Page 79 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 79
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4966 e VINERI 25 DECEMBRIE 1970
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
In ín t r e p r ín d e r i d in c a p it a l ă Manifestări consacrate
de cîştigurile realizate, de sînt intîm plnaţi de Grigore rezistente, în căutarea soluţi m uncitorilor şl ţinînd seama ziiei de 30 Decembrie
rezultatele muncii lor, care le Marin, directorul Centralei in
(Urmări» din gog. 1) oferă, prin gradul înalt de dustriei electrotehnice şi au ilor constructive cele mai e de faptul că aici lucrează în MOSCOVA 24 — Cores rale cu străinătatea şi A
se
conomice. In acest sens,
cea mai mare parte femei şi
tehnicitate şi precizie, satis tomatizări, Panait Drăguş, di arată că, în perioada 1965 tineri, tovarăşul Nicolae pondentul Agerpres. Lau- sociaţia de prietenie so-
facţii profesionale şi sufle rectorul întreprinderii, de nu 1970, au fost reproiectate şi Ceauşescu Indică necesitatea renţiu Duţă, transmite : Cu vîeto-română.
rii. Uzina o fost reconstruită, teşti. Muncitoarele Rodica meroşi muncitori. modernizate peste 300 pro înfiinţării, în cadrul între prilejul apropiatei aniver Despre importanta pro- ■
redimensionatâ, mârindu-şi Ghiţâ şi Aurelia Vasilescu, a- Sînt vizitate, pe rînd, sec duse. Sînt prezentate cîteva prinderii, a unei creşe şi a sări a zilei de 30 Decem clamării republicii noastre a ■
continuu capacitatea. Ea şi-a ducînd în discuţie probleme ţiile de prese mecanice, de dintre ele, precum şi mai unei cantine. brie, Ziua republicii. Ia ca vorbit prof. I. P. Oleinik, SESIUNE O.N U. LA
sporit, din 1965, de 2,5 ori de ordin gospodăresc, au re galvanizare, matriţerie şi alte multe matriţe de înaltă com sa de cultură a tipogra doctor in ştiinţe economice, GENEVA ?
producţia, iar beneficiile au latat tovarăşului Nicolae locuri de muncă. Directorul plexitate, concepute şi execu Discuţia cu specialiştii şi fiei „Proletarul Roşu“ din membru al conducerii cen
crescut de 3,0 ori. Sarcinile Ceauşescu că piaţa este bine întreprinderii informează pe tate de specialiştii de aici. m uncitorii uzinei continuă. trale a A.P.S.R. A luat ; Pare verosim il că se
pe 1970 — ca şi pe întregul aprovizionată şi nu au de în- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Apreciind calitatea matriţelor, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Moscova a avut loc miercuri apoi cuvintul Ion Ciubo- i siunea A du n ării Gene
cincinal — au fost îndeplinite tîmpinat, ca gospodine, nici pe ceilalţi conducători de tovarăşul Nicolae Ceauşescu apreciază că întreprinderea după-amiază o adunare taru, ministrul consilier al j rale a O.N.U, din 1972
ritmic. Uzina este considerată un fel de dificultăţi. partid şi de stat de atenţia recomandă ca pe viitor să se dispune de utilaje moderne, festivă organizată de Uniu Ambasadei Republicii So- I se va desfăşura nu ca
astăzi, pe drept cuvînt, o uni U ltim ul popas are Ioc la deosebită ce se acordă ridică dezvolte producţia acestora, de toate mijloacele tehnice, nea asociaţiilor sovietice de cialiste România in Uniu- j de obicei la New York,
tate remarcabilă a industriei laboratorul metrologic. Aici rii continue a performanţe asigurîndu-se totodată diver pentru obţinerea unor produ prietenie şi legături cultu nea Sovietică. ci la Geneva, scrie zia
se de calitate din ce în ce
constructoare de maşini. Co se află organizată o expoziţie lor tehnice şi a nivelului ca sificarea sortimentelor. In a mai bună, similare cu cele ru l „ New Y ork Times"
lectivul de aici a cucerit treap ce reuneşte o porte din cele litativ al echipamentului şi celaşi timp, secretarul general fabricate în ţâri cu o înde Z ia ru l precizează că gu
tă cu treaptă cotele înaltei ca 2 000 de produse ale uzinei. aparalajelor, concomitent cu al partidului propune ca în lungată tradiţie in electro vernul Elveţiei a cerut
lificări, rezolvînd cu succes Mari grafice prefigurează dez reducerea gabaritului lor. Es vederea sppririi producţiei tehnică. Lucrările Seimului a u to rită ţilo r din Gene
inedite probleme tehnice în voltarea întreprinderii pe mai te remarcabil efortul pe destinate exportului să se rea va să facă pregătirile
