Page 8 - Drumul_socialismului_1970_12

T

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4946 MIERCURI 2 DECEMBRIE 1970
¡tajwwwTHEanwu’» TTSEggrr*Tir?rTT ggicrorgggcc,rr- .cpptcai

Expunerea tovarăşului

Vizita delegaţiei P.C.R., condusă de R.P. Chineză şi
Etiopia au stabilit
Nicolae Ceauşescu tovarăşul M anea Mănescu, în Belgia relaţii diplomatice

BRUXELLES 1 (Agerpres). păcii şi cooperării între po­ pus din partea P.C R o co­ PEKIN 1 (Agerpres) - Guver­
Delegaţia Partidului Comu­ poare. roană de flori la Monumen­ nele R.P. Chineze şi Etiopiei ou
nist Român, condusă de to­ In numele delegaţiei P.C.R., tul naţional al Rezistenţei — hotârît, în conformitate cu inte­
varăşul Manea Mănescu, tovarăşul Manea Mănescu a simbol al recunoştinţei între­ resele şi dorinţa ţârilor lor, sâ
drumeze muncitori cu o ve­ trebuie să trecem neintîrziat unei ordini riguroase in viaţa membru al Comitetului Exe­ mulţumit pentru primirea gului popor belgian faţă dc stobileoscâ relaţii diplomatice
chime în profesie de 20—25 la aplicarea măsurilor preco­ cutiv. secretar al C. C. a) prietenească făcută comuniş­ marea contribuţie adusă de Io nivel de ombasodori - se
(URMAU om PAO « J o) noastră economică. Aşa cum populaţia regiunii în lupta
de ani. Aceasta este o sursă nizate, urmînd ca aceste pro­ am stabilit, în cazul unităţi­ P.C.R . care se află în Belgia tilor români în acest impor­ oroto într-un comunicat difuzat
de slăbire a răspunderii şi iecte să le adoptăm după ce lor agricole şi în unităţile Ia invitaţia Partidului Socia­ tant centru muncitoresc, bi­ dc rezistentă împotriva ocu- de agenţia Chino Nouă. Comu­
controlului în producţie vom experimenta ş! verifica industriale sâ se introducă list Belgian, a vizitat luni re­ necunoscut pentru rolul pe oantilor fascişti din perioada nicatul menţioneozâ câ guver­
Este necesar să revedem şi Maistrul are un rol hotârîtor bine în practică aceste mă­ registrele de inspecţii. Cine giunea Liege. Intîmpinaţi de care îl ocupă în istoria luptei celui de-al doilea război nele celor dlouâ ţâri ou câzut
problema pregătirii noilor în producţie, nu numai pe suri. merge în întreprinderi şi dă Georges Dejardin. senator, revoluţionare a clasei mun­ mondial. de acord so dezvolte relaţiile
maiştri, inclusiv principiul plan teoretic, ci în mod deo­ In domeniul planificării, indicaţii sâ aibă împuterni­ membru al Biroului naţional citoare din Belgia. Vorbitorul Membrii conducerii naţio­ lor diplomatice, prietenia şi co-
care stă la baza recrutării şi sebit pe plan practic, si de a­ spre exemplu, trebuie aplica­ cire pentru aceasta, sâ scrie al P.S.B., de Simon Paque, a relevat că împărtăşeşte con­ nale şi federale a P.S.B., care lobororeo reciprocă în conformi-
formării acestor cadre. Să re­ ceea, el trebuie recrutat din­ te cu hotărîre indicaţiile pri­ în registru şi sâ semneze, preşedintele Federaţiei PSB . vingerea exprimată de gazde ¡-nu însoţit pe oaspeţi în vi­ tote cu principiile respectării
nunţăm la principiul actual, tre cei mai buni muncitori. vind ridicarea rolului între­ purtînd întreaga răspundere din Liege, şi de alţi repre­ in ce priveşte utilitatea ex­ zita prin regiune, au oferit în
potrivit căruia numai absol­ Cînd un asemenea maistru nu prinderilor in elaborarea pla­ pentru indicaţiile date. Tre­ zentanţi ai Partidului socia­ tinderii relaţiilor dintre cele cinstea acestora un dejun la suveranităţii şi integrităţii’, teri­
venţii unei scoli speciale pot are cunoştinţe teoretice. să nului. sporirea aportului cen­ buie să punem capăt situaţiei list. oaspeţii au fost invitaţi două partide, ţâri şi popoare, Palatul Congreselor. toriale, neagresiunii, neameste­
fi maiştri si să recrutăm a­ facem totul pentru a î le da. tralelor şi ministerelor în a­ de astăzi, cînd toţi care mere la sediul Consiliului comunal in interesul securităţii şi Georges Dejardin şi Tudor cului în treburile interne, egali-
semenea cadre, aşa cum se Există destule posibilităţi cest domeniu. Planul nu tre­ în întreprinderi dau indicaţii din oraşul Seraing, important pâcii. Ionescu au rostiL scurte toas­ tâţli şi avantajului reciproc şî
face si în alte ţărî, şi din pentru a se organiza cursuri, buie să fie ceva impus de sus, şi pînâ la urmă pentru de­ centru al industriei siderur­ La Liege, delegaţia a de- turi. coexistenţei poşnice.
