Page 80 - Drumul_socialismului_1970_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

■ Un interviu al secretaru­

lui general al Partidului

Comunist din Chile

! B Contacte interarabe

B De la Yungay la Dacca

a V ietnam

a Curier, Atlas
ANUL XXII. Nr. 4967 SIMBATA 26 DECEMBRIE 1970
4 PAGINI - 30 BANI

ZI LE D E C I S I V E Atribuirea ordinului

PENTRU ÎNCHEIEREA CINCINALULUI CU UN BILANŢ „Meritul Ştiinţific“

OPTIM, PENTRU ALINIEREA PERFECTĂ LA STARTUL
clasa I, academicianu­
NOULUI CINCINAL

Lin iile directoare ale între­ registrate, în ultimele trei
gii activităţi economice din luni am reuşit să atingem lui Henri Coandă
anul J971 orientează munca De ce la IJ . Jebea UCtSI IA sarcinile de plan zilnice fără
colectivelor şi a cadrelor de însă să ne situăm la nivelul
conducere din întreprinderi celor din anul viitor — ne-a
spre rezolvarea optimă a tu­ declarat îng. Octavian Popa, Preşedintele Consiliului de M ulţum ind pentru Înalta
turor problemelor care condi­ şeful serviciului tehnic. De Stat al Republicii Socialiste distincţie acordată, academi­
ţionează buna desfăşurare a TEA INTENSIFICĂRII EXTRACŢIEI aceea, vom menţine încă în România. tovarăşul Nicolae cianul Henri Coandă a arătat
producţiei, impun să se con­ exploatare zonele nevalorifi­ Ceauşescu, a Snmînat. v i­ că acest gest de preţuire so
centreze toate eforturile pen­ cate de la mina Ţebea, care, neri dimineaţa, academicia­ adresează nu numai lu i ci «t
tru accelerarea activităţii în oarecum, vor contribui la rea­ nului Henri Coandă, consilier tuturor românilor care au
fiecare compartiment al în­ lizările noastre. cu rang de ministru la Con­ contribuit la dezvoltarea şti­
treprinderilor. Din cele constatate, la m i­ siliul de Stat, ordinul „M eri­ inţei româneşti, 1« larga el
La aceste cerinţe trebuie să este tributară slabelor na Mesteacăn, există serioase tul Ş tiinţific" clasa I pentru afirmare.
răspundă efectiv şi întreprin­ rezerve interne care, valori­ înfăptuiri deosebite în dome­ Felicltînd pe sărbătorit, în
derea minieră Ţebea, atît prin ficate, pot asigura realizarea niul ştiinţei şi tehnicii, pen­ numele Consiliului de Stat,
activitatea prezentă cit şi sarcinilor de plan din prima tru contribuţia remarcabilă pentru activitatea depusă în
prin preocupările intense ca­ lună a anului 1971. Dacă cele adusă la dezvoltarea aeronau­ slujba ştiinţei şi tehnicii, to­
re trebuie să existe aici pen­ pregătiri ? trei abataje cameră produc ticii şi mecanicii fluidelor, cu varăşul Nicolae Ceauşescu şi^a
tru atingerea unor ritm uri de la întreaga capacítate, nu a­ prilejul îm plinirii a 60 de ani exprimat speranţa că acade­
producţie zilnice la nivelul celaşi lucru se poate spune de la realizarea şi pilotarea micianul Henri Coandă, în co­
sarcinilor de plan ale primei despre singurul abataj fron­ prim ului avion cu reacţie din laborare cu alţi oameni de
luni, trim estrului I şi pe 5n- tal pus în funcţie cu 6 luni lume. ştiinţă din ţara noastră, va