realizarea de unelte pneuma departe. In următorii cinci care-1 fac proiectanţii, ingi lizeze o cooperare mai strîn- In încheierea vizitei, tova necesare in vederea li
tice, aparate de măsurători fi ani, uzina va produce de trei nerii şi tehnicienii, întreg co sâ cu întreprinderi din străi răşul Nicolae Ceauşescu feli nei astfel de eventuali
ne, dispozitive de automati ori mai m ult decît acum. Trei lectivul fabricii în direcţia nătate cită colectivul întreprinderii, R.P. Polone tă ţi,,
zare. sferturi din volumul acestei m iniaturizării produselor. a Interesîndu-se de condiţiile dorindu-i noi succese în via
Cu satisfacţia acestor rea producţii îl vor reprezenta folosirii materialelor noi mai de muncă şi de viaţă ale ţă şi în muncă. VARŞOVIA 24 (Agerpres). rilo r plenarei CC al P.M.U.P. DEVALORIZAREA
lizări, i-au Sntîmpinat oame sortimentele noi. Tovarăşul In cadrul lucrărilor Seimu — relevă agenţia PAP în MONEDEI BRAZILIENE
nii uzinei pe tovarăşul Nicolae Nicolae Ceauşescu îşi mani lui R.P. Polone au fost adop corespondenţele sale din u lti
Ceauşescu şi pe ceilalţi con festă satisfacţia faţă de per Unde nisipul se transformă în sticlă tate proiectele de' lege pri mele zile. In Silezia nume Banca Centrală a Bra
ducători de partid şi de stat. formantele produselor reali vind planul dezvoltării eco roase mine, uzine şi fabrici ziliei a anunţat devalo
Directorul întreprinderii, zate, de fineţea şi calitatea Prin Şoseaua Pantelimon, şi procesului de producţie, asu reprezintă nou şi modern in nomici şi bugetul pe 1971 cu au raportat îndeplinirea pla rizarea moneaei naţio
lng. Teodor Gorceag, îi invită lor superioară, adevărate bi în continuare prin comuna pra produselor realizate pînâ materie de tehnică şi tehno amendamentele care aduc co nurilor de producţie pe 1970. nale braziliene. Cursul
pe oaspeţi să viziteze cîteva juterii tehnice şi recomandă Câţelu, descriind un arc de în prezent şi asupra preocu logie. rectările cerute în cadrul re De asemenea, colectivele în de schimb al dolarului
secţii mai importante ale u- ca pe baza experienţei acu cerc în care este cuprinsă u părilor de viitor. Reţine aten Tovarăşul Nicolae Ceauşescu centei plenare a C.C. al treprinderii constructoare de S.U.A. creşte de la 4,83
nîtăţii i sectoarele de scule şi mulate, a îndemînârii oame na din cele mai tinere zone ţia faptul că întreprinderea este informat de preţul de cost P.M.UP. A fost, de aseme nave din Gdansk s-au an la 4,92 cruzeiros la cum
dispozitive, şi respectiv, de a nilor, să se creeze o secţie industriale bucureştene, zona realizează anual nu mai puţin scăzut al produselor, de impor nea, aprobat raportul guver gajat să recupereze pier părare şi de la 4,86 la
parate pentru măsură şi con In care să se producă cea Dudeşti, coloana de maşini a decît 112 000 tone produse de tantele beneficii realizate. Re- R nului privind îndeplinirea derile din tim pul eveni 4,95 cruzeiros la ulnza-
trol, unde se execută o gamă sornice. Trecerea la realiza junge la Fabrica de articole de sticlă. Cu cele opt cuptoare zultatele sînt apreciate de se- | planului de dezvoltare a e mentelor de pe litoral. A re.
largă de produse care cer o rea unui asemenea produs de sticlărie „Bucureşti". De aici se ale sale. fabrica dublează, ca cretarul general al partidu conomiei naţionale şi bugetul ceeaşi atmosferă de lucru şî
deosebită pricepere şi îndemî- mare fineţe este facilitată la văd siluetele importantelor u- volum, întreaga producţie de lui ca bune. * de stat pe anul în curs. linişte domneşte la Gdinya şi FURT DIN MUZEUL
nare. Se lucrează instrumente Uzina de mecanică fină de nitâţi ale industriei chimice, sticlărie a ţârii realizată în Dialogul tovarăşului Nicolae Planul pe 197J prevede în Szczecin. unde întreprinderi „GUGGENHEIM*
de măsurat lungimi, cu o pre faptul că aici se produc de ridicate aici în ultim ii ani r 1966. Drumul spre principala Ceauşescu cu cadrele de con ce priveşte investiţiile să se le lucrează cu capacitatea de
cizie de zecimi de m iim i de multă vreme aparate de pre Uzinele de medicamente, „Po- hală de producţie, hala de pre ducere din cele patru între treacă la înfăptuirea unui plină — arată agenţia PAP.
