Page 89 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 89
' -----------------------------------------------------------------------------------!
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ»
Colaborarea economică-
i un beneficiu al fiecăruia !
şi al tuturor
In India vor avea Ioc $
alegeri generale înainte I
de termen
Pronun|area sentinţei în
procesul de la Burgos i
Ï
Curier, Atlas i
ANUL XXII. Nr. 4969 MARTI 29 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
TELEX f TELEX
Masa oferită de tovarăşul t e q -------------------------a
Industria judeţului Hunedoara Nicolae Ceauşescu INTÎLNIRE
DE LUCRU
IN COMISIA MIXTA
in onoarea tovarăşei DE COLABORARE
ROMANO-IUGOSLAVA
a îndeplinit prevederile In perioada 25—27
Dolores Ibarruri decembrie a avut loc la
Kladovo fntîlnirea
de
lucru a preşedinţilor
p l a n u l u i a n u a l secretar general al Partidu află Intr-o vizită în tara noas celor două părţi în Co
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
munist din
Spania, care se
misia mixtă de co Ba bo
lui Comunist Român, împreu tră ra re economică româ-
nă cu soţia, Elena Ceauşescu, Masa s-a desfăşurat într-o no-iugoslavă — Emil
Patrimoniul măreţelor realizări pe care po subteran, creşterea producţiei de cărbuni, mi au oferit duminică la amiază, atmosferă tovărăşească, de DrăgSnescu, vicepreşe
porul nostru te închină acum, de Ziua repu nereuri de fier şi neferoase şi a eficienţei a la Predeal, o masă In onoa caldă prietenie. dinte al Consiliului de
blicii. patriei socialiste se îmbogăţeşte prin cesteia. Siderurgiştii bunedoreni încheie anul rea tovarăşei Dolores Ibarruri, Miniştri al Republicii
contribuţia remarcabilă, de înalt prestigiu a prin realizorea unei producţii efective de oţel preşedintele Partidului Co- (Agerpres) Socialiste România, şi
oamenilor muncii bunedoreni. Ei raportează de peste 3 milioane tone — cea mai înaltă D u ş a n Gligorîevicî,
conducerii superioare de partid şi de stat, se producţie de metal din Istoria Hunedoarei, m embru al Vecel Exe
cretarului general al partidului, tovarăşul prin succese deosebite in ridicarea perform an cutive Federale a Re
Nicolae Ceauşescu. înfăptuirea cu deplin suc ţelor calitative şi competitivităţii producţiei „Olimpiada albă“ publicii Socialiste Fö
ces a tuturor sarcinilor ce le-au revenit prin de oţel şi laminate, prin creşteri masive ale ren- derative Iugoslavia.
planul de stat şi angajamentelor pe acest ul tobilitAţii şi economicităţii. Colectivul Uzinei i Cu acest prilej, s-a e
tim an al actualului cincinal. centenare „Victoria* Călan vine la conflu | Duminică, la Lupeni o zile, pirtiile de schi din ■ xam inat stadiul realiză
Rod al hărniciei, priceperii şi pasiunii in enţa celor două cincinale aureolat de înalta [ fost sărbătoare. Oraşul a munţi, cabana Straja, pati- ' rii înţelegerilor conve 3
muncă a celor aproape 90 000 de salariaţi in preţuire acordată de conducerea partidului | găzduit deschiderea „Olim- noarul din oraş sint gazde \ nite Ca întilnirlle care
dustriali din judeţ, îndeplinirea cu 4 zile îna şi statului prin conferirea „Ordinului Muncii“ | piadei albe" a Văii Jiului, ospitaliere micilor iubitori ! au avut loc Intre cei
ajunsă la a treia ediţie. In
inte de termen a planului anual pe ansamblul clasa I. Constructorii Termocentralei de la ai sporturilor de iarnă. La : doi preşedinţi ai Comi
industriei judeţului are valoarea unei reali Mintia încheie cincinalul cu un record abso cînt de fanfare, sute de co cea de-a treia ediţie a olim- ; siei mixte in perioada