treg anul viitor. Regretabil şef al întreprinderii, Aurelian prinderii. Dar nu trebuie ui­ în urmă. Aici domină în con­ La solemnitatea care a avut contribui şl în viitor la dez­
însă, aceste cerinţe nu sint Grosu. O problemă urgentă tat că în tot cursul anului au loc cu acest prilej au luat voltarea, în condiţii noi, a
satisfăcute. Colectivul I. M. pe care trebuie să o rezolvăm fost înregistrate peste 1 600 tinuare lipsa de experienţă a parte tovarăşii Emil Bodnaraş, aviaţiei româneşti.
Tebea în acest an nu a reu­ este aceea a efectivelor. Im ­ om-zile absente nemotivate, m uncitorilor în aplicarea teh­ Manea Mânescu şi Vaslle
şit să-şi realizeze sarcinile de posibilitatea de a realiza în iar fondul de timp maxim nologiilor indicate în mono­ Vîlcu. vicepreşedinţi ai Con­ Conducătorii partidului şi
plan, iar la ora actuală nu acest an. numărul necesar de disponibil a fost folosit doar grafii, se lucrează cu impro­ siliului de Stat. Mlhal M ari- statului, celelalte personalităţi
are încă asigurate condiţii muncitori a avut ca urmare in proporţie de 92,3 la sută. nescu, vicepreşedinte al Con­ participante la solemnitate au
certe pentru un demaraj bun înregistrarea unui minus la Existenţa unor deficienţe atît vizaţii din cauza tectonicii zâ- siliului de M iniştri, Constan­ felicitat cu căldură pe mare­
în anul cate va începe peste producţia de cărbune de peste în transportul subteran cît şi cămîntului şi din aceste mo- tin Stâtescu, secretarul Con­ le om de ştiinţă Henri Coandă,
cîteva zile 14 000 tone şi râminerea în la suprafaţă, aprovizionarea siliului de Stat. Gheorghe urîndu-i sănătate viată în­
— La noi se pune acut pro­ urmă la lucrările de pregăti­ neritmicâ a locurilor de mun­ C. DUMITRU Cioară, preşedintele Consiliu­ delungată şl noi succese In
blema de a anima activitatea re cu peste 1 100 ml. că cu materiale şi piese de lui Naţional al Cercetării activitatea ştiinţifică, căreia 1
colectivului, de a impulsiona Desigur, lipsa forţei de schimb au condus la importan­ Deva. Confortul şi cochetăria arhitecturala, intr-o organica s-a consacrat cu pasiune.
munca desfăşurată la nivelul muncă a constituit un serios te stagnări în fluxul tehnolo­ (Continuare in pog. a 2-a) îngemănare. Ştiinţifice. Alexandru Boabă, După solemnitate, tovarăşul
fiecărei formaţiuni de Jucru impediment asupra întregii gic. Foto j N. GHENA m inistrul petrolului, acad. Nicolae Ceauşescu, ceilalţi
— ne spunea noul inginer- activităţi economice a între­ — Cu ţoale neajunsurile în- Miron Nicolescu, preşedintele conducători de partid şi de
Academiei, acad. Horia Hu­ stat s-au întreţinut cordial cu
academicienii şi ceilalţi oa­
lubei, consilier cu rang de
meni de ştiinţă prezenţi la
ministru la Consiliul de Stat.
solemnitate.
alţi academicieni şi oameni de
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT B u c u r i i l e v a c a n j e i ştiinţă. (Agerpres)

