Page 85 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 85
v * w
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
Situaţia politică din Italia
I
Stabilitate sau criză?
î
In Trinidad-Tobago a luat
1
sfîrşit starea de urgenţă
Nu a fost încă anunţat
4 PAGINI. - 30 BANI I la Burgos
verdictul în procesul de
ANUL XXII. Nr- 4968 DUMINICA 27 DECEMBRIE 1970 Curier, Atlas I
i
Z I L E D E C I S I V E Festivalul dubaşilor
,,Festivalul duboşllor", or lenticibatea şi prezenţa nu
ganizat de Comitetul judeţean meroasă a formaţiilor de du-
PENTRU ÎNCHEIEREA CINCINALULUI C U UN B ILA N Ţ pentru cultura şi arta şi Co boşi pe meleagurile hunedore-
luat cuvîntul prof.
ne. Au
sa judeţeană a creaţiei popu
lare in scopul valorificării şi Tîberiu Alexondru, Nîco-
Anca Giurchescu,
OPTIMI, PENTRU ALINIEREA P E R FE C TĂ LA S T A R T U L promovării celor moi autentice lae Julo, Hobenicht (Bucu
Gottfried
şi obiceiuri folclorice
tradiţii
din judeţul Hunedoara, a in reşti). Ion Popa (Timişoaro), O-
cepul ieri după-omiozo in so livio lungescu (Orodeo), Ghecr-
NOULUI CINCINAL deţean Deva cu o amplă dez ghe Armăşescu, Ion Marinei-
la de conferinţe a Muzeului ju
cu, Vaslle Chevereşan, Ovidiu
batere la moso rotundă, avind Seleşan, Ion Munteanu şl Eu
A ca temă ,,Colindul cu duba în gen Burza (Devo), care ou
judeţul Hunedoara". lăcut ampl© referiri la Istori
INDICI IMIŢI II UTILIZAREA maşinilor, cercetători ştiinţifici de la In cul acestui străvechi obicei de
Au participat specialişti
cul, canacterîsticîtle şi specifi
şi
iarnă.
stitutul de etnografie ţl fol-
olor din Bucureşti, Timişoara, Air, In satul Almaş-Sălişte te
Oradea, precum şi membri ai vof desfăşura manifestările din
utilajelor, instalaţiilor, TUIUROR Densuşeonu" dîn Deva. „Ovld al dubaşilor : Parada dubaşilor
(olclor
cenaolului de
codrul festlvolului hune dor eon
La lucrări a luat parte to
- Io oare participă formaţiile
varăşul Do vid Lozăr, secretar din localitate şl din Almăşel,
ol Comitetului judeţean Hune Gurasodo, Vărmogo, Gothotea,
CAPACITĂŢILOR PRODUCTIVE! doara a! P.C.R. Tătărăşti, Săcămaş ; FesţivHă-
ţi Ce sărbătoririi o 30 de ani de
Cei prezenţi au fost salutaţi
de către prof. Clemente Con
stând în, care a subliniat tot prodigioasă activitate a duba-
şllor din Almaş-Sălişte şl spec
Necesitatea ca activitatea in te de slaba aprovizionare cu rene. Datorită măsurilor luate odată semnificaţia acestei ma tacolul folcloric susţinut de
dustriali si se înscrie din pri materie primă, defecţiuni me din timp media zilnică ce o nifestări pentru vioţa spiritua
mele ore şi zile ale noului an canice şi electrice sau lipsă de obţinem în prezent este cea lă a judeţului Hunedooro. toate formaţiile prezente la fes
la un nivel corespunzător sar forţă de muncă mai înaltă de plnă acum şl de Dezbaterile au reliefat ou- tival.
cinilor de plan pe primul an — La Hunedoara există o a- păşeşte sensibil planul 2llnic
al cincinalului viitor reclamă devăratâ tradiţie ca primii paşi din ianuarie. Este foarte im
acţiuni, măsuri şi Intervenţii în noul an să se facă la cea portant că la oţelărla Martin
energice din partea conduceri mal înaltă temperatură a efor nr. 2 Indicii de utilizare ating
lor întreprinderilor pentru a turilor şi rodniciei — ne-a co peste 10,5 tone de oţel pe mp
asigura utilizarea cu Indici municat tovarăşul Ing. Valen de vatră şl zl calendaristică,
înalţi, iără stagnări şt deran tin Răileanu, şeful serviciului ceea ce relevă o utilizare foar
jamente a tuturor capacităţilor planificare al combinatului si te bună a cuptoarelor şl o ga
productive. Inceplnd cu mari derurgic. Bateriile de cocsifica ranţie că şl în anul viitor oţe-
le agregate siderurgice şl ter- re, aglomeratoarele, furnalele, laril vor fl la înălţimea sarci
mlntnd cu cele mal simple ma cuptoarele Martin şi electrice, nilor.