microni, roţi dinţate cu un cizie — miniaturale unele licolor", „9 M ai” , „Dudeşti- lucrare a materiei prime, con prinderi bucureştene, cu program pe termen lung de In toate marile centre Indus Două cunoscute dese
diametru de un mm, cuţite dintre acestea —, de fap ICECHIM". Încep să prindă duce de-a lungul unor culoa muncitorii, inginerii şi tehni reconstrucţie în domeniul teh- triale ale Poloniei, colective ne ale Iu l Picasso —
eventaiul"
„Femeia cu
pentru strung, freze, matriţe, tul că există un utilaj co contur, In acelaşi timp, noi re, care cunosc astăzi, ca şi cienii de la Fabrica de nîco-economic a anumitor ra le de muncitori ale întreprin şi „ Masa de Ungă fe
ştanţe. Pretutindeni pe unde respunzător şi, mai pre- construcţii industriale. Aceas terenul deschis din faţa cor pompe, de Ia Electroaparataj, muri industriale. In anul vii derilor au raportat, la 23 de reastră• — au fost fu ra
se trece, oaspeţilor li se face 'sus de toate, există munci tă imensă platformă industri pului administrativ, o vie a de la Mecanică fină, de la tor, ritm ul de dezvoltare a cembrie, îndeplinirea planuri te din marele muzeu
o entuziastă primire. Sub cu tori, cadre cu îndemînare în ală se integrează armonios nimaţie ; muncitorii ies în Sticlărie, a relevat preocupa producţiei industriale va a lor de producţie Se desfă new-yorkez „Guggen-
pola halelor răsună aplauzele producerea şi asamblarea de în peisajul Dudeştiului, corpore sâ-1 salute din suflet rea asiduă a colectivelor de tinge 6,8 la sută. Potrivit şoară adunări ale activului h e im V a lo a re a celor
şi strigătele pline de căldură piese adecvate. Studiind dis vechi cartier al Capi pe secretarul general al parti salariaţi de a încheia cu re cifrelor estimative, venitul de partid în cadrul cărora se două desene este evalu
ale m uncitorilor i „Ceauşescu, punerea în spaţiu a halelor, talei, devenit, datorită o dului şi pe ceilalţi conducă zultate r it mai bune anul naţional va spori cu 5,4 la dezbat problemele abordate ată la 110 000 dolari,
P.C.R.\ tovarăşul Nicolae Ceauşescu perei masive de urbanizare în tori. 1970, acest final de perioadă sută, in comparaţie cu 1970. in cuvintarea rostită de E.
Conducătorul partidului şi arată că există suficiente po treprinsă aici in anii din ur Prim ul punct al itineraru cincinală, de a porni, în anul Oamenii muncii din Polonia Gierek, prim-secretar al C.C. RECORD CIUDAT
6tatului nostru se interesează sibilităţi de extindere a aces mă, un cartier modern. lui în întreprindere îl consti ce va începe curînd, cu paşi au trecut la aplicarea hotâri- al P.M.U.P.
de procesul tehnologic, asis tora, ceea ce va crea spaţii Privită din exterior, în tuie cuptorul principal, cel siguri in înfăptuirea obiecti Pieter K riel, un ttnăr
tă la demonstraţii practice, de lucru suplimentare, cu ur treprinderea se impune aten mai» mare din unitate şi din velor înscrise în cincinalul sud-african a hotărit să
face recomandări privind îm marea firească, creşterea pro ţiei prin volumele ample pe ţară, care, singur, produce a 1971-1975. A fost un dialog Mesajul adresat de Norodom Sianuk doboare un „record
bunătăţirea permanentă a ca ducţiei de aparate de măsură care le desfăşoară în spaţiu. nual 55 000 tone sticlă, echi fructuos, dătător de încrede
lită ţii sortimentelor, pregăti atît de cerute de economia Te crezi în preajma unei valentul producţiei pe un an re în forţele colectivelor noas po oruui khmer m ondial* : să stea tim p
rea cu grijă a cadrelor nece noastră naţională şi de piaţa mari uzine metalurgice, nimic a întregului combinat de sti tre bucureştene, in capacita de o lună, Intre 24 de
sare, gospodărirea mai judici externă. nu-ţi sugerează faptul că aici, clă de la Sighişoara. Mergînd tea lor de a rezolva proble PEKIN 24 (Agerpres). — In damentele întreprinse asupra cembrie a c. şi 24 ianua
oasă a spaţiului şi a utilaje Tovarăşul Nicolae Ceauşescu din materii prime între care pe firul procesului de produc me tot mai ample, tot mai tr-un nou mesaj adresat po oraşelor şi satelor cambodgie rie 1971, intr-o cuşcă fn
lor existente, atît în vederea Şi ceilalţi conducători îşi iau în prim ul rînd se situează ni ţie, se urmăreşte elaborarea complexe determinate de e porului khmer, prinţul Noro ne de către aviaţia america
creşterii producţiei, cit şi a rămas bun în aplauzele în sipurile, se realizează obiec pînâ la produsul finit, sticla- tapa superioară din punct de dom Sianuk, şeful statului nă. saigonezâ şl tailandezâ, la compania'■a 30 de şerpi
amplasării viitoarelor instala sufleţite ale muncitorilor. Se te din sticlă pentru întrebuin ambalaj, a unei şarje. Se pro vedere calitativ în care trece cambodgian şi preşedintele cererea şi în sprijinul forţe al căror venin este mor
ţii. Se interesează îndeaproa cretarul general urează har ţări gospodăreşti, tehnice, me duc sticle de diferite tipuri, economia noastră o dată cu Frontului Naţional Unit lor armate ale regimului de -I tal.
