ce !e revin la locurile Apur este unul din muncitorii contravenţii sâvîrşite pină In 178 alin. 3-5 ; 197T200 ; 201 ; vor executa, pe lingă pedeap
cit mai mari. Aceste utilaje — rea locurilor de muncă — cum cepuţi. In prezent sînt încă lor de muncă. cei mai inimoşi de la l-P.B. data adoptării prezentului de 203 ; 211 ; 223'; 245 ; sa ce se va stabili pentru a
subliniau în cuvintul lor mai subliniau m ulţi vorbitori — se mulţi oameni care nu au ca Bircea. cret nu se mai aplică, iar în *254 ; 255 ; 269 ; 282 — 205 ; cea infracţiune, şl pedeapsa
m ulţi participanţi la discuţii pierde foarte mult timp. Or lificarea corespunzătoare. Per Trebuie acţionat cu ferm i cazul în care a fost aplicată 321 * 329 ; 356*— 3f>l, precum rămasă neexecutatâ ca urma
— nu slnt însă întreţinute şi ganizatorii şi conducătorii pro sonalul de la maşinile de în tate şl luate măsuri corespun nu se mal execută. şl Infracţiunile corespunzătoa re a aplicării dispoziţiilor de
exploatate în mod corespun ducţiei n-au văzut aceste nea cărcat trebuie examinat şi e zătoare pentru desfăşurarea Art. 3. — In cauzele privind re din Codul penal anterior. graţiere din prezentul decret
zător, fapt pentru care ele junsuri ? Dacă da, de ce nu necesar să se organizeze ritmică a producţiei, pentru Corespondentă infracţiunile aflate în curs de Art. 5. — Recidiviştli şl cel
sint scoase prematur din uz. iau măsuri pentru înlăturarea cursuri de scurtă durată pentru ca fiecare brigadă să-şi reali urmărire penalâ sau de Jude Preşedintele
In legătură cu această pro lor ? a-1 învăţa nu numai să le mî- zeze sarcinile de plan La în cată, procesul penal va conti care nu au început executarea Consiliului de Stat
pedepsei, deoarece s-au sus
blemă minerul şef de brigadă Este de datoria conducăto nuiască dar şi cum anume să ceput de lună, datorită slabei din Capitală nua, iar după pronunţarea tras de In aceasta, fiind daţi NICOLAE CEAUŞESCU
Emil Golzdrob spunea! din rilo r producţiei ca, pornind de le exploateze, să le întreţină organizări a muncii si a pro pedepsei se va face aplicarea în urmărire generală, nu be Bucureşti, 24 decembrie 1970
lipsa cauciucurilor pentru ma la realitatea concretă a locu şi să înlăture unele defecţiuni. ducţiei. lipsei de materiale şi dispoziţiilor privind graţierea, neficiază de graţiere. nr. 543
şinile de încărcat pierdem rilor de muncă, să ia măsuri Maşina oricît de perfecţiona defectărilor de la maşini şî
plnă la 25 la sută din timpul pentru mai buna organizare- a tă ar fi ea, singură nu poate utilaje, se pierd zeci de tone Prima ediţie
de muncă pentru a Ie pune producţiei şi a muncii, pentru lucra. Trebuie să avem şi oa de minereu. Spre sfîrşitul peri
manşoane şi a le face să func ca m inerii să poată folosi cit meni corespunzători care să o oadei începe asaltul pentru
ţioneze cumva. De asemenea, mai deplin timpul de lucru mînuîascâ. recuperarea pierderilor si rea a Salonului
lipsesc piese de schimb pen pentru extracţia minereului şi In sectorul nostru — spunea lizarea olanului. Acestui sis CAPACITĂŢILE DE TRANSPORT
tru perforatoare (arcuri, robi nu să umble după reducţii, maistrul Zoltan Boldiszar — tem trebuie să 1 se pună caoăt.