rindul muncitorilor calificaţi dar pe alte principii decît d rezultatul cunoaşterii şi fecţiunile care apar nu răs­ gice. Aici, membrii delega­
care au şcoală. Hecrutînd pînâ acum. Pe alte principii valorificării tuturor capaci­ punde nimeni. ţiei P.C.R. nu fost salutaţi de
maiştrii după principiul ac­ trebuie să fie aşezată si for­ tăţilor. a întregului potenţial
tual. am ajuns să numim în marea muncitorilor calificaţi, de producţie, a tuturor re­ Tovarăşi, primarul Fernand Dauwen, O.N.U.
această funcţie tineri de 20 zervelor. In această privinţă, de secretarul naţional al.
de ani care nu cunosc sufi­ îndeosebi pentru acele ra­ nu pot spune că există ordi­ înfăptuirea vastului pro­ PS.B., Guy Matlhot, de con­
cient producţia şi care au a­ muri în care ponderea aces­ ne deplină în întreprinderi si gram de dezvoltare economi­ silieri comunali ai partidelor Rezoluţii de condamnare a formelor
tribuţia să conducă şi să în- tora este încă scâzulă. nici Ia organele centrale, la că in următorii cinci ani ne­ socialist, comunist şi ai al­
ministere şi la Comitetul de cesită mobilizarea eforturilor tor partide.
Stat al Planificării. Astăzi, întregului popor, participarea Intr-un cald cuvînt de sa­ de discriminare rasială si naţională
Ţelul suprem al noului centralele, ministerele nu au conştientă a fiecărui cetă­ lut. primarul Dau^'en, vechi
militant socialist,
o evidenţă clară a capacităţi­
ex­
sî-a
lor de producţie de care dis­ ţean. perfecţionarea activită­ primat satisfacţia de a fî pu­ NEW YORK 1 (Agerpres). dominaţie colonială şi străi­ nunţat pentru, 27 contra, iar
ţii în toate domeniile, spori­
cincinal — ridicarea pun fabricile şi uzinele din rea continuă a eficienţei tut intîlni delegaţia P.C R. şi — Adunarea Generală a O.N.U. nă“ pentru autodeterminare şi 35 s-au abţinut.
a adoptat luni patru rezoluţii
dreptul lor de a solicita şi
subordinea lor.
Celelalte rezoluţii recunosc
a evocat în termeni de înaltă
muncii noastre.
Ne propunem să introdu­ Sarcini de inare răspunde­ apreciere dezvoltarea multi­ de condamnare a tuturor for­ primi în acest scop sprijin legitimitatea luptei popoarelor
nivelului de trai cem calculatoarele electroni­ re se ridică în faţa organelor laterală a României socialis­ melor de discriminare rasială material şi moral. „Cucerirea oprimate din Africa de sud-
vesl, Rhodesia şi coloniile por­
de
ce, să înfiinţăm centre
şi deţinerea de teritorii în
şi naţională.
