Page 84 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 84
Un interviu al secretarului Pentru colaborarea
generai al Partidului Cnmunist independentă şi
din Chile constructivă dintre S IARNA - IN DREPTURILE
\ SALE DEPLINE
ROMA 25 (Agerpres). — In» abia acum începe. Vor exista
tr-un interviu acordat ziaru noi ciocniri de clasă, dar Sn Iam a a in tra t in
lui „ L ’Unita", Luis Corvalan, ce priveşte programul se ma ţările balcanice drepturile sale depline
secretar general al CC. al nifestă o unitate de concepţii in diverse părţi ale glo-
Partidului Comunist din Chi şi de voinţă. Intr-o ţară cu \ bului, şi m mod deose-
le. arată că prima constatare probleme arzătoare, cum este V bit in Europa. In regiu-
ce se impune asupra evolu Chile, unitatea este o datorie BELGRAD 25 (Agerpres).— In cadrul dezbaterilor s-a . nea Alto-Adige, tempe
ţiei politice din Chile este că pe care toţi vom şti să o res Comisiile de politică exter ' ratura a scăzut la minus
ţara sprijină noua situaţie pectăm, a spus Corvalan. A- nă ale Veeei popoarelor şi scos în evidenţă că colabora \ 25 de grade Celsius, pe
creată prin victoria în ale râtînd. apoi. că momentul ac Veeei social-politice ale Skup- rea independentă şi construc i Vezuviu stratul de ză
geri a Unităţii Populare şi că tual trebuie utilizat pentru a ştinei Federale au examinat, tivă dintre ţările balcanice es- padă este de 10 centi-
forţe politice tot mai largi pune in aplicare programul în cadrul unei şedinţe comu un factor important de stabi \ m etri, ia r căile rutiere
doresc sincer să colaboreze cu U nităţii Populare şi pentru a i din Ita lia sint acoperi
actuala conducere. spori şi consolida influenţa şi ne. situaţia relaţiilor din litate şi de dezvoltare con te de polei. In m unţi,
Incadrînd victoria poporu prestigiul acestui Front, Cor Balcani In cuvîntul intro tinuă a relaţiilor de bună ve \ numeroase trecători sint
lui chilian 5n contextul situa valan a spus r Dacă ne-am ductiv rostit cu acest prilej. cinătate. Totodată, s-a stabilit ţ blocate. Ninge la M ila
ţiei latino-americane, Corva lim ita la o redistribuire a ve că Iugoslavia este interesată . no, la R im ini, in Sardi-
lan a apreciat că. Sn prezent, niturilor. la o reducere a in A. Vratuşa. locţiitor al secre ’ nia, in M u n ţii A bru 2 zi.
continentul de la sud de Rio flaţiei şi a şomajului am că tarului de stat pentru aface în cea mai mare măsură în \i precum şi in regiunea
Grande trece printr-un mo dea într-o politică reformis rile externe, a subliniat im evoluţia pozitivă a relaţiilor i Romei.
ment de sporire n revendică tă Toate acestea trebuie fă portanţa colaborării şi a bu dintre ţările balcanice şi pro O situafie sim ilară sc
rilor şi a dorinţei de schim cute. dar este absolut necesar movarea colaborării bilaterale ) înregistrează in R.F. a
bări în plan politic. Revolu ca ele să fie însoţite de lovi nei vecinătăţi dintre ţările i Germaniei, unde term e-
ţia cubaneză o deschis o e- turi puternice împotriva ca balcanice, relevînd că relaţi şi multilaterale, pe baza res : m etrul a coborit mult
pocâ istorică nouă pe acest pitalului monopolist ameri ile interstatale Sn această re pectării independenţei, suve 1 sub zero grade. In A l
continent, a spus cl In ca can din sectorul industriei ex giune exercita influenţă a ranităţii, integrităţii teritoria i pii Bavarezi, stratul de
drul unui asemenea proces, tractive şj de prelucrare a * zăpadă se apropie de un
am mai avut o perioadă de cuprului, împotriva monopo R.D. GERMANA. - Rostoc k este cel mai mare pori al R.D.G, la Marea Baltică, utilat supra politicii europene în le şi neamestecului în trebu » metru.
avînt al luptei antiimperia- lu rilo r industriale etc. Deci, foarte modern şi cu diverse mijloace de transportare a mărfurilor. general. rile interne. i In Canada, zăpada a
1 iste, spre sfîrşitul anului procesul trebuie să acţioneze IN FOTOGRAFIE : Vase in portul Rostock. i căzut din abundenţă. Pe
1964. Pe urmă. imperialismul în direcţia transformării sis * străzile oraşului M ont-
a luat eontramâsuri. Desigur, temului economico-social ac ^ real zeci de automobile
la noi. Sn Chile, situaţia nu tual. iar reformele trebuie să i au fost abandonate, Aa
este încă ireversibilă, dar de fie profunde şi legate una de ’ Quebec şi O ntario ză~
noi depinde să o facem să de alta astfel incit să ducă tara Procesul unui grup Contacte interarabe \ pada atinge un tne-
vină ca atare". pe drumul spre socialism. i tru. T ra ficu l ferovl-
Secretarul general al CC. Victoria populară din Chile de persoane Ia Leningrad 1 ar, aerian şi ru tie r ee-
al PC. din Chile a menţionat trebuie consolidată şi dusă \ te perturbat.
că partidele din cadrul Unită înainte. pentru ca întreaga
ţii Populare s-au grupat da putere politică, tot aparatul LENINGRAD 25 (Agerpres). derea răpirii avionului şi tre AMMAN 25 (Agerpres). — legere şi dorinţa de a veni ratcâ, în conformitateVu acor | TIR... COLEGIAL
torită necesităţilor de ordin de stat să treacă în mîinile La Leningrad s-a în cerii frontierei, cu scopul de In cursul unei conferinţe în sprijinul Iordaniei, iar u dul am intit, pe întreg teri
electoral. Unite, ele au format poporului. Trebuie înlăturată cheiat procesul unui grup a-şi trăda patria. La 15 iu de presă ţinute după întoar nele probleme rămase încă în toriul Iordaniei au început o In tim p ce tşi pregă-
guvernul şi, contrar previziu dominaţia imperialismului din de persoane care — după cum nie, ei au încercat să-şi pună cerea din vizita făcută în A suspensie urmează sâ fie elu peraţiunile de strîngere a ar l tea poziţiile defensive
nilor unora, au căzut repede sectoarele economice Acestea arată agenţia TASS — s-au Sn aplicare planul într-un rabia Sauditâ, primul minis cidate in cursul viitoarelor în melor de Ia forţele de ordine intr-o regiune situată la
de acord, în puţinul timp ca slnt momentele unei acţiuni făcut vinovate de a fi în -. mod primejdios pentru vieţi tru iordanian, Wasfi Tall, a trevederi. iordaniene şi de la m iliţia pa \ 18 km de oraşul sud-
re a trecut, asupra unui mare uriaşe, care va putea fi nu cercat să atace echipajul şi să le piloţilor". nrâlot că întrevederile pe ca lestiniană. Un purtător de k vietnamez Hue, prima
număr de probleme. Acum, mai rodul luptei întregului răpească un avion sovietic de Nouă persoane implicate au re le-a avut cu regele Feisal G cuvint al Organizaţiei pentru . brigadă a diviziei ame
trebuie rezolvate reformele e- popor, a subliniat în încheie pasageri de tip „ANT-2". A fost condamnate la închisoa şi cu alte personalităţi oficia Eliberarea Palestinei a con ’ ricane aeropurtate 101 a
conomîce şi sociale prevăzute re secretarul general al C.C genţia TASS informează că re pe diferite termene. le saudite s-au referit, în mod AMMAN 25 (Agerpres). — firm at acest fapt. \ fost supusă unui tir ne-
Sn program. Marea bătălie al PC. din Chile. Colegiul penal al Tribunalu Condamnaţii au dreptul, în deosebit, la problemele p ri La Ambasada Tunisiei din i aşteptat. Agenţia Asso-
lui orăşenesc Leningrad a decurs de 7 zile, să facă re vind relaţiile financiare şi e Ammán a avut loc joi seara O
condamnat la moarte pe acu curs la Tribunalul suprem al i conomice dintre cele două o întîlnire intre Bnhi Lad- ' ciated Press a inform at
zaţii Mark Dîmşiţ şi Eduard federaţiei ruse. In cazul în ţâri. De asemenea, Wasfi Tall gham, preşedintele Comitetu BAGDAD 25 (Agerpres). — ) câ focul provenea de la
i
o baterie de artilerie...
Kuzneţov. Agenţia arată că a
care verdictul va fi menţinut,
Intr-un interviu acordat A
lui Superior Arab
însărcinat
Se Intensifică relaţiile ceste pedepse au fost date cei cărora urmează să li se a menţionai că a explicat de cu supravegherea încetării fo genţiei naţionale de informa | americană.
„pentru faptul că de la sfîrşi- aplice pedeapsa capitală au taliat. în cursul întrevederi cului in Iordania, şi premie ţii. secretarul general al par
economice sovieto-finlandeze tul anului 1969 ei s-au ocupat dreptul să adreseze cerere de lor, evoluţia situaţiei din Ior rul iordanian Wasfi Tall, în tidului Baas din Irak, Chebli \ DESTINUL UNOR
TRAFICANT! DE
inlens de crearea grupului graţiere Prezidiului Sovietului dania. El a subliniat că in cadrul căreia au fost examina Al Ayssami, a declarat că a 1 DROGURI
: MOSCOVA 25 (Agerpres) Un alt domeniu al relaţiilor criminal, de pregătirile în ve Suprem al R.S.F.S R. Arabia Sauditâ a găsit înţe- te situaţia generală din ţară doptarea legii privind consti
' Livrările reciproce de măr sovieto-finlandeze îl constituie şi cauzele care au dus la u lti tuirea Consiliului Naţional I Joi dimineaţa in looa-
fu ri dintre Uniunea Sovietică colaborarea în realizarea u mul incident iordaniano-pa- rakian urmează altor in iţia ti ' litatea Zandjan, din ves
şi Finlanda în anii 1906-1970 nor obiective industriale pe lestinian din localifatea Salt. ve luate în ultim ul timp, cum ^ tul Iranului, au fost c
au fost Sn valoare de 2,3 mi teritoriul finlandez, cum mericană în aceste insule. bui sâ aibă loc în februarie Au fost trecute în revistă, de ar fi abrogarea stării de u r i xecutaţi trei trafica n ţi
liarde ruble, depăşind sub ar fi* centrala electri Rezoluţia subliniază că popu 1972. asemenea, unele detalii refe genţă §> eliberarea deţinuţilor * de droguri. Ei fuseseră
stanţial totalul de 1,9 m iliar că atomică de la Lovi- I BELGRAD. - Kiro Gli- j laţia Okinawei trăieşte in pe Potrivit observatorilor poli ritoare la aplicarea acordului politici. \ condamnaţi la moarte
de ruble, prevăzut prin acor sa, sau întreprinderea side ■ gorov, membru al Birou- j ricol de moi mulţi ani din tici, hotărîrea Comitetului Exe i de uzz tribunal m ilita r
dul comercial pe termen lung rurgică din Raah. De aseme | lui Executiv al Pre- ! cauza existenţei acestor arme cutiv ol Partidului Congresul încheiat la 12 decembrie între In Consiliul Naţional, care es
încheiat pentru perioada res nea, U.RS.S. şi Finlanda dez î zidiului U.C.I., a p ri- | periculoase. Naţional Indian constituie o guvern şi unităţile de rezis te prima instituţie parlamenta
pectivă. relatează agenţia voltă o utilă colaborare în 1 mit delegaţia de activişti ( Potrivit agenţiei France tenţă palestiniene. In legătu ră din Irak, după răsturnarea 2,5 MILIOANE DE
TASS. Suma amintită situea sectoare ca medicina, lucrări I ai Partidului Comunist j Presse. copii ale rezoluţiei ou veritabilă moţiune de încredere ră cu această problemă, ge monarhiei în anul 1958, „vor AUTOMOBILE
ză Finlanda printre princi le de îmbunătăţiri funciare, \ Român, condusă de tova- i in favoarea premierului Indira FABRICATE IN 1970 IN
Gandhi.
palii parteneri comerciali ai silvicultura, combaterea po | râşul Ion St. Ion, vicepre- ! neralul Sarnir Al Khatib. fi reprezentate forţele naţio FRANŢA
U RSS, din rîndul ţârilor ca luării apelor Golfului Finic j şedinţe al Consiliului E- ! membru în comisia m ilitară nale, patriotice şi progresis-/
pitaliste. etc ! conomic, care, Io invita- ' GENEVA - Ţările vest-euro- de control de pe lingă Comi te" — a afirm at Chebli AI Industria franceză dr.
; ţla Prezidiului Uniunii Co pone membre ale G.AJ.T. au ho- automobile a realiz'dt Irt
: mun’ştîlor din Iugoslavia, tărît aminareo cu incâ un an tetul Superior Arab, a decla- Ayssami. 1970 o producţie record,
a aplicării acordurilor de re
; lace o vizită de schimb
fabricind in primele 11
VIETNAM j de experienţă în această duceri tarifare la importurile de luni aproxim ativ 2,5 m i
produse chimice şi de automo
i ţară.
lioane unităţi.
întreaga
bile din S.U.A. După cum se
producţie a anului 1969
i
ştie, aceste acorduri ou fost a-
doptote în anul 1967, în urma a fost de 2,46 m ili<\irv
automobile.
unor îndelungate tratative co
DECLARAŢIA PURTĂTORULUI DE CUVINT AL BANGKOK, - La Bangkok a rn eroic le desfăşurate de ţările O NOUA SCRISOAKt m
DELEGAŢIEI R.D. VIETNAM LA CONFERINŢA fost semnat primul acord co. occidentale in oadnj'I rundei AMBASADORULUI
mercial dintre Taiianda şt U
DE LA PARIS niunea Sovietică, informează fost expediate preşedintelui Kennedy. Este pentru a treia ENRICO BUCHER
oară cind vest-europenii recurg
agenţia TASS. Documentul es la amînoreo aplicării acestor
PARIS 25 (Agerpres). — trebui să-şi asume întreaga S.U.A., Richard Nixon. primu Ambasadorul elveţian
Prin refuzul său de a stabili răspundere pentru orice act de te menit să deschidă colea lui ministru a| Joponîel, Eîsoku acorduri, co măsură de repre G iovanni Enrico Bucher
salii împotriva tergiversării de
extinderii comerţului
o dată certă pentru retrage război şi orice alte acţiuni în avantajos. reciproc Sato, precum şi Dietei japo către Statele Unite a abolirii relevă, intr-o scrisoare
rea trupelor americane şi ale dreptate împotriva suverani neze. cunoscutului sistem tarifar ,,A. autografă, că suferă din
aliaţilor lor din Vietnamul de tăţii şi securităţii R.D. Viet BELGRAD. - Vicepreşedin mericon Selling Price", careo- cauza unor tulb u ră ri in
sud, Administraţia S U A . a nam. tele R.A.U., Hussein E) Cha- NEW DELHI, - Comitetul E testinale şi starea să
dezvăluit intenţia de a conti In continuare, Nguyen Than fei, care se află in viz’rtâ în xecutiv al Partidului Congresul fectează în mod deosebit ex nătăţii sale necesită e li
nua războiul de agresiune şi Le a arătat căaplicînd politica Iugoslavia, a avut convorbiri Naţional Indian, partidul pri porturile vest-europene pe pia berarea imediată din
politica sa neoi olonialistâ în de „vietnamizare“ a războiu cu preşedintele guvernului iu* mului ministru lndiro Gandhî. ţa SUA. captivitate. Scrisoarea,
sud-estu) Asiei, a declarat lui, cu alte cuvinte continua goslav, Mitia Ribicici. Cei doi s-a pronunţat in favoarea unor adresată nun ţiu lu i papal
Nguyen Than Le, purtătorul de rea agresiunii Sn Vietnamul de oameni de stat ou discutat alegeri anticipate, Jogjivan CIUDAD DE GUATEMALA. - de la Rio de Janeiro, a
ciivinl al delegaţiei R.D Viet sud şi extinderea ei asupra Ram, preşedintele congresului, Liderul sindical guatemalez, fost găsită intr-o bise
nam la Conferinţa cvadripar- întregii Peninsule indochineze, printre altele despre situaţia a declarat Io o conferinţă de Halme Monje Denis, a fost a- rică.
tită de la Paris. precum şi repetînd actele de din Orientul Apropiat şl dez presă ca şansele de succes scsimit do un grup de necunos . Documentul a /ost
voltarea colaborării bilatera
Referindu-se Ia poziţiile ex război contra R.D. Vietnam, pentru partidul său ar fi exce prim it la puţin tim p du
primate recent de oficialităţi Administraţia S.U.A. nutreşte le. lente. dacă ar fi organizate a cuţi, Informează agenţia Pren pă ce un purtător de cu
le americane în problema viet iluzia unei victorii. Acesta es legeri generale înainte de da sa Latina. Noul asasinat poli vint al M inisterului de
-
SANTIAGO DE CHILE.
nameză, Nguyen Than Le a sub te motivul pentru care guver Eliberat din închisoare în ca. ta prevăzută. Hotărîrea Indirei tic este atribuit organizaţiei de Justiţie a respins cele
liniat râ poporul şi guvernul nul american refuză să adop drul amnistiei generale hotă- Gandhi în această problemă, extremă dreaptă cunoscută două mesaje consecuti
nord-v ietnamez avertizează că te o atitudine realistă pentru rite în urmă cu două zile de a declarat Ram, va fi dotă pu ve ale ră p ito rilo r p ri
orice act al Statelor Unite în soluţionarea paşnică a proble sub denumirea de „Mano”. vind eliberarea necondi
dreptat împotriva integrităţii mei vietnameze, acţiunile lui guvernul bolivian, tînârul pu blicităţii în decurs de o săp- Autorităţile au deschis o an ţionată a cel puţin 64 de
teritoriale, a spaţiului aerian agresive punînd Sn pericol Sn- blicist şi scriitor francez Re tămînă. In mod normal, alege chetă pentru depistarea asasi d e ţin u ţi politici In
sau apelor teritoriale ale tr-o măsură şi mai mare des gis Debray a sosit joi seara rile generale din India ar tre nelor. schim bul punerii In
R.D. Vietnam va prim i ri la Santiago de Chile. libertate a sechestratu
posta cuvenită. Administraţia făşurarea lucrărilor Conferin lui. P urtătorul de cu
americană, a adăugat el, va ţei cvadripartîte de la Paris. NAHA. - Adunarea legisla vint sublimase că gu
vernul nu va renunţa la
POLITICA INUMANA A AUTORITĂŢILOR tivă a insulelor japoneze Ryu SANAA. - Republica Arabă Yemen a inaugurat pro poziţia sa de a elibera
AMERICANO-SAIGONEZE FAŢA DE Kyu □ votat ¡n unanimitate o gramul de prospectări petroliere. Primele sondaje au numai 51 de deţinuţi
scos Io lumină existenţa unor bogate zăcăminte, în spe
PRIZONIERII DIN VIETNAMUL DE SUD rezoluţie in care se cere eva cial în regiunea cuprinsă între Sonoa, copila Io ţării, şi politici.
cuarea imediată a armelor La Rio de Janeiro s-a
HANOI — 25 (Agerpres). — porului sud-vietnamez drep chimice stocate de armata a* anunţat, de asemenea,
Agenţia VNA transmite decla tul de a hotărî singur asupra că şeful biroului agen
raţia unui purtător de cuvint destinelor sale. ţiei France Presse din
al Guvernului Revoluţionar acest oraş, Francois Pe-
Provizoriu al Republicii Viet lou, a fost expulzat du
namului de Sud in care este pă ce a fost supus unui
condamnată politica inumană uminică, 31 mai, ora pantele, distrugînd localităţi dat alarma de gradul 10, valuri gigantice, de peste 20 pierderilor umane şi mate interogatoriu şi deţinut
a autorităţilor americano-sai- D 15 şi 23 de minute. E întregi. Peste oraşul Yun- cum se procedează în ase metri, care s-au prăvălit pe riale e tragic, cu suferinţe că, în lupta lor pentru via de poliţie aproximativ
goneze faţă de prizonierii pa momentul în care re gay avalanşa s-a năpustit cu menea cazuri, neîncrezîn- ste case şi ogoare, transfor- poate inimaginabile pentru tă, locuitorii celor două 27 de ore. Pelou a fost
trioţi din Vietnamul de sud. In giunea estică a Perului a o viteză de 300 km/h, aco- du-se fie.în forţa prăpădu mînd 14 insule din Golful populaţia afectată, cu conse Pompei-uri contemporane, arestat luni, fiin d acuzat
dar la. fel de tragice ca şi
prezent, se arată în declara fost zguduită de cea mai perindu-I cu un strat de lui anunţat, fie în eficacita Bengal şi regiuni întregi din cinţe serioase pentru evolu cel de demult, nu au fost că a colaborat cu răpi
ţie, în închisorile şi lagăre mare catastrofă naturală din mii de peste 15 metri grosi tea alertei în rîndurile unei Pakistanul de est într-un o ţia economică a ţărilor res singuri. Cea mai mare par to rii ambasadorului Uu-
le din Vietnamul de sud sînt istorici emisferei vestice. me. Dealuri şi munţi s-au populaţii numeroase şi să cean de noroi, mormînt co pective. Dar după gîndul te a statelor lum ii le-au tri cher.
deţinuţi, fin condiţii din cele Verbul folosit nu e o fi prăbuşit ca nişte castele din race, lipsite de mijloacele lectiv pentru zeci sau sute pios acordat dispăruţilor, mis ajutoare cu adevărat
mai grele, sute de m ii de pa gură de stil. Cutremurul cuburi. Alte dealuri şi necesare pentru asigurarea de m ii de persoane. Cifra după ce stropii de apă s-au prieteneşti. M ii de organi 1 DIFICULTĂŢI ALE
trioţi Regimul de la Saigon de la 31 mai, succedat de munţi au ţîşnit din pâmînt. zvîntat pe obraz sau pe ra zaţii şi-au pus umărul întru ţ INDUSTRIEI
şi autorităţile m ilitare ameri alte 194 mişcări seismice „Oamenii dispăreau în cră muri, oamenii îşi adună pu sprijinirea ţârilor devasta 1 CINEMA» OGRAFICE
cane supun prizonierii la ce profunde, a afectat o supra păturile solului care se rula terile şi reconstruiesc. Gu te. către populaţia sinistrată ITALIENE
le mai inumane chinuri. De faţă de 128 700 km pătraţi ca un covor, povesteşte unul vernul peruvian a consacrat s-au întins din toate regiu \ \
ţinuţii sînt închişi în cuşti de (aproximativ egală cu su dintre puţinii supravieţui 730 milioane de solea (aproxi nile lum ii mîini prieteneşti, Industria cinemato- i
sîrmă ghimpată sub cerul li prafaţa Belgiei, Olandă tori. Rîul Santa a dispărut, DE LA Y UNGAt mativ 110 milioane franci) care nu cunoşteau decît lim i grafică italiană a cu- .
ber, fiind lipsiţi de cele mai şi Danemarcei), distrugînd pur şi simplu, pe o bună operaţiunilor de salvare şi bajul emoţionant al solida 1 noscut in 1970 dificu l- )
elementare condiţii de igienă complet 15 localităţi şi par parte a cursului său. Cei au fost adoptate măsuri ur rităţii umane, minunata so \ tă ţi care, mai accentua- \
şi condamnaţi, astfel, la îm ţial cîteva zeci de sate şi cîţiva râmaşi în viaţă nu gente de reconstrucţie a o lidaritate umană, bucuria te decît in anii prece- .
bolnăviri cronice. orăşele cocoţate pe pantele mai recunoşteam ţinutul. biectivelor industrial-econo binefăcătoare şi tonică a denţi, s-au manifestat ’
Guvernul Revoluţionar Pro pitoreşti ale Anzilor, Cor- Localităţi întregi fuseseră LA DACCA mice diştruse, a locuinţelor certitudinii de a nu te şti \ nlît în sectorul produc- \
vizoriu aJ Republicii Vietna dilierilor Albi şi Cordîlieri- înghiţite de pâmînt, iar pe nimicite. In Pakistan, Con singur. F.A.O. a anunţat că I ţiei, cît şi în cel al dis- i
mului de Sud adresează un a lor Negri şi a ucis intre ste ele s-au aşternut munţi siliul de M iniştri a aprobat oferă populaţiei est-pakista- trib u ţici. Nu num ai nu- .
pel tuturor guvernelor şi po 50 000-70 000 de persoane mari de piatră, care au în un plan de cheltuieli în'va- neze un ajutor în alimente | m ărul de film e produse )
poarelor iubitoare de pace şi Dar poate că efectul cel gropat tot ceea ce acolo m iM H y T rirrK iiC T M M B M M M — — — — loare de 1 860 milioane rupii valorînd 4 milioane dolari. I in perioada 1 ianuarie. \ i
— 31 octombrie se află
libertate să condamne aceste mai tulburător al acestui exista înainte" (aproximativ 172 milioane La O.N.U. a fost convocată I in scădere (198 faţă de '
acte inumane el cere să fie cataclism îl constituie faptul J2 noiembrie. In Pakista exactă a victimelor nu se dolari) pentru refacerea zo sesiunea extraordinară a I 202 in 1969), dar şt cel al \
asigurate condiţii de securita că au fost suficiente doar nul oriental, regiunile din rapidă a oamenilor şi a bu ştie precis (s-a spus 300 000, nelor afectate şi pentru rea Comisiei Economice a Na coproducţiilor cu parti- i
te pentru toţi patrioţii sud- cîteva minute pentru ca re Golful Bengalului. îmbăiate nurilor lor. Virtejul a fost s-a spus 700 000) şî probabil lizarea unor obiective care ţiunilor Unite pentru Ame • cipare italiană m ajori- *
vietnamezi şi să fie eliberaţi giuni întregi ale ţârii să-şi în lumina moale a unui copleşitor. Vîntul, a cărui că nu se va şti precis cîţi sâ asigure un grad rezona rica Latină, în cadrul căreia i tară. ţ
din închisoare. schimbe complet geografia, asfinţit odihnitor, se pregă viteză a depăşit 200 km/h, bil de protejare a popu s-a hotârît crearea unui fond
într-un fel de joacă absurdă s-a jucat pur şi simplu cu din cei 2 230 000 de locuitori laţiei împotriva unui even special de ajutorare a victi Pe de altă parte, in \
Statele Unite, menţionează şi tragică a Pâmînlului de-a teau pentru somn, in vreme casele localnicilor, construite ai celei mai mari şi mai
în încheiere declaraţia, tre m unţii şi de-a apele La 6 850 ce oceanul îşi azvîrlea plic în majoritate din bambus populate delte din lume au tual dezastru similar. melor cutremurului din Italia se înregistrează o t *
scădere a num ărului de
tisit apele spre ţărm ; ni
norii,
Apele,
buie să înceteze agresiunea metri înălţime. în munţii pe- meni nu bănuia zbuciumul şi pâmînt şi acoperite cu fost. în acele 15 ore de groa pornesc cîteodată pâmîntul Peru. spectatori in sălile de ci- \
îm potri
Momentele iunie şi noiem
în Vietnamul de sud, să pună ruvieni există aproximativ de mai tîrzîu. Doar la ser frunze de cocotier Clipele ză, absorbiţi de oceanul în va oamenilor şi uneori dis brie 1970 au m ultiplicat, nema : 560 milioane in t
200 de lacuri, şi. cind pâ- de vîrf ale ciclonului au fost fierbere sau sugrumaţi de
capăt tuturor acţiunilor m ili viciile meteorologice de pe trug. Enorm, copleşitor. Dar prin aceasta, valorile reale 1970, faţă de 819 tn ili- J
m înlul a început să tresal litoral se ştia că fusese de şi momentele culminante noroi.
tare împotriva Republicii De pînă la urmă învinge via concrete, ale solidarităţii oane in 1969, ceea ce in- \
te, digurile lor s-au frînl, tectat un ciclon care se în ale fluxului marin. Tragica Catastrofele naturale din umane.
mocrate Vietnam şi să retragă coincidenţă a avut drept Peru şi Pakistan sînt unice ţa, omul. Şi poate că aceas seamnă un regres de 31 \
avalanşe de apă. pietre, no drepta spre Golful Benga la sută. (
necondiţionat toate trupele lor prim rezultat formarea unor în istoria secolului, bilanţul ta este esenţial. Ca şi faptul VENERA ANGHEL
roi şi zăpadă au înecat lului, dar specialiştii n-au
şi ale aliaţilor lor din Vietna
mul de sud, recunoscînd po-
Redacţia |1 admlniitraţto ilarului : Deva, i U. Dr. Petru Groxa nr. M . Te lefoane * 12317 il 115B8. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. 14065