Zilele trecute, in toate şcolile gilor de nea", „Dansul ste­ generală nr. 4 şi-au onorat
Succesul laminatorilor este cu atit mai sem­ generale din Deva, la liceele luţelor" de la şcoala genera­ oaspeţii cu cintece şi poezi­
Fabrica chimică Orăştie nificativ cu cit desfăşurarea normală o pro­ pedagogic şi nr. 2, au răsunat lă nr, 4 - unde dintre zecile oare de iarnă, cu pluguşoare încheierea concursului de idei
cesului de producţie a avut loc în condiţiile trompete. Glasul lor a che. de măşti, 26 au fost premiate din care urările rozbâteau pi-
efectuării, in cadrul secţiei, a unor importan­ mat copiii — aflaţi în vacan­ - au întregit intr-un tablou nă departe, să se audă că la
Depăşind în mod constant sarcinile lunare te lucrări de extindere şi modernizare, menite ţă — la carnaval. Parade ale de o rară frumuseţe carna­ anul „Oralul nostru va creş­
de plan, chimiştii din Orăştie au acumulat să determine ridicarea performanţelor cali­ măştilor, din care au „cobo­ valul, iar la liceul cel nou te/ Ca voinicii din poveste". şi subiecte de film
un spor de producţie care asigură îndepli­ tative ale laminatelor din oţeluri de înaltă ri!" eroii celor mai îndrăgite (nr. 2), unde a debutat prima Căsuţe cu jucării, dulciuri şi
nirea planului anual cu 6 zile înainte de calitate. basme, au dezvăluit bogăţia vacanţă, carnavalul a venit portocale şi-au deschis „fe. In urma analizării lucrări­ pus spre achiziţie următoare­
termen. fanteziei şi frumuseţile anilor cu tot alaiul sau la „Nunta restrele" spre bucuria şi ape­ lor primite la Concursul de le subiecte : „Marea întîlni-
In această perioadă au fost puse in valoare copilăriei. Din suita de pitici, Zamfirei", De la liceul peda­ titul celor mici. Din prima zi, idei şi subiecte de film , or­ re" de Livia Moldovan, din
importante rezerve interne privind organiza­ ursuleţi şi iepuraşi - cu şi gogic, cu o originală paradă oraşul copiilor din Deva - la ganizat de Studioul cinema­ Cluj, „Eternul anotimp" de
rea producţiei şi a muncii, folosirea cu ran­ Preparata Lupeni fără coadă - de la şcoala a costumelor, sute şi sute de a cărui realizare au contri­ tografic „Bucureşti*, ju riu l Iosif Lupulescu şi Toma Au-
dament sporit a capacităţilor de producţie şi generală nr. 1, cele mai mul­ copii, din toate şcolile Devei, buit cu răspundere organiza­ concursului a acordat urmă­ custin, din Bucureşti, „Marea
a forţei de muncă, creşterea calitativă şi □ te sufragii le-au întilnit cos­ au pornit spre bâtrinul parc torii — şi-a dovedit ospitalita­ toarele premii : lovitură* de Ecaterina şi La-
gradului de diversificare a produselor şi al­ Printre unităţile fruntaşe din Valea Jiului de la poalele cetăţii,, care tea. Timp de două sâptâ- dislau Farcaş din Arad. „A c­
tele. Pe aceste căi s-a reuşit co productivi­ se numără şi colectivul Preparaţiei Lupeni ca­ tumele şi măştile celor doi şi-a deschis porţile în lumina minî el va fi bucuria diurnă Un premiu în valoare de variu" de Eugen Lumezianu.
tatea muncii să crească cu peste 1 400 de lei re, la data de 23 decembrie, a raportat înde­ „romani" şi ale „Anului nou" policromă a lampioanelor şi a vacanţei copiilor. 10 000 de lei pentru subiectul
pe salariat, să se obţină 950 000 lei economii plinirea sarcinilor de plan anuale la produc­ - superbă apariţie albă, pre. jocurilor de artificii, „Artiştii" „Vestea", realizat de Ion din Constanta, „A fost o dată
Lazu, din Bucureşti ;
suplimentare Io preţul de cost şi 70 000 lei ţia netă de cărbune ţi marfă vrndutâ şi înca­ sărată de stele. „Dansul ful­ claselor a Vl-a de la şcoala L. L. un mic copilaş“ de George
beneficii peste plan. sată. Au fost obţinute de asemenea economii Un premiu în valoare de Buţoîu, din Piteşti, precum şi
Se preconizează ca pînâ la sfinţitul anului la preţul de cast în valoare de 850 000 lei, iar 10 000 de lei pentru subiectul un subiect realizat de Gabriel
să se obţină o producţie globală ţi marfă beneficiile înregistrate peste plan depăşesc „Judecata", realizat de Radu Chelaru, din Bucureşti.
suplimentară in valoare de 6,3 milioane lei, un milion lei. Mareş, din Cluj.
materializată in 41 tone oxizi de fier şi 500 Colectivul preparaţiei se angajează ca pînâ De asemenea, ju riu l a pro­ (Agerpres)
tone produse din mase plastice. Aceste re­ la slirşitul anului să realizeze peste sarcinile
zultate constituie o garanţie că şi la F.C. de plan anuale o producţie netă de cărbune
Orăştie noul cincinal va fi demarai cu succes. in valoare de 9,5 milioane lei, recepţionând in
acelaşi timp peste prevederi de la minele Atribuirea premiilor
Lupeni, Uricani şi Bârbăteni 56 000 tone căr­
Laminorul „800“ de la bune brut. pe anul 1970 în domeniul