nete de apă). holendere, robinete, arcuri şi nu am avut în acest an acci Din totalul de 24 de brigăzi national der câ în ceea ce priveşte ce paraţiile şl întreţinerile In 3
La noi — spunea un alt m i cozi de ciocan. dente. Oamenii respectă nor îsi îndeplinesc planul numai » lelalte unităţi beneficiare nu şi 3 schimburi, am format
ner — au fost aduse mal m ul In rezolvarea acestor pro mele de tehnică a securităţii. Cu 14 Sînt brigăzi ca cele con re dh pag. I) se pun probleme deosebite în brigăzi de şoferi care lucrea
te tipuri de perforatoare. Nu bleme trebuie să-şi aducă a toate acestea nu se poate spu duse de Tosif Molnar. Petru al cârtii problema transporturilor. De ză în 2 schimburi, am redis
se pot folosi piesele de schimb portul şi biroul grupei sindi ne că în ce priveşte disciplina Botar. Ladislau Ghezan, A asemenea, sîntem bine pre trib u it parcul auto în raport
de la unul ia altul. La cele cale. împreună cu maistrul nu avem încă lipsuri. Trebuie lexe Idorhimov. Tulian Mora tea lichida toate restanţele gătiţi sâ preluăm toate sarci cu baza reală materială exis
din Import nu s-au adus şi miner şi maistrul mecanic tre făcut mai m ult pentru întări rii care îşi realizează ritm ic Cu puţin timp în urma, o core le avem la zi. nile de transport ale anului tentă la beneficiari, iar pen
sarcinile de plan Deşi lucrea statistica a U.N.E.S.C.O. pre viitor.
ză în condiţii asemănătoare, ciza : In privinţa bibliotecilor Pentru îmbunătăţirea situa Sarcini deosebite în aceste tru perioada de Iarnă am or
alte brigăzi rămln de regulă publice şi a numărului de cârţi ţiei create, am organizat pe zile privind aprovizionarea şi ganizat ateliere mobile de
regională o acţiune cu orga
depanore. In acest fel credem
în urmă. Aceasta se întîmnlă ce revin fiecărui locuitor, nele din centrală care se ocu desfacerea in unităţile econo sâ satisfacem pe deplin cere
de multe ori pentru că şeful România se situează pe pri pă de coordonarea capacităţi mice îi revin şi Întreprinde rile de transport indiferent
de brigadă nu se dovedeşte a mele locuri în lume. lor de transport. Se urmăreş rii de transporturi m»to Deva. de cifrele de plan cuprinse
fi un bun şi orlreDut organi lată, aşadar, încă un dome te ca d irijă rile de vagoane Cum se achită autobazele din în planurile operative.
zator al m unrii. De exemn'n. niu în care se afirmă, o dată goale să se facă spre frontu judeţul nostru de aceste sar Regionala de căi ferate De
brigăzile rare erau eonduse de în plus, prestigiul ţârii noastre rile de încărcare în cel mal cini 7 va şi întreprinderea de trans
Florea Măciucă şi Ilie Mâtâ- pe cele mai îndepărtate me scurt timp, se stabilesc îm — In general noi ne-am porturi auto Deva, care for
ridiane o!e globului.
saru, după preluarea lor de Am asistat cu puţin timp în preună cu beneficiarii soluţii mobilizat sâ satisfacem cere mează o adevărată „curea de
către Octavian Frâţilâ şl Vi- urmă la inaugurarea celei de descărcare a vagoanelor rile de transport ale benefi transmisie" în mecanismul
salon Oprişa, au reuşit chiar dinţii ediţii a Salonului naţio imobilizate, analizează priori ciarilor noştri, ne-a declarat complex al procesului de a
din prima lună să-şi depă nal al cărţii, deschis in sola tăţile în asigurarea vagoane tovarăşul losif Bulea, directo provizionare, producţie şi des
şească planul de producţie. La Do Nes din Capitală, aceeaşi lor, iau măsuri de siguranţă rul I.T.A. Deva De altfel, pî- facere a economiei Judeţului
conducerea brigăzilor trebuie ospitalieră sală core o găzduit şi regularitate a circulaţiei şi nâ la sfîrşitul decadei a 11-a nostru, sînt chemate ca în a
să fie promovaţi minerii cei şi găzduieşte nenumărate ma altele Prin măsurile luate a lunii decembrie, am acu ceste zile care au mai rămas
mai pricepuţi şi care se dove nifestări cultural-artistice de vom reuşi să realizăm inte mulat importante depâ-şîri de pînă la sfîrşitul anului sâ
desc a fi şi buni organizatori interes naţional şi internaţio gral, pînă la 25 decembrie plan la toţi indicatorii. Ne-am funcţioneze ireproşabil. Rea
ai muncii. nal. Salonu'l a înmănuncheot a.c., sarcinile anuale de axat preocuparea pentru de lizarea globală a planului de
Minerii, împreună cu cadre peste 1 500 de titluri apărute transport la export, iar pen servirea beneficiarilor a căror transport dacă nu rezolvă in
tru cele interne, sâ ne con
le tehnice, fâcînd bilanţul ac numai in anul acesto în edi centrăm atenţia asupra bene activitate depinde în mare tegral cererile reale ale be
măsură de felul în care ne
tivită ţii lor, şl-au exprimat ho- turile din întreaga ţară. Vizi ficiarilor, ale căror nevoi de facem noi datoria. Pînă la neficiarilor, nu poate constitui
tărirea de a se mobiliza şi mai tatorii au trecut nu prin faţa transport sînt mai mari în a- ora actuală nu avem „dato un succes pentru „cărăuşi".
