Page 81 - Drumul_socialismului_1970_12

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4967 • SIMBATA 26 DECEMBRIE 1970

Bilanţ edilitar-gospodăresc

In perioada cincinalului popular comunal a luat mă­
actual, în comuna noastră suri de încasare a contribu­
s-au realizat importante o­ ţiei In bani sl executarea u­
biective social-culturale şl nor lucrări prin muncă pa­
edilitar-gospodăreşti. Intre triotică. Astfel, din cel Radu Selejan
acestea se numără şcoala 400 000 lei — sumă destina­
generală cu 8 săli de clasă, tă electrificării celor trei
laborator şi anexe gospodă­ sate — s-au Încasat deja
reşti din Boşorod, şcolile 170 000 lei şl s-au procurat
generale şi locuinţele pen­ ZOO de stil<pl necesari pen­ Partidul
tru dascăli din satele Alun tru linia de Joasă tensiune.
şi Bobaia, precum şl con­ La şcolile din TIrsa şl Prl­
struirea a două poduri şi 10 hodişte s-au făcut, prin Trecînd prin El,
podeţe din beton, a unui munca patriotică a cetăţeni­ coborind din El, ... *.W. : ;
dig în lungime de 80 ml. lor, lucrările pentru funda­ utcînd din râdâelnâ-n râdâcinâ,
S-au făcut lucrări de între­ ţii, economlsindu-se suma Aspect din depozitul de produse finite al întreprinderii de in praguri de odihnă, neodihnâ,
ţinere şl reparaţii pe zeci de 5 000 lei. Deputaţii din prefabricate din beton Bi/cea. ne-ai scos din noapte-n chip
de kilometri de drumuri co­ aceste sate au mobilizat ce­ Foto : N. GHENA de zei.
munale şl s-au construit tăţenii la transportul pie­ Fibră cu fibră, împletit
2 300 mp trotuare la Boşo­ trei, balastului, cimentului din vlaga acestui pomînt
rod. şl materialului lemnos. - drept şi sfint -
In perioada cincinalului Avlnd asigurate toate con­ intre alte pâminturi,
1971— 1975 vor fi electrifica­ diţiile şi lufnd măsurile cele ECONOMIILE INOVATORILOR înflorind în anotimpul
te satele Luncanl, Cioclovi­ mal eficiente, vom mobiliza credinţei noastre
întreaga masă de cetăţeni la
na şi Alun ; se vor construi Inovatorii din întreprin­ ai crescut roditor
înfăptuirea obiectivelor sta­ dică Ia peste 40 milioane copac de lumina
localuri noi pentru şcolile bilite a fl realizate fn cursul derile judeţului nostru s-ou lei. O contribuţie Însemna­ lo răscruce de drumuri prin veac,
generale din satele Tîrsa şl anului 1071, contribuind angajat să realizeze in a­ tă fa realizarea acestui vo­ urcind din râdâcinâ-n râdâcinâ.
Prlhodişte, Iar In satele Bo­ prin aceasta la ridicarea cest an, prin aplicarea de lum important de econo­
şorod şl Chitid cămine cul­ gradului edilitar - gospodă­ invenţii, Inovaţii şl raţio­ mii şl-au adus-o colective­
turale cu săli de spectacole resc al comunei noastre, nalizări în procesul de pro­ le de inovatori de la C.S.
pentru 250 şl respectiv 150 ducţie, economii postcalcu- Hunedoara, U. V. Călan,
locuri. Pentru realizarea a­ IERON1M GRECU late In vatoare de 35 mili­ l.C\S. Hunedoara, I,M. Bar­ Dragoste do tară
cestor obiective consiliul primând comunei Boşorod, oane lei. Angajamentul luat za, F.C. Orăstie. Centrala
a fost îndeplinit. Volumul cărbunelui Petroşani şl si­ >
economiilor realizate se ri­ lele.