Hunedoara
Autobaza Haţeg

Cu producţia realizată ieri dimineaţă, co­ teatruiui
lectivul laminorului de 800 mm de la Com­ După cum ne scrie tehnicianul Mircea Cin-
binatul siderurgic Hunedoara a îndeplinit cora de la Autobaza din Haţeg, şi colectivul
sarcinile de plan pe întreg anul. Datorită acestei unităţi a îndeplinit sarcinile de plan Premiile Comitetului de te deosebită în stimularea
avansului creat, colectivul de la acest im­ ce-i reveneau pe acest an. S-au realizat deja Stat pentru Cultură şi Artă, dramaturgiei naţionale —
portant agregat va realiza suplimentar pînâ peste prevederi 3 524 tone marfă, 1,3 milioa­ instituite în vederea stimulă­ Teatrului de stat din Arad.
la finele anului moi mult de 6 000 tone la­ ne călători kilometri şi 1,1 tone kilometrice, rii creaţiei originale în do­ Consecvent unei politici re­
minate. urmînd ca pînâ la slirşitul anului aceşti in­ meniul teatrului, an fost atri­ pertoriale în care dramatur­
buite pe anul 1970 după cum
îmbunătăţirea organizării muncii, folosirea urmează : * gia naţională ocupă locul pre­
cu randament sporit a utilajelor şi timpului de dicatori să fie mult îmbunătăţiţi. — Premiul pentru cel mai ponderent. acest colectiv a
lucru, aprovizionarea ritmică a cajelor cu Succesele înregistrate — se arată in înche­ realizat cel mai mare număr
lingouri calde, micşorarea procentului de re­ ierea scrisorii - sîr>t rodul muncii unui colec­ bun spectacol cu o piesă con­ de spectacole cu piese româ­
but, ridicarea gradului de finisare calitativă tiv harnic de muncitori, în frunte cu comuniş­ temporană românească — co­ neşti.
□u influenţat pozitiv creşterea producţiei de tii, care a ştiut să-şi organizeze mai bine lectivului care a realizat spec­ — Dramaturgului Al. Po-
laminate şi sporirea eficienţei economice Bi­ tacolul cu piesa „Camera de pescu, pentru contribuţia a-
lanţul încheiat pe 11 luni consemnează o e­ munca, să depăşească unele momente grele Muncitorul specialist Nicolae Meteţan si strungarul loon Ispas, de la C.S. Hunedoara, Iu alături" de Paul Everae, la
de
conomie de peste 2,8 milioane lei la preţul survenite pe parcursul acestui an de activi­ creoza â |o un nou tip de strung ale cărui performanţe permit pre lucrarea pieselor de lungim Teatrul Naţional „I.L. Ca ra­ dusâ la dezvoltarea drama­
de cost planificat. tate. m ari turgiei teatrelor de păpuşi.
Foto: V. ONOIU siale".
— Premiul pentru activita­ (Agerpres)