pe de condiţiile de lucru şl de nicului colectiv noi succese în dicale, de laborator. flacoane pentru penicilină şi noul cincinal. A fost un dia (F.U.N.K.), a subliniat că ar la Pnom Penh.
viaţă ale muncitorilor. Cei în muncă, sănătate şi multă fe Salariaţii fabricii, ieşiţi în streptomirinâ, fiole, vase de log fructuos cu masele de mata de eliberare naţională „ 1
trebaţi se declară m ulţum iţi ricire întîmpinare, îl primesc pe to corative. Nimic, aici, în aceas oameni ai muncii, încheiat a preluat pînâ în prezent con In încheierea mesajului său,
varăşul Nicolae Ceauşescu cu tă întreprindere nu aminteş pretutindeni cu urarea de noi trolul asupra a două treimi prinţul Norodom Sianuk a
reafirmat idealurile poporului
succese, cu tradiţionalul „La
Un colectiv de înaltă o adevărată revărsare de a te de munca chinuitoare a sti m ulţi ani 1", cu manifestări dîn teritoriul ţării. In mesaj cambodgian de independen
plauze şi urale. Este aceeaşi
sînt denunţate acţiunile ad
ţă naţională, neutralitate, in
ambianţă fremătătoare, emo clarilor de altădată, de ţevile care exprimă puternic încre ministraţiei Lon Noi care v i tegritate teritorială, pace şi
lor lungi de suflat, de vetre
calificare tehnică ţionantă care se regăseşte pre le dogoritoare pînâ la lim ita derea şi dragostea cu care zează lichidarea independen progres.
cei ce
muncesc înconjoară
tutindeni unde
conducătorul
ţei ţârii şi favorizează inter
partidului şi statului nostru epuizării fizice Totul în fabri partidul nostru, urmează po venţia m ilitară a Statelor U
ca în care ne găsim este me
„Electroaparataj" este cea sortimente, în 2 000 de va se întîlneşte cu oamenii mun canizat, automatizat, omul lu- litica sa de înflorire continuă nite şi a regim urilor de la
de-a treia unitate industrială riante, pe care le regăsim — cii, cu cetăţenii. crînd mai m ult cu ochiul de- şi multilaterală a României Saigon şi Bangkok, fiind ci Dispariţia miste 13.00 Deschiderea emisiunii.
Căminul;
care a p rim it vizita conducă folosite — in industriile con In faţa unei sugestive ma socialiste, sînt hotâriti să ac 18,50 Rovl&ta economică TV:
torilor de partid şi de stat. structoare de maşini, minieră, chete, avînd ca fundal o vi- cit cu mîna. Bule de sticlă ţioneze pentru realizarea o- tate in acest sens o serie de 19,10 Tragerea Loto;
Această întreprindere şi-a a energetică, navală. în trans trinâ-expoziţie, ing. Luiza Di- incandescentă aleargă pe biectîvelor de v iito r... date . referitoare la bombar- rioasa a avoca 19,20 1001 de serî-°— emisiune
pentru cel miel;
dus şi îşi aduce contribuţia porturi şi agricultură, în lo aconescu, directoarea între jgheaburi, îşi schimbă spec 19,30 Telejurnalul de scară;
la opera de electrificare a cuinţe. întreprinderea, în p li prinderii, şî Ion Bazac, ad taculos direcţia, lunecă în for tului Nestor 20.00 FUm artistic : „Fericirea
patriei, la înzesţrarea diferi nă expansiune, şi-a sporit, în junct ol m inistrului industri me şi. strivite de prese pu Conferinfa cvadriparfifă familiali". Premieră pe
farâ. ecranizări după nu
ternice, se transformă în vaze
telor ramuri ale economiei cei 20 de ani de existenţă, ei uşoare, oferă tovarăşului de flori, pahare, faruri. Martin velele Iul Cehov : „Din
plictiseală",
„Nervii",
naţionale cu echipamente şi de 12 ori suprafaţa construi Nicolae Ceauşescu. celorlalţi Fabrica de sticlărie este o BUENOS AIRES 24 (A- „Răzbunătorul" şl „Cere
tă şi de 31 ori producţia glo conducători de partid şi de de la Paris re In căsătorie" ;
aparataje complexe. Ea reali bală. stat, unele date explicative a întreprindere de mare capa gerpres). — La Buenos A l- 21.25 Pe plaiuri gorjeneşt].