calcul, să le folosim în plani­ şi organizaţiilor de partid, a te. Infâtişînd evoluţia econo­ Una dintre aceste rezoluţii, contradicţie cu dreptul popo­ tugheze „pentru a obţine ega­
tuturor comuniştilor, care au
ficare. Ca să foloseşti un de îndeplinit, ca şi pină a­ mică şi industrială a regiunii/ adoptată cu 71 de voturi pen­ rului acelui teritoriu la auto­ litatea rasială prin orice mij­
al poporului centru de calcul, se presupu­ cum, un rol hotârîtor în con­ strins legată de creşterea for­ tru. 12 contra şi 28 abţineri, determinarea sînt inadmisibile loace posibile“, chemînd toa­
ţei clasei muncitoare, de tra­
ne însă în primul rînd sâ ai
te guvernele statelor membre
şî constituie o violare flagran­
ducerea şi organizarea vieţii
o bună evidenţă, trebuie să economice, în antrenarea lar­ diţiile sale revoluţionare de condamnă guvernele care în­ tă a Cartei", arată rezoluţia. ale ON U. sâ sprijine lupta
calcă dreptul la autodetermi­
In continuare doresc să mă interesele consumatorilor şi cunoşti, de asemenea, bine gă a oamenilor muncii pen­ luptă, vorbitorul a subliniat nare al popoarelor ,,din Africa La cererea reprezentantului acestor popoare şl sâ suspen­
refer la cîteva probleme le­ provocînd. totodată, pertur­ capacităţile de producţie ale tru transpunerea în viaţă a importanţa contactelor şi a permanent al R.A.U. la ‘O.N.U., de relaţiile de orice natură
gate de ridicarea nivelului bări în circulaţia mărfurilor. uzinelor, ale instalaţiilor şi obiectivelor stabilite în noul legăturilor dintre partidele, de Sud şî Palestina“. Docu­ Abdullah el-Erian, a avut loc cu regimurile rasiste. Statele
de trai al poporului. Preve­ In această privinţă va trebui maşinilor. Deci, pentru a pu­ plan cincinal. Principalul organizaţiile şi toate forţele mentul reafirmă legitimitatea un vot separat asupra menţi­ membre sînt solicitate, de a­
derile generale ale planului să elaborăm o lege care «â tea trece la o planificare su­ conţinut al muncii politice şi democratice ataşate cauzei luptei popoarelor „aflate sub semenea, sâ coopereze cu noul
cincinal în acest: domeniu prevadă cele mai aspre pe­ perioară si la folosirea cal­ organizatorice a partidului, al nerii în textul rezoluţiei a comitet pentru eliminarea
sînt juste si trebuie să le depse pentru speculanţi si cei culatoarelor electronice, este activităţii tuturor organelor cuvintelor „şi Palestina“. Un discriminării rasiale, care ur­
considerăm ca minime, întru- care admit specula. Trebuie necesar să introducem ordine şi organizaţiilor de partid din număr de 48 de state s-au pro­ mează sâ fie creat.
cît. după părerea mea. vom să atragem atenţia Ministeru­ în evidenţă si. pe această ba­ industrie, agricultură, trans­
găsi noi mijloace pentru a lui Afacerilor Interne şi con­ ză. în întregul mod de con­ porturi. construcţii, cercetare j BELGRAD - Preşedinte- ;
asigura o creştere mai accen­ siliilor populare să nu închi­ ducere si organizare a econo­ ştiinţifică, trebuie să-l con­ I le R S.F. Iugoslavia, losip j
tuată a veniturilor oamenilor dă ochii $i să nu admită spe­ mici. stituie preocuparea perma­ \ Broz Trto, eu soţia, va ;
muncii. cula, pe care noi nu am per­ Perfecţionarea conducerii nentă pentru bunul mers al j sosi la 10 decembrie anul ;
Trebuie să ne preocupăm mis-o nici în condiţii grele. nu se poale reduce la faptul activităţii economice. care : acesta jntr-o vizită oficia- ;
de îmbunătăţirea în mai ma­ Buna deservire a populaţiei că am micşorat aparatul ad­ constituie fundamentul între­ j lâ in Italia la invitaţia !
re măsură a aprovizionării presupune o distribuire mai ministrativ al ministerelor ; gii noastre dezvoltări socia­ j preşedintelui Italiei, Giu- !
populaţiei. Consider că ar raţională a reţelei comerciale este necesar să organizăm bi­ le. al propăşirii materiale şi ; seppe Saragat - inlor- i
trebui sporit volumul de pro­ pe teritoriu — atît la oraşe, ne activitatea tuturor depar­ spirituale a naţiunii. Este ne­ î mează agenţia Taniug.
duse prevăzut să se livreze îndeosebi în cartierele noi, cit tamentelor, a centralelor. în­ cesară mobilizarea tuturor
în 1971 la fondul pieteî. şi la sate Va trebui ca am­ treprinderilor şi, totodată, să colectivelor de muncă pentru
Dar nu este vorba numai plasarea magazinelor de măr­ punem ordine în evidentă, sâ utilizarea raţională a fondu­
de volumul total al mărfuri­ furi industriale, a celor de îmbunătăţim metodele de rilor materiale si băneşti, Luînd cuvîntul Io congres,
lor destinate consumului bunuri alimentare, a unităţi­ muncă. In acest spirit au fost sporirea eficienţei investiţii­ preşedintele Asociaţiei vene-
populaţiei. Doresc să ridic lor de prestări de servicii şi adoptate prevederile Confe­ lor. reducerea cheltuielilor de zuelene o inginerilor petrolişti,
aici o problemă pe care nu de alimentaţie publică să se rinţei Naţionale si ale Con­ producţie, creşterea calităţii SOFIA - Todor Jivkov, pre­ Arevolo Gusmon Reyes. o dez­
o vom putea rezolva acum facă pe baza studierii numă­ gresului al X-lea al partidu­ producţiei şi perfecţionarea şedintele Consiliului de Miniş­ aprobat restricţiile aplicate
sau în anul viitor, dar pe rului şi structurii populaţiei lui întregii activităţi economice. tri ol R.P. Bulgaria, a primit de S.U.A. la importul de pe­
care va trebui să o soluţio­ ce urmează a fi deservita, a Trebuie, de asemenea. să Amploarea şi complexita­ delegaţia norvegiano, condu- trol venezuelean.