Programul Universităţi serale
ÎNVÂŢÂMÎNTUL IN PERSPECTIVA DECENIULUI URMĂTOR

de marxism — leninism Deva

Recent, la Bucureşti, a avut prof univ. Miron Constanti- ţifico-tehnicâ este o realitate Dar şcoala deceniului ur­ procesul de formare a perso­ bleme şî întrebări care sâ-i
LUNI 28 DECEMBRIE Q Secţia politică externă loc Colocviul naţional cu te­ nescu, preşedintele Academiei a zilelor noastre. Ea propul- mător nu-şi poate asuma sîn- nalităţii umane învâţâmîntul stimuleze creativitatea, cu­
1970 anul I - expunere în sala Ca­ ma „Cercetarea interdiscipli- de ştiinţe sociale şi politice, deceniului următor are la ba­ riozitatea, imaginaţia iscodi­
binetului judeţean de partid narâ a învăţământului*, al că­ arăta : „Sociologia prospec­ ză principiul educaţiei per­ toare a căutărilor ştiinţifice.
0 Secţia economie anul 1 rui scop a constat în stabili­ tează societatea de mîine şi manente. al autoinstruirii
- dezbatere în sălile şcolii MARJI 29 DECEMBRIE rea programului de cercetare căile ce trebuie urmate pen­ Pe marginea Colocviului şi autoformârii individului. Ilustrind necesitatea acestei
1970 şi prospectare a învâţâmîntu- tru realizarea ci, iar invâţâ- Şcoala, ca factor autorizat şi cotituri în domeniul didacti­
generale „Dr. Petru Groza" lui pentru deceniul al optu­ m întul prospectează omul ce competent din punct de vede­ cii. unuJ dintre participanţii
» Secţia economie anul II • Secţia estetică anul II lea şi etapa următoare. In ca­ va realiza şi trăi în această naţional „Cercetarea re ştiinţific, trebuie să for­ la dezbateri arăta : ....In m ul­
- expunere in sala comite­ - expunere în sala şcolii drul acestuia, cele mai mar­ societate, precum şi modul meze elevilor nu un „bagaj" te cazuri învâţâmîntul consi­
tului municipal de parlid generale „Dr. Petru Groza" cante personalităţi ale ştiin­ in care va fi format acest de cunoştinţe, ci un sistem dera elevul ca o arhivă, în
închegat de concepţii şi legi­
NOTA : Activitatea secţiilor interdisciplinará
% Secţia economie anul III ţei şi culturii româneşti şi-au om". tăţi înterdisciplinare, un mod care se aruncau tot felul de
- expunere in sala Centrului de filozofie şi istorie se va exprimat opiniile în legătură Din expunerile şi interven­ de gîndîre ştiinţific. Ea tre­ dosare prăfuite conţinînd in­
buie sâ-i deschidă porţile şi
desfăşura în ziua de 4 ianua­ cu direcţiile ce trebuie să le ţiile a numeroşi oameni de
militar judeţean a învăţăimotului66 sâ-i indice cărările spre cu­
rie 1971, în sălile Şcolii ge­ urmeze cercetarea pedagogi­ ştiinţă şi cercetători, slujitori noaşterea ştiinţifică a realită­ Prof. VASILE IUŞAN
Q Secţia construcţie de nerale „Dr. Petru Groza" Deva. că şi învâţâmîntul, pentru a aî catedrelor universitare, ca­ ţii lum ii materiale. Persona­ inspector şcolar
partid anul 1 - expunere în fi în măsură să răspundă ce­ dre din învâţâmîntul de cul­ litatea elevului deceniului ur­
sala şcolii generale „Dr. Pe­ Programul începe la ora rinţelor mereu eresdnde ale tură generală, precum şi ale seazâ societatea înainte şi o- gură sarcina form ării cetă­ mător nu va trebui clădită pe
ţeanului zilei de mîine. Ea nu
bligâ restructurarea din te­
tru Groza" 17,00. societăţii. unor invitaţi de peste hotare, melie a didacticii şi învâţâ- mai primeşte un copil „tabu­ inform aţii oricum alese ei pe (Continuare în pag. a 2*o)
In cuvîntul de deschidere, a reieşit că revoluţia ştiln- mîntulul in general. la rasa" şl nici nu încheie un sistem de informaţii, pro­