zează maî m ult de 500 de La porţile uzinei, oaspeţii supra fluxului tehnologic al citate, utilată cu tot ceea ce PARIS 24 (Agerpres). — rea imediată a focului. res s-a confirmat dispari Program susţinut de an
ţia misterioasă a celebru
Şeful delegaţiei Guvernului Nguyen Thi Binh a subliniat lui avocat Nestor Martin samblul artistic „Doina
Gorjulul" din Tg. Jiu;
Revoluţionar Provizoriu al că delegaţia americană nu a şi a unuia din clienţii săi, 21,55 Cărţi şl Idei. Claude Lev]
Republicii Vietnamului de dat nici un răspuns. Nildo Zenteno. Această a Strauss : „Gtndlrea săl
H O T Ă R I R E A titâde la Paris, Nguyen Thl declarat, la rîndul său, Xuan genţia France Presse, este 22,îs Telejurnalul de noapte;
batică".
Sud la conferinţa cvadripar-
Autorităţile americane,
a
facere, după cum relevă a
22.25 Sabato sera.
Spectacol
Binh, a făcut cunoscut în şe
Thuy, şeful delegaţiei
R.D.
un
pe cale să declanşeze
reali
muzlcal-coregraflc
dinţa de miercuri că forţele
nă cu Mina, Johnny Do-
armate populare de eliberare Vietnam, folosesc conferinţa scandal politic în Argenti zat de televiziunea Italia
na. Se relevă că singurul
de la Paris pentru a camufla
rclli,
Rocky
Roberta,
vor înceta, pe tim p de m a i.
indiciu este un comunicat
Lola Folana;
Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Uniunii Na cu prilejul sărbătorilor de extinderea războiului agresiv telefonic către soţia avoca 23.00 închiderea emisiunii.
multe zile, acţiunile m ilitare
în Vietnamul de sud şi in în
iarnă Vorbitoarea a arătat că treaga Indochinâ. El a chemat tului prin care este infor
S.U.A. să anunţe retragerea
mată că Nestor M artin a
dispoziţii similare au fost tote
ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi pentru Anul Nou lu n a ^ h - trupelor lor şi a celor ale fost răpit de cinci persoa
aliaţilor lor din Vietnamul de
ne.
Tet. In total, încetarea ^ W i-
Râpirea lui M artin este
nilor m ilitare cu p rtle ju iW r- sud pînâ la 30 Iunie 1971, ceea considerată a fl o acţiune
ce ar oferi posibilitatea să se
bâtorilor de iarnă va dura 10 treacă imediat la negocierea politică, avînd în vedere că CINEMA
garantat membrilor coopera se va stabili în raport cu ma ma de mărimea cooperative zile. Ea a relevat că guver
tori să acorde credite pe ter încetării depline a războiului a fost apărătorul multor
(Urmore din pog. 1): jorarea pensiei de bâtrîneţe lor agricole, respectiv a fer nul american a anunţat o din Vietnam. Vorbitorul a deţinuţi politici Organiza
men scurt la nivelul şi în con Pentru a se asigura ca toţi melor şi brigăzilor, de com pauză în desfăşurarea lupte DEVA; Călugăriţa din Mon
diţiile prevăzute la art. 1 şi cooperatorii pensionari să în plexitatea procesului de pro condamnat faptul că S.U.A. ţii politice studenţeşti şl za („Patria"! j Jandarmul ae
2. lor de numai 24 de ore. au transformat pretinsa pro juridice au denunţat aceas însoară („Arta"); SIMCR1A:
vor fi folosite pe şantiere, la ART. 7. — Acordarea cre caseze, lună de lună, pensia ducţie, precum şi de pregăti Reamintind propunerile a blemă a prizonierilor de răz tă răpire, precum şl „c li Prea mic pentru un război
atlt de mare („Mureşul"); HU
exploatări forestiere şi în al ce li se cuvine, cooperativelor rea, vechimea şi aportul în matul de insecuritate'’ din NEDOARA: Medicul de la a-
te activităţi. ditelor pentru plata venitului care din motive obiective nu muncă ale preşedinţilor, şefi vansate de delegaţia G.R P. la boi Într-o campanie propa Argentina sigurărl („Siderurglstul"); Ma
minim garantat lunar se va
Ministerul Agriculturii şi dispun de fondurile necesare lor de fermă şi de brigadă 10 decembrie privind înceta gandistică. rile vacanţe („Constructorul");
S ilviculturii, Uniunea Naţio face de Banca Agricolă, pe plăţii contribuţiei la Casa de ART. 11. — Se autoriză M i CALAN: Această femele („11
Iunie");
Profesio
TEL1UC:
nală a Cooperativelor Agrico baza documentaţiilor pre pensii, calculată in raport de nisterul Finanţelor, ca pînâ la niştii („Minerul"); PETRO
le de Producţie şi comitetele zentate de cooperativele agri producţia globală realizată, finele trim estrului 1/1971, pe ŞANI: ioo dc carabine („7 No
executive ale consiliilor popu cole de producţie. Răspunde Banca Agricolă le va acorda baza documentaţiilor ce vor PRAGA. - la Praga au a. la cererea acestuia, Au fost iembrie") ; Pan Wolodyjovskl
— seriile I-ll
(„Republica");
lare judeţene vor sprijini con rea pentru realitatea număru credite. fi trimise de consiliile popu vut loc convorbiri referitoore discutate probleme privind re. LUPENI: Sentinţa („Cultu
ART. îl. — Creditele pe ter
siliile intercooperatiste şi coo lui de zile lucrate şi efectua men scurt ce se acordă coo lare judeţene să facă modi la dezvoltarea relaţiilor econo laţiile dintre cele două ţări, ral"); LONEA; Freddy şl cln-
ficări de alocaţii in bugetele
rea lucrărilor pentru care se
tccul preriei („Minerul"); An
perativele agricole de produc solicită credite revine pre perativelor agricole pentru locale, în funcţie de nevoi, în mice ceha slovaco'italiene, o- precixeoză agenţio B.T.A. gelica şl sultanul („7 Noiem
ţie în dezvoltarea tuturor a şedintelui, inginerului şef şi plata m inim ului garantat şi cadrul sumei totale prevăzu nunţâ agenţia CTK. Cu acest brie“); AN1NOASA: Tlffany
cestor activităţi. contabilului şef. contribuţiei la Casa de pensii te prilej, o fost parofol un proto BAGDAD. - Consiliul Co memorandum („Muncitoresc");
PETR1LA: Patricla şl muzica
ART. 5. — Venitul minim In cazul cînd organele băn sînt scutite de dobîndâ. col cu privire Io schimburile mandamentului din Irak a pro („Muncitoresc"); VULCAN: ln
garantat prevăzut la art. 1 şi cii constată că nu s-a efectu ART. 12. — In cazul cînd biloterxale de mărfuri pe ont/l mulgat un decret prin care arşiţa nopţii („Muncitoresc");
2 se asigură de cooperativele at numărul de zile şi volumul Aceste credite se vor ram cooperativele agricole de pro 1971. se creează un nou organism URICAN1: Infrlngerea Iul Ale
xandru cel Marc („7 Noiem
agricole din fonduri proprii. de lucrări stabilit, pentru ca bursa din veniturile realiza ducţie nu au mijloace băneşti A fost, de asemenea, semnat de conducere a ţârii - Con brie"); BARBATENI: Acuzatul
Cooperativele agricole care re s-a acordat m inim ul ga te de cooperativele agricole suficiente in conturile de dis protocolul referitor Io dezvol siliul Naţional Irakian - a a („6 August*); ORAŞTIE: Ma-
realizează producţii şi venituri rantat, vor lua măsuri de re de producţie pînâ la finele ponibilităţi privind producţia tarea colaborării economice nunţat postul de radio Bagdad. yerllng — seriile M I („Pa-
trio"); Inltlnlre In vechea mos
mari pot acorda membrilor şi investiţiile, plăţile se vor dintre industrio cehoslovacă şl Consiliul, formol din 100 de chee („Flacăra“) ; GEOAGFU-
cooperatori venituri lunare cuperare a creditelor acordate anului. In cazul în care da efectua de către unităţile cea italiană. Acest document persoane, vo avea putere le BAi: Simpaticul domn „R" •
şi vor cere organelor agricole
mai mari corespunzător posi torită unor calamităţi natura Băncii Agricole pe măsura oferă întreprinderilor ceho- gislativă, Postul de rodio pre HAŢEG: Afurisitul de bunic
BRAD: Hlber-
(„Popular") ;
b ilită ţilo r pe care le au. judeţene sancţionarea celor le sau altor cauze obiective creării disponibilităţilor, în slovoce pgsibnlitoteo stabilirii cizează că fiecare membru a' natus („Stcnun roşie“); GU-
In cazurile cînd cooperati vinovaţi din conducerea coo nu se va putea face rambur următoarea ordine : unor legături bilotero'le cu în la problemele internaţionale şi acestui organism este ales pe RABARZA: Dreptul dc a te
In legătură cu alte chestiuni
vele agricole duc lipsă de for perativei, fermelor şi brigăzi sarea creditelor din venituri I. plata totală în bani pen treprinderi Italiene din sectoa actuo'le de interes comun. o perioadă de trei ani. naşte („Minerul"); 1L1A:- Cel
lor.
ţă de muncă pentru anumite tru retribuţia muncii rele industriei chimice. con El Chafei s*o întîlnit şi cu 1000 de ochi al dr. Mabusc
operaţiuni de strictă speciali Direcţiile agricole şi uniu le realizate in anul în care au strucţiei de maşini, metalurgi alte persoane oficiale iugaslo- („Lumina").
tate, precum şi pentru execu nile judeţene ale cooperative fost acordate, modalitatea de m em brilor cooperatori şl ei şl oiţele. ve, cu care prilej a fost rele TRIPOLI. - La Tripoli s-a a
tarea lucrărilor în perioada lor agricole de producţie, îm recuperare a acestor credite a personalului angajat, vată necesitotea depunerii u nunţat oficial că preşedintele
de virf, ele pot angaja, con preună cu sucursalele Băncii acordate cooperativelor se va inclusiv a plăţilor asimi BELGRAD. ~ Hussein El Cba* nor eforturi pentru promovarea Algeriei, Houari Boumediene, |
tra plată, persoane dinafara Agricole, vor controla dacă lu late şi a contribuţiei la fei, vicepreşedinte al R.A.U., va intreprinde, incepind de la
cooperativei, numai dacă crările agricole şi de întreţi stabili la sfîrşitul anului, du In continuare o relaţiilor eco 26 decembrie a.c., o vizită ofi
membrii cooperatori participă nere a animalelor s-au reali pă cunoaşterea rezultatelor e- Casa de pensii, precum care se află ¡ntr-o vizită oficia, nomia«. RADIO
la lucru, dar nu pot acoperi zat la timp şi în bune condî- conomico-financiare ale coo şi acoperirea cheltuielilor lâ In Iugoslavia, a avut o în cială în Libia.
întregul volum de lucrări din ţiuni, iar cînd vor constata a perativelor agricole de pro materiale de producţie ; trevedere cu Edvand Kardell, BRIOM. - Preşedintele Aceasta este prima vizită
perioada respectivă. bateri de la aplicarea norme II plata obligaţiilor către membru ol Consiliului Federa R.S.F. Iugoslavia, (o şip Broz Ti oficială la Tripoli a preşedin P R O G R AM U L I: 6,00 De la 6
ART 6 — Se autoriză lor stabilite vor lua măsuri ducţie. telui Houorj Boumediene, după la 8,30; 9.30 M em oria p ă in ln tu lu !
rom ânesc; 10,05 C lntece şl Jocuri
Banca Agricolă ca în măsura corespunzătoare. ART 10. — Indemnizaţiile buget şl a lucrărilor exe ţiei. Cu acest prHeJ, menţionea to, l-a prlmk miercuri pe am- po p u la re ; 10.30 Fonoteca pentru
in care cooperativele agricole ART. 8. — Cu începere de de stat prevăzute la art. 3 cutate de întreprinderile ză ogenţko Toniug, a avut ioc basodorul Bulgariei în R.S.F. proclamarea republicii în Libia, c o p il; 11,05 D in clntecele popoa
de producţie nu dispun de su la 1 ianuarie 1971 Intră în se vor aproba : de mecanizare a agricul un schimb de păreri cu privire Iugoslavia, Gbeorgbi Petkov, în septembrie 1969. re lo r; 11,15 C onsultaţie Juridică ;
mele necesare pentru a asi vigoare pensiile majorate pen- tu rii ; 11.25 T ezaur rom ânesc; 12.00 C ln-
tâ N icolae N iţescu; 12,10 ArU din
gura lunar plata m inimului ţăranîi cooperatori astfel : — de comitetele executive opere; 12.30 M elodii p o p u la re ;
ale consiliilor populare jude III. rambursarea creditelor şi 13.00 R a d io ju rn a l; 13,10 A va n p re
ţene, pe baza propunerilor di plata dobînzilor bancare ; SOFIA. - In ultimele zile ale anului 1970 în V1ENA. - Intr-o declaraţie făcută ziarului m ieră co tid ia n ă ; 13,22 Rebus m e
lo d ii — m uzicâ uşoară; 14.00 Com
Pensia majorată IV. prelevări pentru fondul „Die Presse", ministrul de eiterne al Austri
recţiilor agricole şi uniunilor Bulgaria se desfăşoară ample întreceri în în- p o zito ru l sûp iâ m îm i — Paul C on-
sta n tln e scu ; H.40 P ortrete in m u
judeţene ale cooperativelor a de acumulare ; timpinorea Congresului al 10-lea al P.C. Bul ei, Rudolf Kirchschlager, a menţionat câ eiista
£ z ,n V/ alte plăti. gar. Numeroase întreprinderi dm copitolă şi perspectiva unei apropiate iniţiative a ţârii zica p o p u la ră ; 15.05 Revista eco
nom ică; 15.20 P agini vocale şi o r
■¡2 = gricole de producţie, pentru alte oraşe, precum şi judeţe întregi au anun sale privind stabilirea de relaţii diplomatice chestrale din m uzica dc estradă;
« U fl Pensionari băr- fiecare preşedinte de coope ART. 13. Pe data de 1 ia cu Republica Populară Chineză. Ei o relevat 16.Ou R a d io ju rn a l; ir.,13 M uzică de
Pensionari băr- baţi peste 70 ţat îndeplinirea planurilor lor onuo'le. între prom enadă; 1G.30 M uzicâ uşoară;
3 - £ baţi 05-69 ani şi an> feme‘ rativă agricolă de producţie ; nuarie 1971 se abrogă art. 14 prinderile industriaile de stat şi cooperotiste că aşteaptă şi răspunsul Comisiei de politică 16,50 P u b licita te ra d io ; 17.00 Pen
ţ - z § Pensia femei 00-64 ani 05 onl — de direcţiile agricole şi din H.C.M.* nr 2 745/1968 p ri au reolîzot în primele 11 luni ale onului o externă a Porlomeniulul, care studiază un ra tru p a trie ; 17,30 Concert de m u
e Z ° actuală vind acordarea de credite şi producţie cu 9,1 Io sută moi mare decît în pe port prezentat de guvern în această proble zicâ po p u la ră ; 18,00 Orele s c r ii;
3 ti uniunile judeţene ale coope 20.00 Tableta de seară : 20,05 Ze
Z o . E reglementarea plăţilor pentru rioada corespunzătoare a onu-lui 1969, lor mă. ce m e lodii p re fe ra te ; 20.40 B iju te
rativelor agricole de pro producţia peste plan este evaluată k) circa Mi.nlstrcri de externe austriac a arătat că, rii m u zica le; 20,55 ŞUinţa la zl ;
Fără vechime 60 100 150 ducţie. la propunerea consi aprovizionarea cu materii p ri 120 milioane leva. pentru stobrlîrec de contocte cu R,P. Chineză, 21.00 M uzică de café -con cert; 21.25
P.C.R. — 50. C onscm nârl de Paul
1 — 4 ani 70 110 160 liilo r de conducere ale coope me şi materiale în cooperati Datele preliminare arată că cincinalul se sînt deja studiate o serie de modalităţi, prin Popescu-N cveam t ; 21.30 Revista
5 — 9 ani 120 150 180 rativelor agricole, pentru şefii vele agricole de producţie, re reolizeozo cu succes. Se depăşeşte ritmul de tre care negocieri preliminare prin Ambasado Şlagărelor; 22.00 R a d io ju rn a l; 22.20
chineză de la Berna sau prin reprezentanţele
10 — 14 ani 1Ó0 1 HO 210 de fermă şi de brigadă. publicată în Buletinul oficial creştere o venitului noţiono1!, prevăzut in di diplomotice chineze la Paris şi Stockholm. S p o rt; 22,30 C Intâ E dith P ia f . şl
15 ani şi pesie 180 200 250 al Republicii Socialiste Româ rectivele congresului ol 9-fea. N at K ln g C olc; 22.55 A rghezianA ;
Stabilirea indemnizaţiilor în 23.00 C oncert de seară; 0,03—6,00
Pensiile copiilor orfani de la 100 la 150 lei lunar. Cuantu cadrul lim itelor prevăzute la nia partea I, nr. 111 din 11 Estrada nocturnă.
septembrie 1970.
ambii părinţi se majorează de mul pensiilor de invaliditate art. 3 se va face ţinînd sea
44365
Rodadlo |1 adm¡nlitra|ki .iacului i D ew , itt. Dr. Potra Oraxo a». 3S. To loteono I 12117 |1 11M». Tiparul i Introprindoroa pollflra fl« i D ow .