năm in cîţiva ani. Practic, gusturilor şi cerinţelor consu­ spunem că centralele indus­ tea sarcinilor economice la u sa de ministrul industriei, Sver-
cînd vorbim despre aprovi­ matorilor. Pentru noile an­ triale nu au intrat încă pe toate nivelurile, de sus si oi­ re Walter Rostoft, care se o­ LIMA - Preşedintele Perului,
zionarea populaţiei, mal cu sambluri de locuinţe să se deplin în atribuţiile si com­ nă jos. în condiţiile dezvoltă­ fio în vizită în Bulgaria. generalul Velosco Alvarodo, o
seamă cu produse alimentare, stabilească norme de spaţii petenţele ce le-au fost acor­ rii dinamice a economiei, a In cursul convorbirii core a declarat, în codrul unei con­
ne gîndim la oraşe şi în mică comerciale şi de prestări de date. Mai sînt centrale care modernizării industriei sl in­ avut loc’cu acest prilej, scrie ferinţe de presă, că a sosit
măsură avem în vedere ne­ servicii la 100 sau la 1000 de funcţionează după modelul tensificării producţiei agrico­ ogenţio BTA. au fost abordate timpul ca atitudinea ţârilor
cesarul pentru sate. De aceea, locuitori, urmînd ca aceste fostelor direcţii generale. Or, le impun cu tărie introduce­ probleme a>le colaborării In­ latlno-amerlcane faţă de Cuba,
consider că trebuie să reve­ spatii să fie construite şi date ele trebuie sâ acţioneze ca rea curajoasă a metodelor dustriale şî tehnico-ştiinţifice, luată in bara hotâririi O.S.A.
dem modul în care se face în folosinţă o dată cu an­ mari unităţi economice inte­ ştiinţifice de conducere şi or­ precum şi ale extinderi» rela­ din 1964, sâ lie revizuită. El
planificarea produselor ali­ samblul respectiv. Trebuie grate. Ministerul trebuie sâ ganizare. recomandate de ţiilor comerciale dintre Bulga­ s-0 pronunţat pentru reinte­
mentare ce se desfac prin co­ ca în proiectele de execuţie se ocupe de investiţii, de a­ progresele ştiinţei şi tehnicii ria şi Norvegio. grarea Cubei în sistemul înter-
merţul socialist; va trebui ca ale blocurilor de locuinţe să provizionare, de cercetare, de contemporane, de practica e- omericon. Preşedintele peruvîon
planul să cuprindă nu numai se prevadă la parterul aces­ export, dar activitatea de ba­ conomicâ avansată pe plan PARIS - Cehoslovacia este a relevat, totodată, că guver­
citeva produse importante, tora spaţiile comerciale si de ză sâ fie concentrată în cen­ mondial Este de o stringentă sincer interesata in dezvoltarea nul său promovează o politică
cum sînt zahărul şi uleiul, ci servicii necesare. trală Aceasta a fost şi aceas­ necesitate ridicarea compe­ relaţiilor sale cu toate ţările de coloborore - pe boza res­
toate produsele, astfel incît, După cum rezultă din pro­ ta este concepţia noastră cu tenţei cadrelor, însuşirea te­ lumii, lapt demonstrat şi de pectului reciproc, a indepen­
Unind seama de consumul iectul planului cincinal, în privire la centralele indus­ meinică a ştiinţei conducerii creşterea substanţială Înregis­ denţei noţionole şi neinterven­
întregii populaţii, să stabilim următorii ani vor creşte mult triale. Procedînd altfel nu am economiei naţionale, perfec­ trată în acest an de comerţul ţiei in treburile interne - cu
măsuri pentru satisfacerea cheltuielile pentru ocrotirea realiza decît o schimbare a ţionarea pregătirii economice cu ţările occidentale, o decla­ toate ţările lotino-omerîcone.
nevoilor de consum atît la sănătăţii şi pentru diferite denumirii fostelor direcţii ge­ şî profesionale prin studiu in­ rat I. Zohrodnik, mînistru-pre-
oraşe, cît şi la sate. Această alte acţiuni sociale. Este ne­ nerale. Pentru a evita eu de- dividual şi în forme organi­ şedinte al Comitetului federal DELHI — Luînd cuvintul la
sâvîrşire o asemenea situa­
măsură trebuie să se aplice, cesar să acordăm o atenţie ţie, ministerele trebuie să ac­ zate a tuturor lucrătorilor din cehoslovac pentru industrie, un miting, consacrat electrifi­
începînd cu pîinea. Trebuie sporită ocrotirii sănătăţii, să economie, de la ministru pînâ deschizînd la Paris „Soptâmîno cării integrale a statului Ha-
să revedem şi sistemul de ne ocupăm mai mult de felul ţioneze foarte ferm şi neîntâr­ la muncitor. tehnicii cehoslovoce". riona. primul ministru al Indiei,
ziat.