înveliţi în umbre miţoase
cu lină de aur,
strămoşii coboară
din munţi
[lectrificări Necesitatea printre noi —
dragoste de ţară
cu izvoare afunde,
9 Â 9 V 0 8 A J • • bogate,
rurale intensificării extracţiei Crescute Idilâ Metal colorat
din rădăcinile carpatine -
dragoste nemuritoare,
in puterea ţării
gent atacate, se va putea a- ■usţlnut a productivităţii de-a fi. Medalion plastic
înfăptuirea planului de
electrificare a localităţilor (U'tnore din pog.' 1) tlnge sarcina de producţie muncii la flecare loc de mun­
planificata Trebuie însă ac­
rurale a stat permanent In ţionat mal energic pentru c i din subteran pe baza fo­
atenţia Consiliului popular realizarea efectivului necesar, losirii Intensive, cu randa­
judeţean. Măsurile luate In tlve sînt zile clnd sarcinile precum şi asigurarea unor ment maxim a capacităţilor Víc t o r m ih â il e s c u
acest domeniu, sprijinul şl de plan se realizează doar In condiţii de munca şl viaţa de producţie, a tim pului de
ajutorul acordate consiliilor proporţie de 60 la sută. Se mal bune pentru minerii de lucru şl a forţei de muncă. Cronica filmului Expoziţia Victor Mlhâlles- tările 6tnt precizate Indife­
populare comunale . şi ce­ apreciază în prezent de către aici. Numai prlntr-o buna organi­ cu, deschisă la Galeriile de rent de unghiul sub care
tăţenilor, s-au concretizat in factorii de conducere din ca­ zai^ a muncii din flecare artă din Deva, reprezintă o sînt ceiretale, ieşind static
îndeplinirea şi depăşirea drul Centralei cărbunelui Pe­ Programul de producţie compartiment de producţie, Inedită şl agreabilă surpri­ dlntr-o masă difuză care le
acestui plan. In perioada troşani — forul tutelar al în­ pentru anul 1971 a fost însu­ prin creşterea spiritului de ză. Cunoscut ca un artist încadrează ca o aureolă. So­
cincinalului 1966—1970 au treprinderii — câ există crea­ şit şi aprobat de comitetul de răspundere şl a operativităţii „CÂLUGĂRIjA I I IHONM“ plastic atâpîn pe diverse brietatea lucrărilor rezidă
fost electrificate un număr te ţoale condiţiile în vederea direcţie al întreprinderii, care în soluţionarea problemelor tehnici de lucru — acuare­ din simplitatea temelor şi o
de 109 sate. In acest an au realizării sarcinilor de plan a fost de acord cu măsurile practice, se pot înlătura ne­ lă, metaloplastie, pictură în tratării lor, elementul pic­
fost electrificate un număr luate de centrala pentru rea­ ajunsurile care au dominat ulei, caricatură, artă deco­ tural supunîndu-se în între­
de 14 sate, cu 8 mal mult din prim ul trimestru al anu­ lizarea planului De ce as­ activitatea economică a între­ Prestigiul de care bc bucură numele de Vlscontl in lumea ci­ rativă — Victor Mihăîlescu gime ideii.