zări de deosebită însemnătate pentru progre lut în energetica românească : realizarea, pu pii s-au îndreptat spre mo piadei, pionierii şi şcolarii \ decembrie 1969 — de
sul economiei naţionale. Ea înglobează fap nerea în funcţiune şi atingerea parametrilor numentul eroilor din L u Văii Jiului au ca oaspeţi şl ! cembrie 1970 şi s-au a
peni, unde au aprins flacă
concurenţi colegi din multe j
şl
nalizat
posibilităţi
tele de muncă eroică ale colectivelor muncito proiectaţi, intr-un interval de un singur an, a ra olimpică. Timp de trei Judeţe ale ţării. forme noi de creştere şi
reşti, competenţa şi responsabilitatea cadre 3 grupuri energetice de mare putere. In noia diversificare a colabo
lor de conducere şi specialiştilor din econo nul faptelor de cinste şi onoare muncitoreas rării şi cooperării ro-
mie, capacitatea organizatorică şi de mobili că se înscriu, de asemenea, rezultatele poziti mâno-iugostave. O aten
zare a organelor şi organizaţiilor de partid ve ale colectivelor F.C. Orăştie, C.E.I.L. De ţie deosebită s-a acor
din economia hunedoreană. va. U.M.M.R. Simeria, I.M C. Bîrcea, ale lu Seară ştiinţifică
Sub impulsul ansamblului de măsuri adop crătorilor din industria locală, ale construc dat folosirii fn conti
tate de conducerea partidului şi statului pen torilor de la I.C.S. Hunedoara, T.C. Deva, Hi nuare a potenţialului
tru perfecţionarea organizării, conducerii drotehnic Valea Jiului, I.C.F, Deva. „Din trecutul îndepărtat Expunerile. însoţite de hidroenergetic al Dună
şi planificării economiei naţionale, indus Raportînd îndeplinirea integrală a prevede, al păm întului şl omenirii" prezentarea unor piese geo rii în sectorul comun,
tria hunedoreană a marcat fn acest an pro rilor planului anual, oamenii muncii din Ju — a constituit tema unei logice şi arheologice, au livrărilor reciproce de
grese considerabile, ureînd hotărît pc coordo deţul nostru se pregătesc cu asiduitate şi înal interesante seri ştiinţifice fost prezentate de prof. O materii prime pe o pe
natele dinamismului, calităţii şi înaltei efi tă responsabilitate muncitorească să păşeas La C.S. Hunedoara turnarea in lingotiere a fiecărei şorje de organizate recent Ia cămi limpia Stan şl Gheorghe La- rioadă de lungă durată,
ciente. că în primul an ai cincinalului viitor cu noi oţel oferâ spectatorului o adevă rată feerie luminoasă. nul cultural din satul Bila- zin. de Ia Muzeul judeţean colaborării In domeniul
In palmaresul realizărilor de mare valoare şi importante succese, cu hotărîrca nestrăm u Foto : V. ONOIU ta, comuna Şolmuş. Deva. energeticii, cooperării în
se înscriu la loc de frunte succesele dobîndite tată ca in cinstea aniversării celor 50 de ani industria chimică etc.
de colectivele minereşti de la Lupeni, Paro- de la crearea gloriosului Partid Comunist
şeni şi Barza în creşterea productivităţii m un Român să aducă întreaga contribuţie la în SATISFACEREA
CERINŢELOR
Asigurarea minimului garantat, acorda- IN PERIOADA
cii pe seama promovării tehnicii moderne in florirea multilaterală a patriei. DE TRANSPORT
SĂRBĂTORILOR
DE IARNA
©ti
•
•
o
*
e
j
t
Cum vom călători în
Către rea indemnizaţiilor şi majorarea pensi perioada sărbătorilor de
iarnă — iată întreba
rea foarte des intîlnită
COMITETUL CENTRAL AL P.C.R. ilor cooperatorilor creează un climat în aceste zile. Răspun
sul fl dă Departam en
tul Căilor Ferate, prin
măsurile luate fn aceas
Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU favorabil creşterii producţiei agricole tă privinţă. Preocupă
rile pentru satisfacerea
cit mal completă a ce
B U C U R E Ş T I rerilor de transport şl
asigurarea unor condiţii
bune de călătorie, s-au