brutării ; poate că nu vom în care acest sector satisface In munca pentru îndepli­ Indîra Gandhi, a lansat un
Controlul financiar, care a
construi neapărat brutării în nevoile populaţiei, de felul în fost reorganizat în cursul a­ nirea planului cincinal. în în­ CARACAS - La Caracas s-a apel pentru combaterea forţe­
fiecare sat, dar va trebui să care oamenii muncii primesc cestui an, trebuie sâ contri­ treaga activitate socială, sar­ deschis cel de-al ll-lea Con­ lor reacţiunii în vederea reali­
luăm măsuri pentru a asigu­ îngrijiri medicale, de condi­ buie mai mult la întărirea or­ cini importante revin, totoda­ gres venezuelean pentru pro­ zării progresului social.
ra producerea plinii şi pen­ ţiile de odihnă care le sînt dinii. la creşterea răspunderi­ tă, organizaţiilor sindicale, de blemele petrolului. Sînt discu­ Premierul Indiei o relevat ne­ JAPONIA, Citeva mii de reprezentanţi aî pescarilor dîn întrea­
tru satisfacerea nevoilor popu­ asigurate. lor în viaţa economică. Con­ tineret si de femei, asociaţii­ tate situoţîa industriei petro­ cesitatea consolidării şi lărgirii ga Japonie s-au reunit recent la Tokio protestînd împotriva
laţiei rurale. Consider, de asemenea, că sider că este necesar să ne lor ştiinţifice, tuturor organi­ lului din Venezuela, modalită­ „Bazei troînîce o revoluţiei poluării apelor, denunţînd imensele pierderi aduse pescuitului
Am discutat cu primii se­ am putea prevedea să ni se preocupăm mai mult de crea­ zaţiilor de masă şi obşteşti, ţile exercitării controlului de sociale” creote în urma cuce­ de poluare.
cretari ai comitetelor judeţe­ prezinte propuneri pentru rea unui spirit de înaltă com­ al căror rol în conducerea stat şi pregătirea cadrelor na­ ririi de către Indio o indepen­ In fotografie: Aspect din sala Kyoritsu din Tokio unde s-a
ne de partid ca fiecare judeţ trecerea în cursul anului vii­ bativitate faţă de neajunsuri, democratică a vieţii sociale ţionale. denţei noţionole. desfăşurat reuniunea pescarilor pentru combaterea poluării.
sâ-şi creeze baze proprii de tor la mărirea alocaţiei de de întărirea spiritului de răs­ cunoaşte o continuă creştere.
aprovizionare cu produse a- stat pentru copii. Pentru co­ pundere şi de stimularea ini­ Ele sînt chemate sâ desfăşoa­
groalimentare şl să răspun­ piii ăi căror părinţi au sa­ ţiativei. Dezvoltarea econo­ re mai larg, cu mijloace spe­
dă de buna lor funcţionare. larii mici, ar trebui să fie miei noastre a ajuns la un a­ cifice, în rîndul categoriilor populare; 14,30 Cartea şillntificâ;
Este imposibil ca din Bucu­ sporită alocaţia pînâ în jurul semenea stadiu îneît dacă nu sociale, profesionale sau de KADIO 14,40 Lucrări pentru vioară si
reşti să se stabilească cite a 200 de lei ,' totodată, consi­ vom face ca fiecare sâ simtă vîrstâ pe care le reprezintă, Stimulent puternic pian de Tudor Ciortca; 15,ui) Me­
roşii, cîţi cartofi, citi morcovi der că trebuie urcată limita răspunderea şî să acţioneze o activitate menită să contri­ lodii înregistrate pe discuri Llec-
trecoid; 15.20 365 de ctnieee; 13,3U
să se consume, de exemplu, de salariu pînâ la care se pentru a soluţiona probleme­ buie la dezvoltarea conştiin­ PROGRAMUL I: 6,00 De la 6 Radlo-şcoală; lG.uu Radiojurnal ;
la Suceava şi Botoşani. Tre­ poate beneficia de acest aju­ le, nu vom reuşi să mergem ţei socialiste, a atitudinii îna­ pentru dezvoltarea la 9,30 ; 9,30 Viata cânilor; 10,05 16.15 Lexiconul compozitorilor ro­
mâni; 16,40 orchestra Mantovani;
buie să se treacă hotârît la tor. înainte. intate faţă de muncă, la sti­ Orchestra de muzică populara ic,50 Pe teme medicale; 17,00 o r ­