nematografului are două tăişuri pentru regizorul „Călugăritei din
decît s-a prevăzut In plan. lui viilor. tăzi conducerea întreprinderii prinderii. Aceasta este o ne­ Monza“, Erlprando Viscoliţi. In primul rtnd, nimeni nu va omite, etalează acum lucrări ex­ Reţin îndeosebi atenţia
Printre satele electrificate — De curînd a fost aprobat cauta sâ motiveze prin dife­ cesitate urgentă pentru con­ probabil, raportarea valorică a producţiei Iul Vfaconti-junlor presive ce se impun toc­ cele trei panouri cu lucrări
în 1970 se numără : Rădu- pentru Tebea prelim inarul pe rite procedee imposibilitatea ducerea I.M. Ţcbea, care tre­ la opera tatălui ilustru. In al doilea rlnd, apariţia numelui de mai prin lipsa falselor pro­ de metaloplastie. Reuşita
vtscontl pe afişul peliculei este de efect sigur, avlnd o atracţie
leşti. Bujoru, Stînceşti. primul trimestru din anul atingerii Indicatorilor prevă­ buie sA înteleagA cA numai magică veritabilă asupra clnefUllor. bleme Invocate de aşa-zişll Iul V. Mihăîlescu este de­
Ceea ce II dezavantajează pe Erlprando Vlscontl eate însuşi fil­
Stînceşti-Ohaba, Dumbrava, 1971 — ne spunea Ing. Gheor- zuţi în preliminar ? acţiunile energice, permanen­ mul său care nu acoperă valoric încrederea care 1 se acortlâ anti­ „deschizători de căi noi*... monstrată în prim ul rînd
Cutin, Itomoşel, Sibişel şl ghe Uiescu, director tehnic la Este clar că sarcinile pla­ te pentru rezolvarea proble­ cipat In baza numelui sonor. înainte de toate o precizare pro­ Lucrările relevă un bun prin măiestria pe care şi-n
altele. Se cuvine să amin­ Centrala cărbunelui Petro­ nului din anul viito r p rivi­ melor vor determina depăşi­ zaică şl deziluzionam de seacă: se pare câ talentul, de la tată simţ îmbinat cu o fantezie însuşit-o în pretenţiosul
tim efi un număr de 20 de şani Cu această ocazie s-au tor la creşterea producţiei şl rea actualei situaţii critice, la fiu, este totuşi Intransmisibil. „Călugărita din Monza* dove­ cromatică din care lipseşte meşteşug al metalului bă­
deşte acest lucru cu elocvenţă. Cum va evolua cariera regizorală
comune, printre care Ita- stabilit concret o serie de eficienţei economice trebuie vor da producţiei impulsurile a (Inârulul Vlscontl după acest film, e greu de spus. Dar a-o crisparea ; lumea cotidiană tut. Predilecţia aceusta pen­
poltu Mare, Bani, HAcla, măsuri menite să asigure în­ să polarizeze eforturile între­ necesare pentru îndeplinirea luăm metodic. înconjurătoare, viaţa, la tru încastrarea Ideii în me­
Sîntăinăria-Orlea, Hărău, treprinderii un demaraj cores­ gului colectiv de salariaţi al In bune condiţii încă din p ri­ „Călugăriţă din Monza“ porneşte de la un fapt real, care s-a V. M. nu este absconsă, ne- tal, lese în evidenţă mai n-
Culoarea
întellgibilă.
esta
Toteşti, Turdaş, Densus. punzător în noul an. In ac­ întreprinderii Producţia pre­ mele zile a sarcinilor de plan petrecut iu italia in secolul aJ XVU-lea. Este vorua, iu speţă, de­ reală, desenul creionat sim­ Ics în „rdilâ" — o execuţie
spre puterea catolicismului, extinsă şi asupra Lombardlei, putere
Mărtineşti — au fost com­ tualele lucrări de abataj şl de văzută în plan trebuie reali­ în prim ul an al viitorului vegheată de tlrauica umbra cernită a Inchiziţiei. Acest fapt ales- plu. ferm. Cele în ulei nl-l de mare sensibilitate —,
plet electrificate. pregătiri, care trebuie ur­ zata prin creşterea în ritm cincinal. labil prin documente istorice este folosit prciextuai do scenaristul „Floarea soarelui", „Mască",
Gian Fler Bona, In scopul de a muia po osatura Iul o lntlmplare descoperă pe V. M. ca pe precum şl în cele reprez.cn-
scornită cu destttlă fantezie. Câlcllul Achille al scenariului (şl al un fin fizionomist („Doja" ttnd subiecte Istorice
filmului, Implicit), este tocmai ficţiunea evadată de pe ulşte tra­ este surprins într-o postură Fără îndoială, recenta ex­
iectorii dramaturglce cu funcţionalitate estetica. Enprando Vis-
de bărbătească virilitate, dar
conţi şl Gian Pier Bona vor să cuprindă pren mult „mesaj“ lu cu o surprinzătoare nobleţe poziţie constituie p e n tru
renIA
acţiunea cam dezilnatâ u acostul film. Nu încape Indolulâ câ In­
Victor Mihâilescu o
INVATĂM INTUL IN PERSPECTIVA tenţia creatorilor este categoric meritorie. Ce altceva poute fl d e­ spirituală). In „Reculegere" ilustrare a evoluţiei sale de
nunţarea cscobarlsmulul sofisticat ol Iezuiţilor, dezvăluirea min­
monumentale,
pînă acum şi totodată o pro­
formele sînt
ciunii ascunse sub sutana Ipocrită 7 Or, nu este meritoriu s& În­
cerci să vorbeşti sincer despre cruzimea care claustrează vieţile ti­ fapt pe care pictorul îl evi­ misiune sigură pentru evo­
nere printre zidurile morbide ale mănăstirii ? Fără Îndoială, da. denţiază, reducîndu-şl pale­ luţia sa viitoare.
duce euristic Imaginaţia şl azi o lecţie de fizică în labo­ Orăştle, Brad şi Hunedoara. Şl, probabil, tocmai acesta este motivul pentru care publicul ur­ ta la cîteva culori.
măreşte cu compasiune destinul crud al maicii Vlrglnla, dragos­
creativitatea elevilor astfel In­ ratorul de fizică. In acest sens m ult avansate tea pătimaşă a tln&rulul Oslo pentru frumoasa călugăriţă din In portretistică, reprezen­ C. DROZD
(Urmare din .pag. 1) cit aceştia să alba convinge­ Invăţâmîntul deceniului ur­ sînt lucrările la liceele din Monza. Dar intenţia nu e9te dcclt Intenţie, scop ceţoa, neatins.
rea ca ei au descoperit de mător va forma oameni care Vulcan şl Simeria. Aici avem Lentila critică e Interesată do ceea ce a rodit această Intenţie, n o ­
fapt „totul". Aceasta va fl să ştie să se Integreze activ deja complexe de laboratoa­ dul, insă, este, regretabil, minor, confui şl mal cu seamă Incon­
secvent. Seducţia spectaculosului converteşte Intenţia Iniţială Intr-o
form aţii nemodificabile. Nu lecţia deceniului următor Ea în societate încA de pe băncl- re formate din laboratoare de sumă de convenţii melodramatice, anevoios tncadrabllc In nor­ D O R IN J E
întîmpJAtor acest elev 1$J cAu­ va forma oameni şl nu se va le şcolii, crescînd astfel res­ fizică, chimie, biologie şl ling­ mele gustului evoluat. Pasiunea eroilor devine In fitm o pronun­
ta satisfacerea creativităţii m ulţumi cu transmiterea u­ ponsabilitatea socială a elevi­ vistică. Slnt aici în fază de ţată obsesie erotică, revolta Iul Oslo un fapt călăuzit de Instinct,
Intr-o netă accepţiune freudlană. O evidentă precaritate a filmu­
sale în lumea preocupărilor nui „bagaj" de cunoştinţe lor. El vor f! astfel formaţi proiectare şi execuţie cabine­ lui este stilul său eterogen, care Îngreunează şl mai mult înţele­ De cite ori trec pe tfngd trei cule. Nu-m i amintesc
extraşcolare*. Drept urmare, Dar cum va arăta clasa In pentru a putea să făurească te de istorie şl ştiinţe sociale, gerea noimei , sale. Elementele de dramă se amestecă arbitrar cu un magazin cu încălţăm inte unde udzusem aşa ceva. Ştiu
cele de comedie, atitudinile regizorului raţă de subiect fiind pa­
şcoala. în următorii zece ani. care vor Invaţa elevii dece­ şl să conducft mal departe so­ geografie, matematică, desen, tronate ba de Dlderot, ba de Kawalerowicx, cu a sa ,JVfater Jo ­ pentru copii, zăbovesc citeva insă că erau destui de
nu va mai avea un elev „re ­ niului următor? cietatea. săli de muzică etc. Prin efor­ hanna“. clipe in jaţa vitrinelor. P ri­ scumpi.
cipient“ la gura unul „ro bi­ Unul dintre participanţii la Noi cadrele didactice avem turi sporite, în scurt tim p Semnele de întrebare ale filmului nu pot fl anihilate nici de vesc pantofii, botoşeii, tent- Mama a tot aminaf de pe
net" reglat de profesor. Ea va colocviu referlndu-se la clasă satisfacţia cA învâţămîntul vom ajunge ca în aceste licee talentata Ann Heywood, nici de simpaticul Antonio Sabato, ba şii, sandalele Privesc ţi gin- o zi pe alta clipă (n care
avea un elev cercetător, crea­ arăta ! „E minunat sa trăieşti din Judeţul nostru se prezin­ să trecem la învăţâmîntu] pe nici chiar de excelentul Hordy Krfigcr, sau de Mărgărită Lozano, durile mă intorc înapoi cu urm a să mă duc cu ea la
tor şi inventiv. între oameni, sâ-i vezi cum tă în pragul celui de al 8-lea laboratoare şi cabinete în ori Caria Gravlna. nni... prăvălie. „De A nul nou am
„Călugăriţa din Monza" nu pledează convingător pentru Ideile
Lecţia nu va mai fi o „dic­ muncesc cu dăruire, să simţi deceniu cu realizări şl fapte circuit, pentru ca fiecare dis­ pe care lo propune dezbaterii. Păcat I Odată i-am spus mamei să-ţi cumpăr pantofii“ —
tare" sau o „spunere* a unor alături de ei satisfacţiile sau ce constituie o garanţie a ca­ ciplină să poală fi însuşită în AL. COVACI că as vrea eă am o pereche m-a asigurat ca clud a vă­
date de m ult stabilite şl scri­ Insuccesele. E minunat sd tră­ pacităţii sale de a se ridica condiţii cît mai apropiate de de pantofi cu blacheuri în­ zut că nu mat scapă de m i­
se în manuale, ci o cautnre a ieşti în natură cu frum useţi­ la nivelul exigenţelor viitoa­ natura fenomenelor studiate. toarse peste talpă, prinse In ne. Cu cită bucurie am aş­
necunoscutului, o căutare a le şi contradicţiile el E u lu i­ re. Sute de slujitori al ca­ teptai ziua aceea !
miracolului ascuns în frum u­ tor să trăieşti în lumea maşi­ tedrei, de diverse specialităţi, Dar, in ziua mult aştepta­
seţile naturii şi societăţii larg nilor, în hale, In care auzi aflaţi pe Int!n9ul Judeţului, îsi tă, tata s a întors acasă mai
desfăşurate In micro şl ma­ ţăcănitul calculatoarelor elec­ desfăşoară activitatea la clasă abătut ca in alte dâţi. l-a
crocosm. In această căutare tronice sau operaţiile roboţi­ ÎncA de pe acum în lumina spus mamei să strtngă bru­
nu va exista un „atotştiutor" lor electronici. E minunată unor asemenea exigenţe. Pen­ ma de lu cru ri pe care le a­
care să „splina“ tot. Surpri­ viaţa aşa cum este ea, cum tru ace9te cadre, problemati­ veam. „ Plecăm\ Ca să ne
zele căutărilor vor fl cu atît şi-a format-o omul. Da ce a­ zarea, instruirea programată convingă a pus pe masă un
mai atractive şi mal plăcute tunci noi dascălii închidem şl instruirea euristică şl-au plic galben. Fusese concediat.
cu cit ele vor fi descoperite uşa clasei după noi şi între făcut loc !n activitatea de zl Revelionul l-am făcui in ­
de elevi, de cel care se auto- patru pereţi izolăm de lumea cu zl la clasă, în locul lecţi­ tr-u n vagon de clasa a Itl-a .
instruiesc, se autoformeaza înconjurătoare patruzeci de ilor „şablon", cu o structură Un călător mi-a oferit locul
Dar în acest caz, care va m inţi Iscoditoare, pe care a­ monotonă si repetată ce plic­ de lingă geam. In tr-o gară
fi rolul profesorului în con­ vem pretenţia câ le formăm ? tisea pe elevi. am văzut un pom de iarnă
textul procesului de învâţă- Clasele deceniului următor Lecţlile-vlzltă, lecţiile în Era îm podobit cu becuri co­
mînt ? Nu cumva nu mai e vor trebui să arate ca un laborator, lucrările frontale lorate. „Ce biocuros aş fi să
nevoie de profesor ? Răspun­ mode) m iniatural al lum ii în care fiecare elev lucrează am si eu un pom cu becuri
sul la aceste întrebări va fl reale. O clasă în care se va cu aparatele sînt de aseme­ colorate...“
unul şi cert i (Prezenţa pro­ preda literatura sau istoria, nea o realitate In multe şcoli Am vrut să-i spun ma­
fesorului nu numai că va fl filozofia sau geografia, fizica ale Judeţului. Datorită s p riji­ mei. Dar am tăcut. Mi-era
necesară, cl rolul său va creş­ sau chimia va trebui să nului prim it din partea orga­ teamd ca nu cumva tata să
te simţitor. El nu va mal re­ creeze prin dotarea ei. prin nelor locale de partid şi de primească fncd un plic
produce din manuale fraze mijloacele tehnice puse la dis­ stat şcolile noastre 6Înt din ce galben.
care pot fi citite şl de elevi, poziţie ambianţa specifică dis­ în ce mal bine dotate. In fle­ De aceea zăbovesc uneori
cl va trebui să cunoască în ciplinei respective. O lecţie care şcoală generală avem in faţa m agazinului eu bolo-
plus o gamă m ult mai largă de lim bi străine în laborato­ cel puţin un laborator, iar în Şei Şi mă bucur nespus de
de cunoştinţe în specialitatea rul lingvistic, una de istorie multe a început acţiunea de m ult etnd văd copiii ductu-
proprie şl In specialităţile în­ în cabinetul de istorie sau de organizare a complexelor de du-şi ia braţe jiantofii. In
rudite. Profesorul „ştie tot", geografie in cabinetul de geo­ laboratoare. In această cate­ Imaginea de faţă vă prezintă o port« dio harnicei« muncitoare din »ecţia de mânuţi a Fabricii „Vidra" Orâştie. zilele noastre dorinţele lor
dar, „nu va spune* cl va re­ grafie va trebui să devină tot gorie pot fl amintite liceele Foto : V. ONOIU trăiesc, se împlinesc.
giza totul dinainte ft va con­ aşa de firească mîine cum e din Vulcan, filmerla. Deva, N. PANAITESCU
O am enilor despre care IN CAUTAREA COMORILOR UNIVERSALE pelor subterane şt astfel lu ­
crările au fost inundate. E x­
voi
vorbi
le
acum
sînlem datori un oma­ ploatarea s-a oprit la un o ri­
giu special fie fi numai zont superior. Reluîndu-se
pentru faptul că, prin na­ acum cercetările, cu o tehni­
că m ult superioară, s-a pă­
tura profesiei lor, au pier­ rourile.. Şantierul proprlu- gaţiilor, a gflrli noi a flo ri- inginerul Râul Costea, direc­
dut ceva de preţ : fa cu l­ M u n ţii din ţin u tu rile Hu­ geologice din m unţii Hune­ Hondol, Vărmaga, Certej... truns in profunzim ile straie­
tatea de a p riv i m unţii cu nedoarei slnt acum Îndelung doarei le-au oferit oamenilor zis e răspindit tn m unţi, pf- mente şi apoi noi zone m i­ tor al Centralei miniere De­ Maşina aleargă legănat pe lor... Şi astfel, desenîndu-se
inetntarea drum eţului de cercetaţi de p rivirile , de pa­ substanţele necesare în flo ri­ nă aproape de Grădiştea neralizate. Lucrări de foraj va, îm i spunea : banda de asfalt, tntr-o subli­ conturul unui im portant ză-
cele
au fost amplasate in
rlnd şt de a se bucura, iu şii, de mintea pătrunzătoare rii civ iliz a ţiilo r care le-au a­ M uncelului, străvechea Sar- — Se considera, piuă nu mă după-amiază de toamnă, cămtnt, a şi apărut em brio­
tiHnd, de măreţia lor. P riv i­ a geologilor. Sînt cercetaţi dus faim a : fie ru l, arama, a­ mizegetusă dacică. Pe unde­ mai d ificile locuri, uneori cu de m ult, că in M unţii A pu­ spre m unţii tm jyăduriţi. Sa­ nul unei viitoare mine. Ea
urul, argintul, cărbunele...
legiul acesta le-a fost răpit pentru că ei oferă un cimp va, in negurile acestor munft, a jutorul elicopterului pentru seni nu mai avem ce căuta, tele devin mai înguste, mai va uni lu cră ri începute la
Un
răsfirate pe dealuri...
geologilor deşi, paradoxal, de lucru fe rtil. Nu de puţine A m făcut, de curind, o se găsesc şi ruinele altei ce­ că nici un vehicul terestru pentru că nu mai avem n i­ Troiţa, Teascu, Hondol, 3'o-
munca fi viaţa lor se consu­ ori geologii adaugă la in d i­ călătorie prin citeva tăţi dacice care s-a numit n-ar fi izbutit să urce pînă mic de găsit. Tot ce a exis­ drum îngust ne introduce tn iagu... Minereul extras va /I
acolo...
mă tn m unţi, In păduri săl­ ciile care-i duc spre cine ştie din şantierele geologi­ Cetatea Roşie... Sigur, n-a tat in lă u n tru l lor — se spu­ menghina unei văi prăpăs­ centralizat la mina Certej
batice, fn văi neumblate. Un­ ce m ineralizaţii un criteriu ce ale judeţulu i şi In felul /ost un crite riu dar geologi­ Acum, o parte a lentilelor nea — a fost cercetat şt pus tioase... A m lăsat tn urmă In felul acesta capătă con­
ghiul lor de vedere asupra biolo g ic: vegetaţia. Ei nu­ acesta am pătruns intr-un lor care au cutreierat aceste de bauxită au fost conturate in exploatare de către ve­ vechea exploatare minieră tu r şi consistenţă m aterială
m u n ţilor este, insă, cu totul mesc asta criteriu geobota­ orizont subpămlntean cu to­ ţin u tu ri le-a sugerat ceva şi In urmdtorti ani, aici, în chile societăţi miniere. Pre­ de la Săcărimb... un nou Izvor de m aterii pre­
a ltu l declt al omului care nic, tn ideea că frunzele, tul nou A m cunoscut oameni numele acestei cetăţi, culoa­ străvechiul leagăn al Daciei, misele geologice existente a- In valea care ne adăpos­ ţioase. Munca perseverentă
caută in mwnfi desfătarea. iarba, tru n ch iurile copacilor, m inunaţi, strălum inaţi de rea pietrelor sale. Ei căutau, in m unţii care au răsunat lunci nu lăsau să se întreva­ teşte acum au şi apărui ger­ a colectivului de geologi, anii
P riv irile geologului slnt, o culoarea şi gustul fructelor, pasiunea cercetării straielor în ţinut, bauxită, iar bauxita tn urmă cu 2 000 de ani de dă alte rezerve. De aceea a m enii unei noi ere in d u stri­ pe care şi l-au petrecut ei
dată pentru totdeauna, con­ dimensiunea fi parfum ul flo ­ geologice şi îm povăraţi de o e roşie. Nu departe de ceta­ larm a războaielor daco-ro- şi fost adoptată, pînă nu de ale. Construcţii noi. O insta­ cutreierind pădurile, căţărîn-
vertite spre a percepe nu rilo r pot şi ele si vorbească grea misiune socială ; aceea te s-a găsit, mai tlrziu, o mane, vom asista la instau­ m ult, ideea lich id ă rii rezer­ laţie nouă pentru săpat pu­ du-se pe stinci, săpind gale­
de a pune in valoare noi lentilă (un zăcămlntj de ba­ rarea unei civ iliz a ţii indus­ velor existente şi închiderii ţuri trim ite şi aduce din a-
frumuseţea poemîor şi a despre substanţele minerale şi bogate rezervoare de ma­ uxită. r ii şi forînd tn m ăruntaiele
ştincilor ci structura lor in­ aflate iu adîncurile pămin- te rii prime, de substanţe m i­ triale moderne. O viitoare ncttt/ităftt miniere. tată dinc cu viteze ameţitoare o m unţilor, munca de interpre­
timă, moleculară. Nu splen­ tului. Şi astfel, metafora se nerale utile pentru industrie, Desigur, povestea acestor exploatare m inieră la supra­ însă că geologii noştri n-au cupă grea de metal. Se sa­ tare a datelor au rodit.