In aceste zile, cînd întregul de livrări la eiporl au fosl, de râ de partid şi de slat, de dum Hotărirea Consiliului de Miniştri şi a Consiliului gadier la C.A.P. Deva, Iuliu cooperatorilor. Finalizarea a
nostru popor Işi consacra cu asemenea, depăşite. In această neavoastră personal, mult sti Uniunii Naţionale a C.A.P. cu privire la asigurarea Dugaci, cooperator din Sîn- cestor deziderate necesită o materializat în punerea
generozitate eforturile, talen perioadă, pe seama intensifică mate to v o r a ş e Nicolae unui venit minim lunar garantat, acordarea indem ni tandrei, Nicolae Cîndea, coo preocupare asiduă şi eforturi in circulaţie a unor tre
nuri suplimentare şi in
tele şi energiile creatoare fi rii ritmurilor activităţii industri Ceauşescu, ne preocupăm stă zaţiilor de stat şi majorarea pensiilor cooperatorilor perator pensionar din Dineu susţinute din partea organi troducerea de noi va
nalizării optime a cincinalului ale, judeţul Hunedoara va fur ruitor şi cu intensitate ca in are un larg ecou în rîndurile ţărănimii cooperatiste Mare,Ion Albu, brigadier zoo zaţiilor de partid, a conduce
actual, trecerii la înfâptuirea niza economiei naţionale pes noul an economic să asigurăm din judeţul nostru. Luind cunoştinţă despre măsurile tehnic la C.AP. Peştişu Ma rilor cooperativelor agricole goane la garniturile tre
exemplara a grandiosului pro te sarcinile anuale 45 000 tone in industria judeţului dezvolta adoptate, care constituie o expresie concretă a grijii re. sînt doar clţiva dintre cei şi a consiliilor intercoopera- nurilor de călători pînă
gram economic trasat de par cărbune cocsificabil şi energe rea bazei de materii prime, acordate de partid vieţii şi muncii ţărănimii, lucrăto care au ţinut să-şi exprime tiste în scopul valorificării Io atingerea tonajului
tid in viitorul cincinal, Comite tic, 2 0 0 0 tone fier in minereu creşterea productivităţii mun rii ogoarelor îşi manifestă hotărirea de a munci cu recunoştinţa faţă de grija a- superioare a rezervelor de maxim. In cadrul de
tul judeţean de partid Hune marfă, 9 200 tone cocs metalur cii pe seama folosirii mai de abnegaţie şi dăruire pentru sporirea continuă a pro cordatâ de conducerea parti creştere a producţiei agricole, partamentului. regiona
doara, în numele tuturor oa gic, 25 500 tone oţel, din care pline a capacităţilor producti ducţiei agricole, pentru îndeplinirea tuturor sarci dului şi statului îmbunătăţirii pentru profilarea şi speciali lelor C.F.R. şi în staţii
menilor muncii din industria aproape 5 000 tone oţeluri a ve, modernizarea structurii nilor ce revin agriculturii din planul de dezvoltare organizării, planificării şi zarea producţiei, extinderea le cu trafic intens au
hunedoreanâ, raportează con liate, 0 0 0 0 tone laminate fini producţiei şi îmbunătăţirii cali a economiei naţionale. conducerii agriculturii. pre cooperării şi asocierii. fost înfiinţate coman
ducerii partidului şi statului, te, 500 tone produse din mase tăţii metalului, reducerea con cum şi pentru măsurile luate Viztnd îmbunătăţirea siste dam ente care au sarci
dumneavoastră personal, mult plastice, 1 0 0 0 0 mc prefabrica sumurilor specifice de materii în vederea stimulării partici mului de plată a muncii pres nA să rezolve operativ
iubite t o v a r ă ş e Nicolae te din beton, 2 0 0 0 mc cheres prime şi materiale, * ridicarea Adeziune pării la muncă a cooperatori tate de cooperatori, aplicarea problemele ivite, ca u r
mare a afluenţei mari
Ceauşescu, îndeplinirea inte tea, mobilă in valoare de 1 ,8 rentabilităţii, creşterea eficien lor. Introducerea unor veni hotârîrii este menită să con de călători.
grală, cu 4 zile înainte de ter milioane lei şi alte produse. ţei întregii activităţi. După apariţia hotârîrii în preclere măsurilor stabilite în turi sigure şi permanente pen tribuie la stabilizarea şl per
men, a planului de stal şi an Planul anual de investiţii pe Asigurăm partidul şi guver presă, în satele şi comunele vederea asigurării minimului tru cooperatorii care participă manentizarea forţei de muncă In zilele de 34) şl 31
gajamentelor pe anul 1970. judeţ a fost îndeplinit şi de nul, pe dumneavoastră mult judeţului, la căminele cultu lunar garantat, acordării in cu regularitate la muncă — în cooperativele agricole, Ia decembrie 1970. pre
Prin munca plină de abnega păşit, toate obiectivele produc iubite t o v a r ă ş e Nicolae rale şi cooperativele agricole demnizaţiei de stat cadrelor executînd lunar 20 de zile stimularea participării la ac cum şl pe 2 şi 3 ianua
ţie şi dăruire a zecilor de mii tive fiind puse in funcţiune îna Ceauşescu, că asemeni întregu s-au organizat şi desfăşurat de conducere din C.A P. şi muncă bărbaţii şi 15 zile tivitatea de producţie, ceea ce rie 1971. va fi sporită
de mineri, siderurgişti, energe. inte de termen. De asemenea, lui nostru popor, oamenii mun ample acţiuni de populariza plăţii integrale a pensiei ma muncă femeile, acordarea in în final va conduce la pro capacitatea trenurilor
ticieni, a tuturor colectivelor sarcinile economice ale Consi cii hunedoreni, in frunte cu re şi cunoaştere a prevederi jorate ţăranilor cooperatori demnizaţiei de stat pentru gresul rapid al unităţilor, la de călători ne direcţii
muncitoreşt; din judeţ, indus liului popular judeţean s-au comuniştii, vor munci cu întrea lor acesteia, prevederi care Trecerea, începînd cu data preşedinţi şi brigadieri sînt asigurarea unor cantităţi spo le care leagă Capitala
tria hunedoreanâ va inscrie in infâpluit înainte de termen. ga lor pricepere, cu abnegaţie au o însemnătate vitală pen de 1 ianuarie 1971, la aplica elemente care vor conduce cu rite de produse agroalimenta- cu localităţile Braşov,
bilanţul rodnic al acestui ultim Realizările dobîndite de oa şl pasiune pentru a înfăptui tru îmbunătăţirea activităţii rea hotârîrii reprezintă un siguranţă la întărirea ordinii re destinate satisfacerii ne * Craiova, Roşiori de Ve-
an al cincinalului realizări su menii muncii din industria hu exemplar măreţele sarcini ce de producţie a cooperativelor factor de seamă pentru crea şi disciplinei, Ia creşterea răs voilor economiei naţionale şi n de. Piteşti, Buzău. Su 9
plimentare faţă de prevederi nedoreanâ constituie o bazo ne revin din programul noului agricole In comunele Brelen rea unui climat de muncă fa punderii în muncă a tuturor populaţiei. y * ceava. Sibiu. Cluj, Ti
de 150 milioane lei Io produc trainică pentru asigurarea unui cincinal, pentru înălţarea pe Română. Sormizegetusa, Bră- vorabil realizării în cele mai h mişoara şl altele. »
demaraj corespunzător al pro noi culmi de prosperitate şi nişca. Toteşti, Sîntămâria- bune condiţii a sarcinilor e
ţia globală, 2 0 0 milioane lei la O EXPOZIŢIA î
ducţie) în primul an al viito progres a României socialiste. Orlea, Mârtineşti, Rapoltu conomice aferente primului Cadru propiee stimulării
producţia marfă şi un spor de Mare. ca şi în alte localităţi ..75 DE ANI
rului cincinal. Acţionînd în lu an al cincinalului viitor. Vio ¥
3 300 lei pe salariat la pro mina sarcinilor şi orientărilor COMITETUL JUDEJEAN ale judeţului, cooperatorii rel Pâtrâu, preşedintele C A.P. m DE CINEMA — ©
ductivitatea muncir. Sarcinile date de conducerea superioa- HUNEDOARA AL P.C.R. şi-au manifestat adeziunea u- mteresuM în muncă z t» p r e z e n t e •4
nanlmă şl au dat o înaltă a- Sînpetru, Iulian Păcurar, bri ROMANEŞTI* 3
<0 -
Adoptarea de către Consi rezultatei« obţinute în pro In cadrul m anifestă *
liul de Miniştri şi Consiliul ducţie, are darul de a stimula X rilor prilejuite de an i A
Uniunii Naţionale a Coopera eforturile fiecărui cooperator u J UI versarea a 75 de ani de •
F E S T I V A L U L D U B A Ş I L O R tivelor Agricole de Producţie în parte şl de a-1 cointeresa H la naşterea cinemato
direct In creşterea producţiei
a hotârîrii cu privire la a sî*-
grafiei. Io Muzeul
de
gurarea unul venit minim lu atit în sectorul vegetal cît şi 9 istoric a municipiului 2
nar garantat membrilor coo în cel zootehnic. Noul sistem Bucureşti s-a deschis
peratori pentru munca depu de pLată a muncii va înlătura X luni expoziţia „75 de *
u
Mare sărbătoare în satul vestiţilor dubaşi din Almas Sălişte! să, acordarea de indemnizaţii fluctuaţia şl va asigura stabi J M ani de cinemo — pre
de stat cadrelor de conducere
zenţe româneşti", orga P
h
a
litatea cooperatorilor în
rr
din cooperativele agricole de ceeaşi brigadă şi echipă. A nizată sub auspiciile A- X
Natura, acest regizor inega pragu-l satului, oferind tuturor, ga şi „ţurcoşii" din Godineşti, bării formaţiei, ce-l reprezenta fost aplaudaţi pe scena Teatru producţie, precum şi asigura ceasta va permite specializa O sociaţiei cineaştilor. In
lui Naţional din Bucureşti. In
labil, o potrivit peste brazii din după binecunoscuta ospitoli- fiecare cu specificul şi variaţia pe Nicolae lorgo in mijlocul rea plăţii integrale a pensi rea formaţiilor de lucru şi X stitutului de istoria a r 9
satul Al moş-Sălişte un veşmînt tote băştinaşă, ţuică de Almaş. repertoriului, in revărsorea de dubaşilor din Almaş-Sălişte). C. DROZD ilor majorate membrilor coo obţinerea de rezultate tot mai u tei şi Arhivei naţionale H
strălucitor de zăpadă şi un ger Sălişte - doctorie pentru ger... culoare a portului popular. Oa Actualul director ol căminu peratori, a fost primită cu bune în toate sectoarele pro bi de filme. p-»
de circumstanţa. In acest de Cum e firesc, atenţia tuturor meni de toate vîrstele, o lume lui cultural, Constantin Toader, bucurie şi satisfacţie de că ducţiei agricole H Sînt expuse exem pla fr
w
cor de staţiune alpină, sute şi se îndreaptă spre dubaşi, pen a soţului, a pămîntuJui, păstră relatează succint bogatul pal tre membrii cooperativei Asigurarea unui venit mi 9 re ale primelor aparate
sule de oameni veniţi de pre tru că ei sînt cei oare, astăzi, tori a ceea ce ou lăsat moşii mares al formaţiei sărbătorite, /Cçntlhuo'ré iß pog a I d noastre agricole. Aceste mă nim garantat de 300 lei fie de filmat, printre care o
tutindeni (un adevărat convoi vor fi sărbătoriţi : se împlinesc şl strămoşii în căutarea lor ne începînd de Io 18 decembrie suri constituie o nouă confir cărui membru cooperator — în X şi cel cu care savantul
U)
mare a
1940, cînd aceşti colindători au
şi
grijii partidului
de autobuze, microbuze, auto 30 de ani de cînd a luat fiin contenită după fiamos. Şi n-ai statului nostru faţă de oame condiţiile stabilite de hotârîre J 1) român Gheorghe Mori- H
PJ
mobile, chior şi biciolete I) au ţă echipa de dubaşi din Al crede privindu-î că uneori co nii muncii cere lucrează pe — nu numai că nu diminuea 1- nescu a realizat în 1896 r*
M
ţinut să fie prezenţi Io primul ma ş-Sălişte. boară din munţii lor, aidoma ogoarele patriei. ză cîştl guri Ie membrilor coope primul film ştiinţific X
festival al dubaşilor hunedo Ne îndreptăm spre mijlocul unor eroi coboriţi din balade şi Măsurile luate de partid şi ratori, dar dă posibilitatea din lume, precum şi
reni — obicei folcloric inedit, satului, unde organizatorii ou urcă curajoşi şi fără trac pe de stat pentru îmbunătăţirea fiecăruia să realizeze venituri X primul aparat sonor ro 9
pitoresc, al cărui izvor se pier pus Io cale o paradă a duba scene renumite, culegînd in organizării, planificării şl mal mari în tot timpul anu to mânesc, creat dc ingi H
de undeva in negura timpuri şilor. Consemnăm faptul că, o- mod statornic aplauze, elogii şi conducerii agriculturii vor lui. Dacă pînâ acum coopera nerul A Bîclusicî. Pe •9
lor. cum Io slîrşitul anului 1970. premii pentru virila lor artă. conduce la un nou avînt al torii care lucrau în brigăzile £ ponouri este ilustrată X
Au venit Io întîlnîreo de Io pentru prima oară apare în Pelicula înregistrează revăr agriculturii socialiste, la creş de cîmp, în legumiculturâ,
cinematografiei O
istoria
Almoş-Sălişte cele mai bune dicţionarul artistic termenul de sorea de autentic ; operatori terea continuă a producţiei pomicultură şi viticultură nu 9 mondiale, de la Lumie-
formaţii de dubaşi din cuprin „paradă a dubaşilor" şi ne de Io „actualitate" şi „docu agricole vegetale şi animale aveau cîştigurj în perioada de ¥ re şi Edison şi pînă în ’.
sul judeţului Hunedoara, lo grăbim să ne ocupăm un loc mentar" şi cei de la t©lfrv,*'U- Zonarea culturilor, coopera iarnă, în urma măsurilor lua «i zilele noastre. Sînt. de P
cuitori din satele învecinate, cît mai bun în pridvorul cămi ne trag prim-pldnuri de oamen; rea şi specializarea în pro te consiliile de conducere ale t- asemenea, prezentate a- X •
invitaţi din toata ţoro. specia nului cultural, transformat ad dîrji, aspri şi semeţi, iar folclo ducţia agricolă sînt factori ca cooperativelor le vor crea <0
lişti de la Institutul de etno hoc în tribună. Operatorii $• riştii profită de ocazie pentru re vor spori eficienţa întregii condiţii pentru a putea rea fi$e ale unora dintre 9
X
grafie şi folclor din Bucureşti, fotografii ou ocupat şi ei pozi a nota colinde şi o cerceta activităţi de producţie, con liza zilele muncă stabilite UI primele filme rom â
cercetători din Cluj, Timişoara, ţii cît mai bune pentru o sur straiele dubaşilor. tribuind în acelaşi timp la prin hotârîre şi cîştigurile lu ,1 neşti, |H !*cuni şi ale unor -
Oradea, folclorişti profesio prinde defilarea din cele mo' Curind. mişcarea de pe uliţă nare garantate de aceasta In u h filme străine realizate :
nişti sou amatori, operatori de optime unghiuri. încetează. Tot satul cu oaspeţii mărirea veniturilor coopera in anii de început oi e- X
film şi televiziune, reprezentan In tam-tom-ul dubelor, lovi săi se adună la căminul cul tivelor şi a cîştigurilor perso TEOHL MUNTEANU 9 xistentei cinem atografu-:
ţii organelor judeţene de par te sacadat după reguli doar tural. începe festivitatea aniver nale ale membrilor coopera preşedintele C A P. Şolmuş X lui, care au rulat în ţa
tid şi de stat. ziarişti. de ei ştiute, trec dubeşti din sării celor 30 de ani de cînd tori. u ra noastră. T
Gazdele, printre care îi gă Almaş-SăWşte, Almăşel, Gura- s-a întemeiat prima ceată de Artistul popular loan Bornemisa din Almaş.Salişie - distins Introducerea noului sistem u H P
sim pe membrii vestitei cete de sado, Gothateo, Tătărăşti, Să- duboşi. (Am văzut o fotografie cu medalia „Meritul Culturar clasa I* de plată a muncii, care este (Continuore în pag a 7. K
strîns legat şi In deplină con
dubaşi, îşi aşteaptă oaspeţii în cămoş, colindătorii din Vârma- dotind din 1940, anul înjghe 9 x a ia x v a ia x Q x a i a i <J1
cordanţă cu munca depusă şl