10.30
..Briuletul" din Constanta;
descentralizarea aprovizionă­ Ar fi bine sâ reanalizâm şi Nu trebuie sâ ne propunem mularea iniţiativei creatoare Vreau sâ ştiu; 11,05 Potpuriuri chestra de muzicâ populară a
rii cu produse agroalimenta- hotârîrea privind dreptul ca de la centru să dăm ti­ puse în serviciul sporirii for­ de muzică uşoarâ: 11.15 In In­ ansamblului „Cloclllia"; 17.30 Lec­
re. cu legume, lapte, produse pensionarilor de a cumula sa­ pare pentru tot ceea ce tre­ ţelor productive, materiale şi zootehniei timpinarea semicentenarului P.C.R. turi paralele; 17.50 Muzicâ uşoa­
Comuniştii, iiii acestui
pâmint;
ră: 18.00 Publicitate radio; m .20
din came. Este necesar să a- lariul cu pensia, în sensul ca buie să se facă în unităţile spirituale, al ridicării patriei 11,35 Sub mindre Hamuri — cin- Dinu Lipattl — compozitor: io (15
cordâm posibilităţi mai largi aceştia, cel puţin în unele ra­ de bază, pe plan local. Tre­ socialiste pe noi trepte de tece; 12.00 Muzicâ uşoarâ; 12,10 Cinlecul e pretutindeni; 19,30 Me­
Recital de operă Zenaida Pally ;
de decizie organelor judeţe­ muri mai importante, să poa­ buie să veghem asupra res­ prosperitate. rile la carnea de bovine. 12,30 Melodii populare; 13,00 Ra­ ridiane lirice. René Char; lfl.50
Noapte bunâ, copii; 20.00 Piese
ne in vederea producerii bu­ tă beneficia în limite mai pectării legilor generale, dar Avem nestrămutata convin­ tUrmare din pag. 1) Demn de amintit este şi fap­ diojurnal; 13,10 Avanpremiera co­ vocale de Emil Montla şl Ion
nurilor de larg consum, în largi de acest drept. O sferă să lăsăm maximum de ini­ gere că prin munca însufleţi­ tul câ efectivul anual de bo­ tidiană; 13.22 Rebus melodii — Borgovan; 20,15 Teatru radloio-
sortimente variate. importantă în care pot lucra ţiativă în găsirea formelor şi tă a comuniştilor, prin mobi­ vine, stabilit prin plan, este muzicâ uşoarâ; 14.00 Compozito­ nic; 21.26 Din Înregistrările flau­
rul sâptâmlnh Claude
Debussy:
deja depăşit cu peste 20 de
In legătură cu competen­ pensionarii este cooperaţia modalităţilor de rezolvare a lizarea activă a maselor largi capete. Rezultatele amintite 14,40 Pagini alese din muzica de tistului Vasile Jlanu; 21.40 Piese
de estradă; 22.00 Concertul nr. 1
ţele acordate consiliilor popu­ meşteşugărească şi industria sarcinilor. Dacă vom dori să a celor ce muncesc de la o­ retribuit în raport cu efor­ se datoresc răspunderii şi estradă; 15,05 100 de legende ro­ In sol minor pentru vioară şl o r­
mâneşti; 15.30 Nume dragi In m u­
lare. trebuie spus că multe locală. reglementăm de sus, de la raşe şi sate, care urmează cu turile depuse şi contribuţia hărniciei cu care au lucrat zica uşoarâ; 16.00 Radiojurnal; chestră de Max Bruck; 22.30 U-
din aceste organe nu-şi exer­ Doresc sâ subliniez că pla­ centru, prin instrucţiuni şi încredere şi abnegaţie poli­ sa la realizarea producţiei a­ cooperatorii Maria Postea, 16.15 Cintâ Doina Spâtaru şl Do­ nlversitatca radio; 23,05 Discuri
cită cu fermitate drepturile nul cincinal şi cel pe anul circulare, fiecare mişcare a tica partidului, punînd în va­ gricole. De pe urma aplicării Ironîm Hint, Gheorghe Ivă- rin Anastasiu; 16.35 Clntecul sâp- rare; 23,35 Piese pentru pian In­
şi obligaţiile ce le revin, nu viitor trebuie să oglindească, directorului, a salariaţilor, cu loare elanul, talentul şi ener­ măsurilor stabilite va avea nescu, Rafila Tiţu şl Româ­ tâmînil. „Cîniâm a târli tlnârâ terpretate de Sofia Cosma; 24,00—
grădină" de Dumitru D. Botez:
1,00 Muzicâ simfonică.