şini şi utilaje, toate capacită îaminoarele au toate condiţi De la Câlan,. tovarăşul Doinei
ţile de producţie trebuie să ile să funcţioneze cu intensita Frenţoni, inginerul şef al uzi
lucreze Intens, să fie utilizat te sporită. De altfel, dacă ra nei, ne-a relatat i
întregul timp de lucru In ca portăm producţiile medii ce se — Agregatele de bază nu ne întreprinderea de reţele ele ctrîce Devo. Muncitoarele Flo
drul schimburilor şl zilelor de realizează acum în secţiile de ridică probleme deosebite sub rea Galeni şi Gherghina Parasehjva din cadrul laboratorului de
lucru, astfel ca indicii de uti bază. cu cele planificate în zi raportul utilizării. Furnalul nr. verificări contoare electrice dau dovada de multă pricepere şi
lizare Intensivi şi extensivi să lele din ianuarie, vedem că ra 1. care a pornit recent după indemînare în muncă. Foto : N, GHENA
permită obţinerea unor produc portul este favorabil, Iar în u reparaţia capitală, se comportă
ţii cit mal ridicate. nele sectoare net superior bine şi lucrează, ca şl furnalul
Cu deosebire ee Impun aces prevederilor viitoare. nr. 2, cu un indice de peste 1,4 Nave româneşti
Secţia a II-o furnale — unde rtone de fontă pe rhc de-volum
te cerinţe în uzinele şl secţiile pe parcursul acestui an s-au tru capacităţile dîn turnătorii cti mm mm mmm
utl), ceea ce corespunde unei
productive cu activitate con înregistrat mari dificultăţi în producţii bune In noul an. Pen pe mările şl
tinuă, unde trecerea din actua funcţionarea agregatelor — es
lul în viitorul cincinal trebuie te pe deplin pregătită pentru şl de la cocserle am luat mă oceanele lumii
demarajul lui '71.
să se facă Intr-o perfectă con suri ca funcţionarea să fie nor Ca urmare, colectivele celor
In această lună Indicii de Din radiogramele so
tinuitate, fără şocuri determina- mală. fără deranjamente. Uzina „Victoria“ Călin peste 4 500 de salariaţi din
utilizare la cele 2 furnale se industria locală a judeţului ra- site la dispeceratul cen
ridică la peste 1,5 tone de fon In siderurgie, deci, ,,focul porteozâ îndeplinirea planului tral al Direcţiei genera
tă pe mc de volum util şi zl continuu" al producţiei este în Colectivul de muncă de la ducţie, promovarea tehnologi de stat pe acest an cu 6 zile le a navigaţiei civile
calendaristică — ne-a spus in treţinut şl amplificat cu grijă, „Victoria” Călan, cărtjlo i-a ilor moderne in scopul îmbu moi devreme. Pinâ la finele Navrom rezultă că tn
Mecanizare complexa ginerul Nicolae Henţea. Aceasta lâsînd să se întrevadă perspec fost conferit „Ordinul Muncii” producţiei de metal. Indicii de anului se va realiza peste pre ultimele zile ale anului
nătăţirii calităţii şî eficienţei
a condus )a
obţinerea peste
197(1, pe mările şi ocea
clasa
aniver
cu prilejul
I
vederi o producţie globală şi
tive favorabile pentru metalul
planul lunii decembrie a 4 000
nele lu/nii se află 45
tone fontă, cu un consum de anului *71. Cum se prezintă lu sării a 100 de ani de la în utilizare a fu litotelor, consumul marlâ de peste 10 milioane de nave sub pavilion
fiinţarea uzinei, in semn de
lei şi se vor livra suplimentar
de cocs şi metal "au îmbună
M odernizarea şl an cu 8$ la şutii nut In m edic lu n a r cocs mat redus cu circa R kg crurile în întreprinderile în apreciere deosebită pentru tăţit simţitor faţă de prevederi comerţului socialist produse in românesc. Astfel, spre
m ecanizarea proce m ai m u lt cărbune peste 16 €00 tone, pe tona de fontă faţă de plani care între ultima zi din cinci contribuţia adusa la opera de porturile Huli, Londra,
selor tehnologice illn fată de re allzA rilc p ro d u ctivita te a m u n ficat. Furnalele au In conti le planului. valoare de 2,3 milioane lei.
abatajele m in e lo r illn a n u lu i tre cut. cii a crescut cu 800 nalul actual şi prima zi de construcţie o socialismului în Pînă la sfînşitul anului mun Aceste depăşiri sini concreti Bruxelles şi Bordeaux
Valea J iu lu i au con P rin creşterea g ra kilo g ra m e pe post, nuare un mers constant inten patria noastră, a repurtat un citorii, tehnicienii, maiştrii şi zate în 600 mc prefabricate se îndreaptă cargourile
dus la ob ţinere a u d u lu i dc folo sire a iar vitezele dc ava n siv Iar realizările amintite per lucru din noul an, Intervin zi „C uglr” , ,,Galaţi" si
no r p ro d u c ţii sp o ri acestor u tila je a sare au sp o rit cu 23 mit ca planul producţiei de lele de sărbătoare ? nou şi preţios succes r planul ingineri] Uzinei „Victoria” Că din beton, 3 000 mp fîşii cu „Oradea” , care trans
te de crtrbune. A s sp o rit şl producţia la sută. La P a ro jc n l lan sînt hotârîţi să realizeze goluri, mobilă in valoare de
tăzi in bazin fu n c m edic ziln ică pe a In tra t in fu n c ţiu fontă pe 1971 să demareze cu — Pentru ca şl unităţile anual a fost îndeplinit cu 5 peste sorcinile onuale o pro 1,8 milioane lei şi diverse pro portă produse siderur
ţionează 22 de com com bină cu 10 la ne to t In acest an depăşiri şi cu economii de cocs. zile înai/ite de termen. gice, produse din lemn,
bine d in tre care l i sută. Cele m al bune un com plex m e cani — Producţia de oţel evoluea AL. VALERIU Succesul siderurgiştilor din ducţie globală şi marfă în va duse de panificaţie. celuloză şi hîrtle. Auto
au fost a ch iziţio n a re zultate In acest zat In tr-u n abataj loare de 12 milioane lei, ma
te in acest an. Ele au sens s-nu o b ţin u t la fro n ta l unde p ro ză sub cele mai bune auspicii Câlan este rezultatul eforturilor terializată in 1 100 tone fontă, rităţile portuare de la
perm is ca din aba m ina Lu p e n i unde d u c tiv ita te a m u n cii colective pentru folosirea in Beirut au consemnat so
taje le fro n ta le com — ne-a spus inginerul Sabin 4 000 tone produse cârbunoase Trustul de con sirea cargoului „Sighi
plet m ecanizate sil tlln 3 abataje dc a atinge 19 tone pc (Continuate: in pog.'?a 2-o| tensivă a capacităţilor de pro- şi 1 120 tone piese turnate. De
se cxtrngA In acest cest fel s-au o b ţi post. Faur, şeful grupei tehnico-eco- asemenea se preconizează ca şoara* cu bunuri de
nomlce din* oţelărille hunedo- bilanţul anual să consemneze larg consum, iar cele de
un beneficiu suplimentar in strucţii Deva la Istanbul aşteaptă so
sirea vasului „Manga
valoare de un milion de lei. lia” , care urmează să
Nivelul acestor realizări consti Prîntr o scrisoare adresată descarce o importantă
tuie o bază solidă pentru reali
Asigurarea minimului garantat, acordarea intieroniza- cantitative şî calitative ce-i redacţiei, tovarăşul ing. Slelian cantitate de sodă calci
zarea cu succes a
sarcinilor
nată.
Popescu, directorul Trustului de
Pe de altă parte, la
revin uzinei din Câlan în pri. construcţii Deva, ne face cu. Constanţa sosesc In a
mul şi următorii ani oi cinci noscut că şantierele de con cesto zile din lungi
nalului viitor. strucţii din cadrul trustului au curse numeroase nave
ţjjjof şi majorarea pensiilor cooperatorilor jxeeaza îndeplinit planul anual la pro sub pavilion naţional.
ducţia de construcţii-monlaj cu
ancorat
„Dohrogea" a
întreprinderile
5 zile înainte de termen.
din
la chei. venind
Preocuparea permanentă Singaporc cu mii de to
pentru asigurarea din timp a ne de cauciuc natural
un climat favorabil creşterii producţiei agricole de industrie condiţiilor de materializare a şi alte m ărfuri. Alte'
nave sînt aşteptate
să
investiţiilor cuprinse in
plan,
se reîntoarcă in zilele
organizarea raţională a pro
ducţiei şi a muncii, creşterea următoare. Tn drum
Recenta hotorîre a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului U- următoare. Dintre acestea foc locală gradului de industrializare, fo spre patrie, vasul „Mn-
ramure.ş” care transpor
losirea mai bună a utilajelor
niunîi Naţionale a C.A.P. cu privire la osigurareo unui venit mi parte şî cele cuprinse în Hotărî, Prevederi eare şi a timpului de lucru au per tă minereu încărcat (n
nim garantat membrilor cooperatori pentru munca depusă, acor reo Consiliului de Miniştri şi a mis creşterea productivităţii porturi Indiene se apro
darea de indemnizaţii de stat cadrelor de conducere din coope Consiliului Uniunii Naţionale a o i o j V w o o Muncitorii, tehnicienii şi in
rativele agricole de producţie, precum şi asigurarea plăţii inte Cooperativelor Agricole de Pro răsplătesc hărnicia ginerii din cele 8 întreprinderi muncii şi accelerarea ritmului pie de coastele de est
grale a pensiilor majorate membrilor cooperatori se înscrie pe ducţie cu privire la asigurarea din induslrio locală a judeţu de execuţie pe şantiere. Reali ale A fricii, urmînd să-şi
linia aplicării măsurilor cuprinse în expunerea secretarului ge unui venit minim lunar garan lui se prezintă la bilanţul ulti zările valorice sini în concor încheie călătoria după
neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceouşeseu, in legătură cu tat membrilor cooperatori pen Şalele trăiesc momen- preţuirea ce se acordă muncii mului an al cincinalului cu danţă cu cele fizice, fiind ast zece mii dc mile De la
îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii. tru munco depusă, acordarea de de adinei satisfac lor. In hotârîre se reflec- realizări de seamă in sporirea fel create condiţiile ca toate Manchestcr au plecat
Treeereo la materializarea obiectivelor preconizate în expunere le Holârîrea Consiliului lâ clar grija pentru ridica producţiei şi productivităţii obiectivele planificate să intre spre Constanţa, cu un
ţii.
reflectă încă o dată grija parii dului şi statului nostru pen ION SUCIU de- M iniştri şi a Consiliu rea nivelului cointeresării ma muncii, in valorificarea supe în funcţiune pînă la sfirşitul
tru viata şi munca ţărănimii, pentru asigurarea unui progres preşedinte al C.A.P. Romos lui Uniunii Naţionale a C.A.P. teriale, şî dincolo de acestea rioară a resurselor economice important lot de maşini
rapid al agriculturii, ceea ce creează condiţii favorabile satisfa e citită şi recitită. Masa ţăra rodul bogat al lanurilor, live locale. anului, şi instalaţii, cargourile
cerii mai depline a nevoilor de produse agroalimentare ale eco zilor, grădinilor. „Tg. Mureş” şi „Deva".
nomiei şi populaţiei. _ _ (Continuare in pag. a 2*o) nilor cooperatori, cadrele de Consemnăm cîteva păreri
Adoptarea hotărîrii care prevede ca de la 1 ianuarie 1971 să conducere şi ţăranii pensio care, deşi lapidare, le consi
se introducă venitul lunar minim garantat pentru ţăranii coope nari găsesc în conţinutul ei derăm semnificative :
ratori, să se acorde indemnizaţii de stat cadrelor de conducere Graţian Jurca — secretarul
şi să se majoreze pensiile coope ratorilor este primită cu mult Răspunderi majore Comitetului comunal de par Programul Universităţii serale Noi sate
interes şi satisfacţie deplină de către cooperatorii din judeţul tid Boşorod ; Cei 90 de comu
nostru. Există creat astfel un cadru favorabil asigurării par nişti din organizaţiile de bază electrificate
ticipării mai active a cooperatorilor la activitatea de producţie, ale C.A.P. Boşorod sînt una
la pregătirea temeinică încă de pe acum o unor baze trainice în pentru cooperatori nim i în aprecierea pe care o de marxism — leninism Deva Lucrările de electrifi
deplinirii sarcinilor economice ce revin unităţilor agricole coope care a satelor Romoşel
ratiste in primul an al cincinalului viitor. dau hotâririi Li se alătură, — comuna Romos — şi-
lucrez ca brigadier Io CAP. Ion Mărgăl, Aurica Dnagotă, O în totalitatea lor, membrii LUNI 28 DECEMBRIE 9 Secţia politică externă Sibişcl — comuna Bcriu
Băcîo dîn orvul 1962. In toată tilio Cri şan, Kiss Rozolio, Gheor- cooperatori şl de aici sigu 1970 anul 1 - expunere in salo Co s-au încheiat. Acum în
prag dc an nou reţeaua
Puternic imbold spre această perioadă mî-om dat ghe Cozoc, Terek Corol şi alţii ranţa că in casele Boşorodu- 9 Secţia economie anul 1 binetului judeţean de partid electrică din aceste sate
participă cu tragere de inimă la
seama că, deşi s au obţinut une
lui şi Chilidulul belşugul va
le rezultate bune pe linia spo executarea lucrărilor agrico spori, iar cooperativa vn - dezbatere in sălile şcolii MARJI 29 DECEMBRIE a fost pusă sub tensiu
rirli producţiei vegetale şi ani le, alte cîteva zeci de coopera generale „Dr. Petru Groza" 1970 ne şi becul electric lu
o activitate mai rodnică male, nivelul realizărilor nu re tori lucrează după bunul plac prospera şi mai mult. O Secţia economie anul II 9 Secţia estetică anul II minează casele cetăţeni
lor. Au început să func
dar, cu toate acestea, beneficia
flectă întru totul
fiufrosina Bufnea — ingi
posibilităţile
ce le avem. In mare parte re ză de unele drepturi ce nu li ner agronom la C.A.P. Peş- - expunere în sola comite — expunere in sala şcolii ţioneze aparatele de ra
In ansamblu] prevederilor ex muncă odecvat cerinţelor pro zervele nu s-au fructificat în mod se cuvin, cum ar fi lotul in folo teana ; Hotârîren e stimulato- tului municipal de partid generale „Dr. Petru Groza” dio. televizoarele şi a-
paratclc electrocasnice.
punerii tovarăşului Nicolae ducţiei agricole, executării Io corespunzător datorită unor de sinţa personală. rie şi deci mobilizatoare. Sînt Această realizare con
Ceouşeseu cu privire Io îmbu timp şi in bune condiţiuni a tu ficienţe manifestate in sistemul @ Secţia economie anul IU NOTA : Activitatea secţiilor stituie rodul muncii de
nătăţirea organizării, planificării turor lucrărilor. După cum bine de organizare şi de plată a mun Aplicarea prevederilor Holă- sigură că preşedintele şi bri - expunere in sala Centrului de filozofie şi istorie se va puse de cetăţenii aces
şi conducerii agriculturii un loc se ştie. şi în judeţul nostru o se cii. In cadrul unităţii noastre, în rîril Consiliului de Miniştri şî o gadierii noştri vor valorifica militar judeţean desfăşura in ziua de 4 ianua tor sate şî de către
de maximo însemnătate îl ocupă ne de obiective preconizate, ca afară de echipa specializată toate rezervele de spirit or- rie 1971, în sălile Şcolii ge muncitorii întreprinde
măsurile referitoare Io introdu de pildă reorganizarea activită pentru legumicultură avem încă FERENCZ MARGARETA 9 Secţia construcţie de rii de reţele electrice De
cerea unui nou sistem de orga ţii întreprinderilor de mecaniza patru echipe care fac parte din brigadieră la C.A.P. Bâcia PETRE FARCAŞIU partid anul 1 - expunere în nerale „Dr. Petru Groza" Deva. va. care au executat lu
nizare şi plată a muncii in coo re, organizarea consiliilor inter- brigodo de cîmp. Din cei 126 de Programul incepe la ora crările de electrificare a
perativele agricole, prin aceas- cooperatiste, extinderea coope cooperatori oi brigăzii, nici 70 salo şcolii generale „Dr. Pe satelor Romoşel şi Si-
to urmărindu-se întărirea ordi rării şi asocierii în producţie ş.a. pu-şî îndeplinesc sarcinile ce le jtpvüinuaxt uj. PO& a i f r V ^ I (Continuar* in pag. ;a 2 -o î tru Groza° 17,00. bişel.
nii şi disciplinei în toate unităţi ou prins deja viaţă, iar alte mă revin privind participarea Io
le, asigurarea unuî regim de suri var fi aplicate în perioada muncă, Docă Silvic Muntean*