m ult pentru a încheia acest unor simple exponate, ci ou ceastâ perioadă. rii" restante la nici un bene l Tnitâţile de transport trebuie
an cu rezultate cit mai bune explorat un odevârot univers ficiar ba. dimpotrivă, in fie sâ asigure în cele mal bune
şi a începe noul cincinal sub ol culturii româneşti, adminnd Intr-o astfel de situaţie se care lună am transportat pe condiţiunî aprovizionarea şi
şî răsfoind cârţi beletristice, află unităţile miniere din Va
cele mai bune auspicii. ste planurile operative depu desfacerea bunurilor materia
ştiinţifice şi de popularizare, lea Jiului, Combinatul side le ale tuturor beneficiarilor.
ră Complexul intercooperotist de sere din Sintandrei se pre găteşte expedierea unei noi N. BADIU tratate şi broşuri în editarea rurgic Hunedoara, unităţile se In noi. Şi aceasta nu oricum şi nil
cantităţi de roşii destinate e* portului. căroro tehnoredactorii şl tipo forestiere şl şantierele de con Intr-adevăr, în aceste zile, oricînd, ci în condiţii de efi
grafii n-au precupeţit nici fan strucţii. Cu toate măsurile solicitarea capacităţilor de cienţă economică ridicată şi
tezia şl nici „secretele" aces luate de conducerea Regiona transport auto e mai mare, atunci cînd nevoile, reale..ale-
tui meşteşut lei de căi ferate la aceste u- dor noi ne străduim să o sa producţiei o im p u n ă Mutf&î
Nurăeroase mochete antici nitâţl, la ora actuală s-a creat tisfacem cît mai bine în a în aceste condiţii unităţile de
măsuri
In aceste zile, în cîteva magazine hunedorene pau, în limbajul lor, lucrările goane. Ieri, de exemplu, faţă cest sens om luat parcului transporturi îşi pot aduce din
o adevărată „foame" de va
pentru activizarea
Finala mai importante ce vor vedea de solicitările exploatărilor auto prin seouterea din Imo plin contribuţia la realizarea
lumina tiparului în 1971, unele
bilizare a unui număr sporit
chior Io începutul anului. N-au miniere din Valea Jiului, Re de autocamioane peste CUP-ul sarcinilor reieşite din progra
mul de dezvoltare a econo
De ia cine aşteptaţi soluţii ? întregească şi aici, co în on registra o restanţă de 300 de planificat. Am organizat re miei naţionale.
competiţiei lipsit nici statisticile care, cu gionala de căi ferate Deva în
puterea lor de sugestie, vin să
Tovarăşul director
vagoane.
„ C Ă L U Ţ U L Magazinele de desfacere de e extrem de mic, aşa că trei — Mi s-a spus să nu mal oare alt domeniu, succese Stan a încercat sâ ne convin
gă câ aceste cereri de
vîrf
remarcabile : tn ultimul
sfert
orice profil trebuie să facă vînzâtori n-ar putea face ma plec, căci m ărfurile de care de veac s-ou editat mal mult durează pînă în ziua de 25
aceea
după
decembrie, Iar
faţă zilele acestea unei mari
de
re lucru. Dar la raionul
D E F IL D E Ş " afluente de cumpărători. Cum încălţăminte nu e nici un am nevoie sînt în depozit la de 116 000 de titluri Intr-un ti scad la jumătate. Nu punem
Hunedoara.
raj total de peste zece miliar
s-au pregătit colectivele ma cumpărător şi frontul de vin- Pină acum — întrebăm noi de exemplare. la îndoială acest lucru, dar
netransportarea la
timp a
„Căluţul de fildeş", gazinelor din Hunedoara pen zare e larg. Poate că lingă o conducerea O.C.L. produse Docâ am asemui fiecare cărbunelui extras poate adu
concursul noţional de ; tru a realiza o servire promp măsură luată mal încăpea şi industriale Hunedoara — nu carte cu un fascicul de lumină ce mari perturbaţii procesu
şah prin corespondenţă. I tă, operativă a populaţiei ? alta. s-a ştiut că sint acolo ? — şi, figurotiv vorbind, com lui de producţie, poate afecta
iniţiat cu un an în ur- j Primul căruia i-am păşit Magazinul alimentar cu au Comentarii prea multe pe paraţia ni se pare potrivită - negativ toţi indicatorii de
mă de Consiliul Naţio- j pragul a fost magazinul nr. toservire „Rapid“ e acum lo marginea scurtului nostru înseomnă.că, în anii de după plan ai anului
nai al Organizaţiei Pio- ; 73, „Ţesătura". cul de întîlnire la cumpără raid nu facem. Se vede din eliberare, mai bîne de zece
merilor, se află în faza — Aveţi afluenţă mare de turi a mii de hunedoreni. Ca constatări câ cele două mHiarde de asemenea fasci — Avem în vedere ca va
republicană. In aceste cumpărători ? răspuns la întrebarea : „Ce O.C.L.-uri hunedorene au fost cule s-ou interferat peste ţară, goanele dirijate înspre Valea
zile, pionierii clasaţi pe - — Avem sau, mai bine-zis, măsuri nţi luat pentru a asi preocupate de a asigura în a de-o lungul şi de-a latul el, Jiului sâ ajungă rapid la
primele locuri se întrec am avut pină acum — răs gura o vînzare rapidă, lipsită ceste zile în magazine o des din Dobrogea pînă în Cimpio preparaţii, unde sînt d ific u l
pentru cucerirea titlu lu i punde responsabila Carola de complicaţii ?", responsabi facere cu economie de timp. Coreiului, din mănoasa Cimpie tăţile mai mari, a continuat
de cîşligător în cadrul Ivanciu. Cine n-a cumpărat la Maria Urm uz ne conduce Dar se vede şl altceva. Sala a Banatului pînă In Lunca Interlocutorul nostru. Restan
ţele ce le avem se vor lichi
competiţiei finale ce se „m etraj" pină la 15 decem la camerele dc preambalare ria ţii trim işi sâ-şl facă dato Prutului. da în maximum 3 zile prin
desfăşoară in tabăra na brie. după 15 nu prea mai a m ărfurilor. Aici — activita ria în magazine îşi pierd tim Putem ofirmo, deci, că Sa aducerea vagoanelor disponi
ţională de la Odorhei. cumpără. In orice caz noi lu te febrilă pul la taclale, iar unii res lonul naţional ol cărţii, ce va bile de pe cuprinsul regiona
Judeţul Hunedoara e re crăm în aceste zile după pro — Preambalăm tot ce se ponsabili de magazine mai au deveni o manifestare permo-
prezentat de patru pio gramul prelungit şi eu sînt poale prenmbaln la sferturi, nevoie de sugestii în organi nentă — el urmând să fie orga lei şi dirijarea lor cu p riori
nieri (doi de la Liceul în fiecare zi la depozit, pen la jumătăţi, la kilogram. In zarea unei vînzâri rapide. nizat In flecare an — s-o în tate spre bazinul carbonifer.
pedagogic din Deva, doi tru a aduce m ărfurile cerute orele de vîrf, dacă e un raion Sugestiile să le dea, însă scris încă de la debut co o Cînd fac această afirmaţie
de la şcolile generale zilnic. care nu are cumpărători, a degrabă, cei care se ocupă de manifestare de prestigiu in via am în vedere şi ajutorul pe
nr. 3 şi 5 din Hunedoa „PrichindeluP — magazinul tunci vînzâtorii ajută la alte comerţ In Hunedoara. ţa spirituală a Capitalei, a în care trebuie sâ ni-1 dea bene
ra) care, dovedindu-se celor mici din Hunedoara — raioane. tregii ţări I ficiarii în lichidarea im obili
pe parcursul unui an este în schimb cu adevărat Unul dintre magazinele ce ION CIOCLEI P. OLTEANU zărilor de vagoane. Eu consi
printre cei mai buni şa asaltat. La raionul de jucării le mai căutate e cel de mer
hişti, se străduiesc să cu o jumătate de oră înainte cerie-galanterie. Dar raionul
reprezinte cu cinste de închidere (ora 12,30) — îm său de marochinârle e „sufo
„culorile" Hunedoarei. bulzeală mare. cat" de poşete, la raionul de
— Aţi nim erit la o oră cal tricotaje nu vinde nimeni Minerul Lupeni nii-şi regăseşte cadenţa
mă, spune Marcel Agrigoroa- (vînzâtoarea „s-a dus să ajute
lei, responsabilul magazinu la celălalt raion"... la care nu
lui. De obicei e înghesuială prea avea de ce să ajute), Iar
mare la toate raioanele. în vitrinele de la cămăşi sînt
— Ce măsuri aţi luat ca Cine sînt şi ce au de spus vinovaţii ?
vînzarea să decurgă rapid ? expuse alte m ărfuri, dar nici
Festivalul — Gama de mărimi la în o cămaşă despre care cumpă
călţăminte şi confecţii a fost rătorul să capete fără Inter Erau prezenţi cu m ult îna în cuvîntul său, Vasile C iri- du-se mal m ult asupra lui.
venţia vînzâtoarei cît
mal
rechl bocanci, 130 chiloţi. 100
filmului pentru echilibrată. Practicăm siste multe inform aţii necesare. In inte de ora anunţată. Lipsea peru, directorul minei Lupeni. Nu insistăm asupra locului minute, I Moldovan 10 m i perechi ciorapi).
nute, Pânescu 45 minute, Ma
mul de plată la vlnzâtor, ceea
doar Bulbucan. Liniştea
se
ce înseamnă economie de biroul responsabilei Maria întronase în întreaga solă. Se Şi, cum bine este ştiut, gra ocupat, deşi practic handica nóle nici un minut. A lţii, in- In turul care s-a încheiat,
pul se poate reface,
ţinînd
elevi tim p M ărfurile se aduc zil Poenaru — o încăpere de nici priveau m iraţi unii pe alfll ţie unor susţinători prea „în cont câ în retur echipa va sâ, ca Ambruş, Macavei, Şve- componenţii echipei au jucut
4 metri pătraţi — 3-4 funcţio
focaţi", terenul din Lupeni a
dac, au jucat după pofte, ca
mai tot tim pul cu încrederea
nic şi fără să moi treacă prin
depozit. De altfel, o mare nari de la O.C.L. produse in şl din clnd în dnd îşi dădeau fost suspendat pe 6 etape. In juca 8 meciuri acasă tocmai priciile lor fiind trecute uşor câ meciul este ca şi cîştigat,
parte din fondul de marfă a dustriale (aşa a spus respon coate, aşa... discret, 6â nu va acest timp, meciurile de a cu acele form aţii care sînt cu vederea de antrenorul Că neexistînd acea dăruire tota
Primo zi de vacanţă fost procurat din timp La ra sabila), ajută unor vînzâtoare dă nimeni. casă au fost jucate la Câlan angrenate direct în lupta pen rare. S-au pierdut meciuri in lă pentru victorie. De multe
a marcat şi deschiderea ionul de jucării şi articole din magazin... să nu facă n i In m ijlocul lor, alâturl de (spectatorii de aici merită tru şefia seriei. In schimb, faţa unor echipe ca C.FR. ori s-a Jucat doar aşa ca sâ
„Festivalului nunului pentru pomul de iarnă am mic. el, am gustat de multe ori — m ulţum iri pentru modul cum considerăm câ greşeala mare Caransebeş, Dunărea Calafat, se joace (cazul meciului din
pentru elevi", un prilej mutat un vinzâtor de la raio — Au venit să vadă ce-i cu din păcate — din cupa ama ne-au susţinut în meciurile făcută încă de la început a Minerul Moldova Nonă, cupă, cu Preparatorul Petri
in plus dc înfrumuseţa nul de încălţăminte. vitrinele — ne spune Maria ră a înfrlngerllor prea uşoa grele), Haţeg şl la Petroşani. fost aceea a m enţinerii în lot MEVA Tr. Severin chiar din la, cînd jucătorii mineri au
re a acestor zile, dar şi Mai sînt 10 minute pînă ce Poenaru. re. M iile de simpatizanţi al Practic, unii iubitori al fot a unul număr de 22 jucători. vina jucătorilor, care pur şi capotut cu prea mare uşurin
de îmbogăţire a cunoş se închide magazinul după Se cunoaşte. Tot responsa fotbalului din Lupeni au do balului din Lupeni nu şi-au simplu s-au autoînvins. ţă, aşteptînd cil sufletul la
tinţelor. programul de dimineaţă. Dor bila ne informează că de di rit din tot sufletul revenirea văzut echipa la lucru în acest Grizea arăta câ in sinul e gură sfîrşitul celor 90 de mi
La prima ediţie festi la raionul de Jucării e tot îm mineaţă intenţiona să plece echipei M inerul In rîndul for tur. O aşteaptă sâ revină pe chipei domneşte încă o at nute).
valul urmăreşte perma bulzeală, cu toate că servesc la Deva, la depozitele centra m aţiilor fruntaşe ale ţârii, terenul propriu în primăvară, mosferă neprincipială între Pentru retur echipa va fi
nentizarea cunoscutelor două vînzâtoare. Ce poate fi le, după m ărfurile care-i lip dar anii scurşi de la retro teren complet renovat. colegi, dezbinarea pornind lipsită de aportul unor jucă
matinee şcolare. Prin nici la o oră de vîrf ? Spaţiul sesc. gradare se înmulţesc şi doar Despre evoluţia echipei au tocmai de la antrenorul Că tori care vor pleca la alte e
selecţionarea unui pro am intirile se bat cap în cap aflat doar din cronicile zia unii dintre el slab pregătiţi. rare, care nu u ştiut sâ se chipe — Pânescu şi Manole.
cu prezentul.
gram de cite 7 filme, în rului, de la unii susţinători Ba mai mult, completarea lo apropie de jucători, sâ-i cu scoşi din Iot ca necorespun-
două cicluri — pentru Şi tocmai acest lucru ar fi care au văzut meciurile şi tului s-a făcut prea brusc, a- noască mal bine. sâ le cu zâlori, Grizea doreşte sâ joa
elevii claselor I-V III şi SCHIMB DE EXPERIENŢA COMPLEX Şl UTIL trebuit sâ prezinte, în rapor chiar de la unii Jucători pe dueîndu-se 11 jucători de la noască fiecăruia capriciile, ce la Ştiinţa Petroşani, Ma-*
tul său asupra activităţii e
V III-X II — şi rularea chipei Minerul Lupeni în tu care l-au în tîln it în... bufete 11 echipe, H oameni cu con sâ-1 descătuşeze de unele ne cavei la U.T.A., iar Tonca,
lor, prin rotaţie, în 11 rul ce s-a încheiat, antrenorul şl cofetării. cepţii diferite. Unii din el vi- cazuri. Precup, Szilaghi şi-ou mani
localităţi ale judeţului, In urină cu 2 zile, biblio „Cine ştie, cîştigâ" avind Cornel Cărare. Din păcate, Pregătirile echipei s-au fâ- zînd doar cîştlgul financiar. Râsâdeanu Insista (de altfel festat dorinţa de a pleca la
festivalul — meritorie tecarii si vicepreşedinţii cu ca temă istoria Partidului însă, cifrele şl unele defini cut pe terenul de fotbal al Despre acest aspect au dis şl Cotroazâ) pentru menţine oile echipe.
acţiune dedicată semi organizarea din cadrul co Comunist Român şi o sea ţii pur fotbalistice ce au tro şcolii profesionale din locali cutai Vasile Ciriperu, Con rea unei atmosfere armonioa Condiţiile de antrenament
centenarului partidului operativelor meşteşugăreşti ră literară închinată se nat cam de la început pînâ tate. Ţelul propus de antre stantin Nâstase, preşedintele se între jucători, prietenia pentru retur sînt asigurate,
norul C. Cărare era formarea
sindical,
Ioan
comitetului
partidului.
micentenarului
— aduce pe ecrane în din judeţ s-au întrunit Sn- Schimbul de experienţă, în la sfîrşit nu au reuşit sâ e unei echipe sudate, crearea Raczek, secretarul comitetu dintre ei ducind im plicit la baza materială este în curs
aceste zile un univers tr-un util schimb de expe lucideze locul ocupat de e- victorii chiar şi în deplasare. de refacere, iar lotul rămas
bogat şi instructiv. Ast rienţă în scopul împărtăşi această complexă compozi chipâ (4), loc ce. bineînţeles, unei coeziuni morale bine le lui de partid, Ioan Suclu şi Precup, Şvedac, Cotroazâ, este suficient pentru conti
gate a echipei, acumularea a
ţie, a p rilejuit în final o
fel, pină la 10 ianuarie rii experienţei bune în reflectâ calitativ potenţialul 20 puncte şi, bineînţeles, ocu Laszlo Alexandru, membri ai Grizea ridicau obiecţiuni a nuarea luptei pentru ocupa
biroului secţiei de fotbal.
1971, vor putea fi urmă munca cu cartea. Dar întil- vizită la bibliotecile volan Jucătorilor. M iile de simpati parea locului întîi în serie. supra echipamentului sportiv, rea locului preconizat şi atin
te ale cooperativei „Solida
rite de către elevi feeri nirea bibliotecarilor şi a ritatea" şi s-a încheiat cu o zanţi ai echipei au aşteptat Dar, cum socoteala de aca Pregâtirea lotului şl verifi care în momentul de faţă este gerea ţelului propus.
cul film romftnesc „T i vicepreşedinţilor a avut un analiză a muncii culturale mai m ult de la „băieţii noş să nu se potriveşte cu cea din carea lui s-a făcut. în aseme în continuă degradare. Panc- Râmîne doar ca fiecare ju
nereţe fără bătrineţe", caracter ceva mai larg şi. tri" — aşa cum le place sâ-i tîrg, în şedinţa de analiză nea situaţie, destul de greu, sur Ladislau — preşedintele cător sâ fie legat sufleteşte
în cele 13 cooperative din
film ul sovietic „Tatăl desigur, mai util. Cu aceas- Judeţ alinte. „Nici nu discut, term i antrenorul Cărare a ciulit u antrenorul Cărare mulţumin- asociaţiei — arăta însă că Ju de echipă, să-şi unească efor
meu, căpitanul“. „Vră (ă ocazie biblioteca U.J.C.M năm pe locul în lîi", emitea rechile şi a tăcut chitic, ridi- du-^se doar la folosirea unora cătorii nu au grija cuvenită turile spre a satisface din
jitorul*'. „Expresul colo in colaborare cu cooperati BENIAMIN STOIC continuu, încă de la începe cîndu-şi privirea doar atunci şi aceloraşi Jucători mai în faţă de acest echipament, câ plin dorinţa m iilor de sim
nelului Von Ityan", vicepreşedinte la cooperativa rea campionatului, antrenorul cînd i se rostea numele. Şi toate meciurile. Ba mai mult. mai m ulţi jucători grăbesc patizanţi aî fotbalului, de a
„Clopoţelul" şi altele. va „Solidaritatea" din Dc „Solidaritatea" C. Cărare „Cu promisiuni numele Iul a fost rostit cam unii dintre jucători au fost prin neglijenţă, degradarea reveni. în 1971, în divizia se
prematură a bocancilor şi a
va au organizat un concurs Deva nerealiznle, nu putem veni în de.jTitiUe-'On-In această şedin folosiţi doar ru minutele în celorlalte echipamente (în a- cundă a ţârii.
faţa susţinătorilor" a replicat, ţâ, rechizitoriul, fndreptîn- Jocuri oficiale : P:*mian 20 c~st an s-au cumpărat 80 pe- EUGEN POPA