mult de ciştigat sectorul zoo­
aplică cu consecvenţă nici siguranţă nu vom reuşi, în­ gia creatoare a harnicului tehnic, unde se simţea şi se nită MIndrescu, precum şi 16.50 Publicitate radio; 17.00 An­
propriile lor hotârîri. Unele paralel cu eforturile ce se cer să în mod cert vom încătuşa nostru popor, constructor al tena tineretului; 17.30 Concert dc
consilii populare nu-şi înde­ oamenilor muncii, ample pre­ răspunderea şi iniţiativa. socialismului, vom îndeplini simte permanent necesitatea brigadierul zootehnic Ion muzicâ populară; 18.00 Orele se­
rii; 20.00 Tableta de seară; 20.05
plinesc. de pildă, sarcinile ce vederi pentru îmbunătăţirea Noi avem o mulţime de cir­ cu succes toate sarcinile ce îmbunătăţirii activităţii. Stoica. Zece melodii preferate: 20,40 Bi­
le revin în combaterea dife­ condiţiilor de viaţă şi de culare şi instrucţiuni ale mi­ ne stau în faţă In cadrul cooperativei agri­ Ca urmare a eforturilor de­ juterii muzicale: cavatlna Normei
ritelor manifestări de specu­ muncă ale acestora. Acesta nisterelor. însă acestea au un Gloriosul nostru partid, că­ cole din Valea Singiorgiului puse, la veniturile propuse a din opera ..Norma“ de Belltnt;
20,53 Ştiinţa la zl; 21,00 Muzicâ
lă. Sub nici o formă să nu trebuie sâ fîe un obiectiv asemenea volum, încit nimeni lit în lupte revoluţionare de s-a reuşit ca în bună măsură se obţine In acest an din sec­ de caiă-conceri; 21.30 Revista şla­
admitem specula cu produse central al planului, precum nu reuşeşte să le citească, o jumătate de secol, care con­ sarcinile ce revjn crescători­ torul zootehnic se va înregis­ gărelor; 22.00 Radiojurnal; 22.20
de
Sport; 22.30 Concert
de consum ; să luăm măsuri şi o preocupare permanentă mai ales că permanent se e- duce de peste un sfert de lor de animale sâ fie îndepli­ tra o depăşire de circa 20 000 22.50 Moment poetic de searâ;
searâ:
dintre cele mai severe împo­ a Consiliului de Miniştri, mi­ laboreazâ altele care le mo­ veac destinele poporului ro­ nite. Astfel, încă cu două luni lei. 23.00 Concert de seară (continua­
triva celor care încearcă, nisterelor. întreprinderilor, difică sau le completează. mân, va face totul pentru a în urmă s-a realizat planul In sectorul producţiei vege­ re) ; 0,03—6,00 Estrada nocturnă.
prin mijloace necinstite, sâ-si sindicatelor şi a celorlalte or­ Pentru a stabili cum sâ pro­ anual la producţia de lapte, tale rezultatele nu sînt însă PROGRAMUL U : 6.00-8,10 Pro­
sâ li­
sporească avutul, lovind în ganizaţii obşteşti. cedeze după normele în vi­ se dovedi şi în viitor la înăl­ existînd posibilitatea fondul la nivelul aşteptărilor şi este gram muzical de dimineaţă; fl.10
vrăm suplimentar la
ţimea încrederii întregii na­
goare, un salariat ar trebui ţiuni, conducînd cu deplin de stat peste 10 000 litri. De nedrept sâ se facă egalizarea Tot Înainte; 8.25 Mari Interpret!.
să caute zeci de instrucţiuni, succes măreaţa operă de fău­ asemenea, s-a îndeplinit In­ veniturilor tuturor cooperati­ Dinu Lipattl; 9.00 Corul de copil
al RadlotelevJziunll: 9.10 Curs de
Pentru perfecţionarea sâ le pună cap la cap şi sâ rire a societăţii socialiste tegral planul de livrare !a velor pe seama eforturilor limba germană; 9,30 Muzicâ popu- 18.00 Ex-Terra *71 (ediţia a
larâ; 10 00 Simfonia nr 40 In sol
vadă cum se corelează diferi­
iv-a).
tele articole, paragrafe şi li­ multilateral dezvoltate în specia ovine şi există condi­ depuse de cooperatorii care minor de Mozart; 10.30 Muzicâ Cuvlm inaugural a) aca­
lucrează In zootehnie. Intro­
România.
ţii sâ onorăm toate prevede-
de estradă: 11.00 Solişti de muzi­
în continuare a tere ale acestora. O asemenea ducerea acordului global şi câ populară; 11.20 Muzicâ uşoarâ; demicienilor Henri Coan-
d;t şi Iforia Hulubei;
birocraţie şi astfel de proce­
asigurarea unui venit minim
11.55 Ştiinţa la zi; 12.03 Avanpre­
dee- de lucru avem. din pă­ garantat pentru membrii coo­ mieră cotidiană; 12,15 Melodii de 16,23 Cabinetul economic Tv.