doarea p irîu lu i de munte ci naşte de la s in e : păm întul pentru economia naţională. descoperiri e cu m ult mai faţă (în cariere) t>a asigura putut să fie de acord cu a­ pă un puţ... De aici va înce­ fost semnat astfel ac­
structura pietrelor sale o cau­ şi m unţii core de m ii de ani complicată. Ea se compune tinerei in d u strii de alum iniu cest punct de vedere. După pe ramificaţia subterană a A tu l care certifică ple­
tă. Nu răcoarea şi m ires­ s-au acoperit aici de fru m u ­ V erita b ili căutători de co­ din ani şi ani de muncă ai din România o nouă bază investigaţii serioase care au unei noi exploatări... Este nar că începe o nouă
mele pădurilor îl fac să le seţi fără seamăn nu pot fi mori. mat m ultor geologi prospec- de materie primă. cerut un uriaş volum dc rezultatul concret, material, tinereţe a Apusenilor. C inci­
cutreiere ci speranţa c i sub mm sărace nici in adîncurile Am început călătoria din tori care s-au succedat în i-am continuat apoi muncă, geologii au determ i­ al unei munci ştiin ţifice şi nalul care începe este, în
straturile fe rtile ale pădurii Ţara Haţegului. Trecînd pes­ cercetările din aceşti munţi. M drum ul spre M unţii nat o cu totul altă concepţie practice de ani şi ani. Cerce­ privinţa asta, cincinalul care
se ascund bogăţii pe care el lor. Vitalitatea oamenilor n- te apa Streiului, am ajuns Primele lentile au fost i ­ Apuseni... Despre m un­ despre structura geologică a tări geologice s-au mai făcut va pune In valoare noile ză­
este dator să le descopere. cesiui ţinut, frumuseţea şi la Ohaba Ponor. De aici în­ dentificate de geologul Al. ţii aceştia, a tit de vechi şi Apusenilor. Se ştie acum că aici pe la 1919, dar pe n zo­
Cu acest fiind sublim el ra­ forţa lor Îşi au, poate, şi ele cepe marea împărăţie a Slilla. cu atît de vechi tra d iţii m i­ mai sînt aici încă suficiente nă m ult mai restrînsă. Teh­ căminte. C incinalul tin e re ţii
diografiază. cu p riv irile şi cu izvorul în substanţele tainice m unţilor Sebeşului, tn sat Preluind de la el lucră­ niere (aurul, argintul, cuprul rezerve. S-au deschis multe Apusenilor.
puterea sa dc interpretare, ale acestor ţinuturi. Cert este la Ohaba se află baza unui rile, geologul Raisa Tîrno- au fost extrase de aici tncc- şantiere între rare Vărmaga, nica m ineritului de atunci
adîncurile m unţilor... că de m ii de ani straturile şantier geologic t u tila ju l, bi­ veanu a m ărit aria investi- pind cu m ii de ani in urmă) Balşa, Valea Lungă, Hondol... n-a permis insă evacuarea a- MIHA! CARANFIL