Teoria creşteri) economi­
Alexandru Mandy: 12.30 Din ope­
conducerii, organizării cate. în economia noastră şi rle In stil grec („Cultural"); perativelor agricole de pro­ retele Iul Kalman; 13,00 Concert ce in prezent şi in per­
spectivă ;
cu
trebuie să le înlăturăm
ducţie creează condiţii
din
LONEA:
O nuntă cum n-a
desâvîrşire. Trebuie să sta­ CINEMA mal fost („Minerul"); PARO- cele mai favorabile stabiliză­ de prln2: 14.08 Vechi clntece 19.10 Tragerea rezultatelor con­
cursului Pronocxprcs;
SENI: Băieţii In haine de pie­
bilim clar drepturile şi atri­
şi planificării buţiile fiecăruia, problemele fria“) ; Ora botârltoare („Ai- le („Energia“); PETRTLA: Ti­ rii oamenilor în formaţiunile 19,20 1001 de seri — emisiune
pentru cei mici;
DEVA : Ambuscada
de muncă şi stimulează par­
(„Pa
midul („Muncitoresc“) ; VUL­
19.30 Telejurnalul dc scară;
care intră în competenţa sa.
CAN: întoarcerea dr. Mabuse
iar dacă a dat soluţii neco­ ia") j SLMERIA: Tiffany mc („Muncitoresc“): URICANI : ticiparea tuturor cooperatori­ 20.00 Unul din marii artişti ai
veacului; Dinu Llpatti;
lor la îndeplinirea sarcinilor
moraodum („Mureşul");
holtei („7
Pensiune
HU­
pentru
economiei naţionale pentru acestea. răspundă NEDOARA: Afurisitul de b u ­ Noiembrie") | ORAŞTIE: Sala­ economice ce revin fiecărei VREMEA 20.30 Poşta Tv. dc Ton Bu-
respunzătoare, sâ
cheru :
nic
(„Constructorul“) ;
TAec-
Este. dec!, necesar. tova­ rea bărbaţilor („Slderurgis riul groazei (..Patria") i Adel­ unităţi cooperatiste. Pe aceas­ 20,4S Pe ţărmul mări!. Muzică
Sania
Trio
heid („Flacăra") ;
GEOAGIU-
uşoarâ cu
Cruz şl Rlanra Cavalllnl;
răşi, sâ revedem foarte se­ tul"); CALANî Doi bărbaţi RA1: Colonia Lanfierl; HA­ tă bază va fl posibil ca în PENTRU 24 ORE 21.10 Fotbal: Olanda — Româ­
pentru o moarte („11 Iunie“) :
Tovarăşi, Pînâ în prezent, în acest x o p rios sistemul de organizare, TELIUC: Petrecerea („Mine­ ŢEG: B&leţtl din strada Pal viitor să se obţină producţii nia (repriza 1). Transmi­
(„Popular“); BRAD: In arşlfa
călduroasă,
Vreme relativ
au fost adoptate o serie de legislaţia economică. Trebuie rul“); GHELAR: Nu fi in şi nopţii („Steaua roşie"); GU- sporite la hectar şi pe cap de cu cerul variabil. Va ploua sie dircctâ dc la Amster­
animal în fiecare cooperativă
(„Minerul“) ;
PETROŞANI :
dam;
Doresc, in continuare, să legi. Sînt de asemenea întoc­ sâ luăm măsuri urgente pen­ Frunza (le viţă („7 Noiem­ RABARZA: Via Mala („Mine­ agricolă, crescînd simţitor slab. vintul va sufla dîn nord- 22.00 Telejurnalul dc noapie:
mă refer la necesitatea de a mite proiecte de acte norma­ tru lichidarea neajunsurilor brie") ; O noapte furtunoasă rul"); ILIA: Anchetatorul din aportul acestor unităţi la vest. Temperatura minimă va 22,15 Repriza a Il-a a meciului
BARBA-
umbră („Lumina“);
fl cuprinsă Intre 3 şi 0 grade,
(„Republica"); LUPENI: Tan­
acţiona mai hotârît pentru tive în legătură cu alte sar­ la care ne-am referit, pentru dreţe („Muncitoresc"); Cflsâto- TENI: IlU2ii („6 August"). constituire^ fondului centra­ (ar maxima Intre 3 şi 7 gra­ dc fotbal Olanda —
România;
realizarea măsurilor cu privi­ cini trasate de Conferinţa Na­ simplificarea întregului sis­ lizat de produse agricole al de. Local ceaţa. 23.00 închiderea emisiunii.
re la îmbunătăţirea conduce­ ţională şl Congresul al X-lea tem de evidenţă, control si statului.
rii şi planificării economiei. al partidului. Consider că decizie, pentru introducerea
1 f f . w y w . "
Redacţia »I adminlrtraţio ilarului l Dara, ctr. Dr. Petru Oreio nr. 35. Talafoona i «31? fl 115««. Tiparul : întreprinderea poligrafici Deva 410e: