Page 9 - Drumul_socialismului_1970_12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÁ'

încheierea vizitei

delegaţiei

Delegaţia U.G.S.R. în vi­

zită la obiective industri­

ale din Pekin

România-prezenţă presti­

gioasă la tîrgurile şi
expoziţiile internaţionale

Curier, Atlas
ANUL XXII. Ni. 4947 JOI 3 DECEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

EFORTURI ÎNZECITE, ABNEGAŢIE Şl DĂRUIRE TOTALĂ PENTRU
C O M U N I C A T

ÎNFĂPTUIREA OBIECTIVELOR NOULUI PLAN CINCINAL I
cu privire la consfătuirea Comitetului

DIRECţll FUNDĂMENTNlf Politic Consultativ al statelor participante

la Tratatul de la Varşovia

PENTRU ASIGURAREA Oi Berlin a avut loc consfătui­ cerilor externe al Republicii mocrate Germane : Walter Ul­
din partea Republicii De­
1970, la
La 2 decembrie
Populare Bulgaria ;
rea Comitetului Politic Con­ din partea Republicii So­ bricht, prim-secretar al Comi­
sultativ al statelor partici­ cialiste Cehoslovace : Gustov tetului Central al Partidului
Husak, prim-secretar al Co­
pante Ja Tratatul de la Var­ mitetului Central al Partidu­ Socialist Unit din Germania,
preşedintele
Consiliului
de
Înalt ritm de creştere şovia de prietenie, colaborare lui Comunist din Cehoslova­ Stat Al Republicii Democrate
şl asistenţă mutuală.
Germane ; Willi Stoph, mem­
La consfătuire au partici­
y pat : cia ; Lubomîr Strougal, mem­ bru al Biroului Politic al Co­
bru al Prezidiului Comitetu­
lui Central al Partidului Co­
din partea Republicii Popu­ munist din Cehoslovacia, pre­ mitetului Central al Partidu­
lui Socialist Unit din Germa­
lare Bulgaria : Todor Jlvkov,
ECONOMICA prim-secretar al Comitetului şedintele guvernului Republi­ nia. preşedintele Consiliului
Socialiste
cii
Cehoslovace ;
Central al Partidului Comu­
de Miniştri al Republicii De­
nist Bulgar, preşedintele Con­
zidiului Comitetului Central,
siliului de Miniştri al Repu­ Vasil Bilak, membru al Pre­ mocrate Germane ; Erich Ho­
necker, membru al Biroului
blicii Populare Bulgaria ; secretar al Comitetului Cen­ Politic, secretar al Comitetu­
Stanko Todorov, membru al tral al Partidului Comunist lui Central al Partidului So­
Biroului Politic, secretar al din Cehoslovacia ; Jan Marko, cialist Unit din Germ ania;
Procesul grondios al edificării României socialiste multi­ Comitetului Central al Parti­ membru al Comitetului Cen­
lateral dezvoltate traversează o etapă de însemnătate pri­ dului Comunist Bulgar ; Ivan tral al Partidului Comunist
mordială, marcată de confluenţa celor două măreţe cinci­ Başev, membru al Comitetu­ din Cehoslovacia, ministrul a­
nale. Este etopo cind. de pe temelia de granit o morilor în­ 137.5 lui Central al Partidului Co­ fAcerilor externe a) Republi­
făptuiri dobîndite în înflorirea multilaterală a patriei, în­ munist Bulgar, ministrul afa- cii Socialiste Cehoslovace ;
tregul nostru popor, sub conducerea încercată o partidului,
se avîntâ nestăvilit înainte, cu totalitatea energiilor sale
creatoare, spre înfăptuirea măreţului program elaborat de
Congresul ol X-lea al P.C.R. Două decenii de la alegerea organelor locale UN VAST PROGRAM DE FRUCTIFICARE LABGA A REZER­
In acest context, Expunerea tovarăşului Nicoloe
Ceauşescu, Io şedinţa Comitetului Executiv al C.C, ol P.C.R.
■şr o guvernului din 25 noiembrie o.c„ se înscrie co un
document programatic de importanţă excepţională. Pornind ale puterii de stat VELOR DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI VEGETALE $1 ANIMALE
de Io onolizo aprofundată a condiţiilor şl posibilităţilor
ţării noastre, de Io necesitatea imperioasă a accelerării
mersului înainte al României pe coleo progresului şi pros­
perităţii, expunerea secretarului general al partidului ja­
lonează cu clarviziune sensurile majore, prioritare ale dez­ Consiliile populare - forma cea Pirghii de ridicare a randamentului
voltării economiei în viitorul cincinal, orientează şi direcţio-
neozâ eforturile întregii noţiuni spre asigurarea unui inolt
ritm de creştere economică, singura cole de ridicare a şi eficacităţii muncii
României la nivelul statelor dezvoltate, de creştere a bu­ mai democratică de conducere
năstării materiale şi spirituale a poporului.
Clasa muncitoare, ţărănimea şi intelectualitatea din Sarcinile reieşite din expu­ cute toate lucrările dintr-o Pentru a spori aportul uni­
România încearcă astăzi, în ajunul încheierii ancinolului nerea tovarăşului N i c o l a e .fermă, aplicarea acordului tăţii noastre la îndeplinirea
actual, sentimente de înaltă mindrie potriotică, de neţăr­ a treburilor de stat şi obşteşti Ceauşescu, cu privire la îm­ global, prin calcularea mano­ sarcinilor puse de partid în fa­
murită dragoste şi otoşoment foţă de Partidul Comunist bunătăţirea organizării, pla­ perei pe fiecare produs (pe ta agriculturii vom pune ac­
Român, Jn frunte cu tovarăşul Nicoloe Ceouşescu, pentru nificării şl conducerii agri­ tonă sau hectolitru), precum şi centul pe dezvoltarea în con­
justeţea, consecvenţa şi fermitatea' politicii sale morxist- culturii vizează in esenţă crea­ asigurarea unui venit lunar tinuare a fermei zootehnice şi
Azi se împlinesc 20 de ani de scop s-au iniţiat o serie de mă­
leniniste, îndreptată spre dezvoltarea ropidă a forţelor de la primele alegeri de deputaţi suri menite să asigure dezvol­ rea tuturor condiţiilor nece­ minim garantat sînt măsuri vom extinde legumicultura pe
producţie, perfecţionarea vieţii economice şi sociale şi creş­ In noile organe ale puterii de VICHENTE BALAN tarea- şl diversificarea produc­ sare îndeplinirii exemplare a bine gîndite, izvorîte din ne­ o suprafaţă de 60 de hectare,
terea nivelului de trai al oomenilor muncii. stat locale. Partidul Comunist prim-vicepreşodînte al ţiei industriei locale de stat, prevederilor cincinalului vii­ cesitatea fructificării depline a avînd astfel create condiţii sâ
încheierea cu succes a cincinalului constituie o autentică Român, aplicînd principiile ge­ Comitetului executiv a) extinderea serviciilor . prestate tor în agricultură. Luînd cu­ potenţialului uman şi materi­ formăm o fermă cu profil le­
mindrie naţională, Creşterea producţiei industriale în o- nerate ale învâţâturii mar- Consiliului popular judeţean pentru populaţie, îmbunătăţirea noştinţă de măsurile preconi­ al al fiecărei cooperative agri­ gumicol. De asemenea, pentru
cest cincîno'l intr-un ritm mediu anual de 11,7 la sută, ma­ xlst-lenlnlsle la condiţiile con­ aprovizionării şl deservirii, rea­ zate a se aplica, cooperatorii cole. Trecerea la aplicarea a­ a folosi mal bine forţa de
jorarea la circa 60 la sută o ponderii industriei în crearea crete din ţara noastrâ, a acor­ lizarea investiţiilor, întărirea dîn Orâştie au toată convin­ cordului global va oferi posi­ muncă vom întări sectorul de
activităţi anexe, care anual ne
venitului naţional, in condiţiile in care acesta întrece de dat o atenţie deosebită formă­ r 11, ale tuturor categoriilor so­ unităţilor agricole socialiste. In gerea că ele reflectă grija deo­ bilitatea ca fiecare cooperator va aduce venituri de peste un
sâ fie retribuit în raport di­
o dată şi jumătate nivelul anului 1965, exprimă cu o uriaşă rii organelor de stat, a unul ciale de oameni al muncii ca­ atenţia consiliilor populare din sebită pe care partidul şi sta­ rect cu eforturile depuse şi milion lei.
tul o acordă vieţii şi muncii
forţă de convingere vigoarea şi dinamismul economiei aparat capabil sâ îndeplineas­ re compun naţiunea noastră so­ judeţul nostru au stat de ase­ ţărănimii, progresului rapid al rezultatele dobîndite, astfel Prin transpunerea în viaţă
româneşti, capacitatea ei de dezvoltare accelerată, de o- că sarcinile revoluţiei şl con­ cialistă. In consiliile populare menea dezvoltarea şi moder­ agriculturii. crescînd răspunderea şi inte­ a noilor măsuri de organiza­
daptore ropidă şi eficace la exigenţele impuse de revolu­ strucţiei socialiste. Create în din întreaga ţară îşi desfăşoară nizarea învâţămlntului şi cul­ De^i an de an unitatea resul pentru executarea în ce­ re, planificare şi conducere a
ţia tehnico-ştiinţifico contemporană. toiul unor mari prefaceri re­ activitatea peste 165 000 de de­ turii, îmbunătăţirea ocrotirii noastrâ a obţinut succese de le mai bune condiţii a lucră­
voluţionare, consiliile populare putaţi reprezentînd oameni ai sănătăţii populaţiei şi a protec­ agriculturii, sîntem convinşi
Această caracteristică fundamentală, ce defineşte dis­ reprezintă forma cea mai de­ muncii de toate profesiile şi ţiei muncii seamă pe linia sporirii pro­ rilor agricole Pînâ acum, în­ că unităţile agricole coopera­
tinct economia României, îşi pune şi moi puternic ampren­ mocratică a conducerii de stat naţionalităţile. . In consiliile In procesul dezvoltării socie­ ducţiei vegetale şi animale, nu să, deşi în unele sectoare se tiste se vor angaja cu toate
ta asupra viitorului cincinal în core pe bazo valorificării pe plan local şl ele slnt che­ populare din judeţul nostru ac­ tăţii noastre socialiste au cres­ se poate spune că s-au epui­ muncea mai prost, iar planul resursele în amplele acţiuni ce
Intensive o urioşelor resurse de core dispune, economia na­ mate să-şl dedice toate forţele tivează peste 3 860 de deputaţi cut şl s-au lărgit continuu şl zat toate rezervele ce le avem nu se îndeplinea, cîştigul se e­ se întreprind pentru dezvol­
ţională se orientează spre o creştere moi rapidă a eficien­ şl capacitatea lor înfăptuirii reprezentînd toate categoriile atribuţiile consiliilor populare. în această privinţă. Este sufi­ galiza pe ansamblul coopera­ tarea în ritm rapid a întregii
ţei în vederea realizării unul spor moi more de venit na­ politicii partidului de edificare sociale şl naţionalităţile conlo­ Ele au astăzi sarcini deosebit cient sâ arătăm, de pildă, că tivei, fapt care nu stimula în noastre economii naţionale.
ţional, ce se va reflecta pozitiv în ridicarea nivelului de a orîndulrii socialiste în ţara cuitoare : români, maghiari, de Importante, aşa cum pre­ participarea la muncă a coo­ suficientă măsură nici efortu­
trai. Majorarea ritmurilor medii anuale la principolîî indi­ noastrâ Fiind formate din germani şi alte naţionalităţi. In vede legea de organizare şt peratorilor nu a fost la nive­ rile cooperatorilor din sectoa­ TRA1AN NISTOR
catori oi planului cincinal, în comparaţie cu ceî prevăzuţi deputaţi aleşi pe baza unui sis­ comitetele de cetăţeni şl alte funcţionare a consiliilor popu­ lul aşteptărilor. Din peste rele cu realizări mai bune. preşedintele C.A.P. Oră ştia
In Directivele Congresului al X-lea, constituie expresia tem electoral cu adevărat de­ forme organizatorice folosite lare, în Întărirea orîndutrlt so­ 1 500 de cooperatori nici 300
grăitoare şl garanţia sigură a accelerării procesului de mocratic, consiliile populare a- de consiliile populare din ju­ cialiste, ele îngrijindu-se de nu-şl realizează numârul mi­
ridicare Io un nivel superior a întregii economii. Ritmul me­ slgurâ realizarea democraţiei deţul nostru îşi desfăşoară ac­ buna gospodărire a resurselor nim de norme stabilit de a­
diu onuol de creştere a producţiei industriale cu 10-11 la socialiste şl exercitarea puterii tivitatea peste 37 000 de cetă­ materiale şl de muncă, dezvol­ dunarea generală, ceea ce a Atribuţii sporite în faţa
sută faţă de 8,5*9,5 Io sută cît s-a prevăzut iniţial, conco­ de stat de către oamenii mun­ ţeni. Slujind interesele poporu­ tarea forţelor de producţie şî făcut ca unele lucrări agrico­
mitent cu sporirea productivităţi» muncii cu 6,7-7,5 la su­ cii lui, deputaţii ţin o strtnsă le­ diversificarea economiei locale, le «â nu poată fi executate la
tă, creşterea numărului de salariaţi cu 700 000 persoane şi Aşa cum se precizează în gătură cu masele de cetăţeni, creşterea continuă a bunăstă­ timp. Nerespectarea tehnolo­ mecanizatorilor
reducerea cheltuielilor Io 1 000 lei producţie marfă în 1975 constituţia ţârii noastre, consi­ îi antrenează la rezolvarea tre­ rii materiale şt culturale a po­ giilor de lucru la fiecare cul­
faţă de 1970 cu 11-13 la sută, alcătuiesc premisele trai­ liile populare „conduc activi­ burilor publice şl îl tnformea- porului, asigurarea libertăţii şî tură s-a soldat, desigur, cu
nice ale creşterii masive a venitului naţional, care va fi tatea locală, asigurînd dezvol­ zâ periodic asupra modului demnităţii omului, afirmarea diminuarea recoltei, a venitu­ Din expunerea tovarăşului îmbunătăţiri funciare Şi sâ le
tarea economică, social-cultura- cum îşi execută mandatul în­ multilaterală a personalităţii rilor băneşti şl a cîştigulul Nicolae Ceauşescu la şedinţa exploateze în bune condiţii, sâ
In 1975 moi mare de 1,6-1,7 ori decît cel obţinut în acest
lâ şi edllitar-gospodâreascâ a credinţat. umane. cooperatorilor. de lucru de ia C.C. al P.C.R. întreţină şi repare utilajele
ultim an al cincinalului actual. Se creează astfel o bază mai unităţilor administra tiv-terito­ Milittnd pentru înfăptuireane­ Semnificative slnt şl rezulta­ Introducerea unui nou sis­ din 23 noiembrie 1970 reiese proprii şî cele ce aparţin coo­
solidă pentru sporirea volumului de acumulări, pentru a riale în care au fost alese, a­ abătută a politicii partidului tele obţinute în exercitarea tem de organizare a muncii şi că în faţa mecanizatorilor sînt perativelor agricole. Totodată
asigura creşterea în mai mare măsură a bunăstării poporu­ părarea proprietăţii socialiste, şl statului nostru, consiliile atribuţiilor lor de către consi­ a producţiei, precum şi a unei puse sarcini complexe, de ma­ avem datoria sâ contribuim la
ocrotirea drepturilor cetăţeni­ populare şl-au concentrat a- liile populare din judeţul nos­ noi forme de plată va avea re răspundere, privind creşte­ executarea lucrărilor de in­
lui. lor, legalitatea socialistă şi tenţla spre rezolvarea cu com­ tru. In ce priveşte Industria efecte deosebit de favorabile rea aportului lor la sporirea vestiţii în C A P.
menţinerea ordinii publice". petenţă a problemelor privind asupra creşterii producţiei, a producţiei agricole. In acest îndeplinirea cu succes a a­
Prin componenţa lor, noile ridicarea nivelului de trai ma­ randamentului şi eficacităţii sens retine atenţia faptul că cestor obligaţii cere din par­
(Continuare in pag> a;2*a) activităţii cooperatorilor. Or­
organe ale puterii de stat lo­ terial şl cultural al populaţiei (Continuore; í«:: pog. *.;ro¿;2ja| lucrătorii din I M.A. poartă tea fiecărui mecanizator o
cale reprezintă voinţa şl Inte­ şl satisfacerea tot mal deplină ganizarea de echipe sau bri­ răspunderea pentru mecaniza­ muncă susţinută şi eforturi în­
resele tuturor cetăţenilor ţâ- a nevoilor cetăţeneşti. In acest găzi specializate care sâ exe- rea tuturor lucrărilor din coo­ zecite pentru ridicarea perma­
perativele agricole de produc­ nentă a calificării profesiona­
ţie. iar cîştigul lor este legat le. o cunoaştere temeinică a
nemijlocit de rezultatele obţi­ tehnologiilor de lucru în fie­
nute de sectoarele unde îşi care sector de producţie al
Invitaţiei gospodinelor din DIMINEAŢA PRIN PIEŢELE M UNICIPIILOR populatia cumpărătoare se des­ desfăşoară activitatea. C.A.P. Realizarea obiectivelor
Deva, H unedoara şl Petro­ chid şl funcţionează cum vor Integrarea secţiilor de me­ puse în faţa sectorului meca­
vînzătorii, producătorii parti­
şani de o le însoţi dum inica culari pretind preturi deosebit canizare ca sectoare mecani­ nic al cooperativei agricole va
fi mult uşurată în condiţiile
dim ineaţa cind îşi fac tîrgu- de umflate (4 lei kg de cartofi, ce ale cooperativelor agrico­ cind, aşa cum ne-a dovedit
le atrage după sine atribuţii
ie lile prin pieţe, i-am răs­ PREZENJI: cumpărătorii şi vînzătorii (cu faţă de 2,50 pe mercurial etc). sporite pentru fiecare meca­ practica de pînâ acum, meca­
Ştim că
pentru organele co­
puns şi dum inică, 29 noiem ­ merciale şi cele locale de stat nizator. Astfel, dacă pînâ a­ nizatorii vor fî localnici şi per­
manentizaţi pe o perioadă în­
cum cu cele 10 tractoare pe
brie a c, Dăm cuvintul aspec­ au fost trasate sarcini deose­ care le avem în secţia ce de­ delungată de timp în aceeaşi
bite de a vizita şt controla ple­
telor găsite pe teren. tele. Dar n-am văzut pe nimeni serveşte C A P. Uia, executam unitate. Faptul că în secţia
întîrziere) ABSENJI: factorii de răspundere de la consiliul popular munici­ aproape în exclusivitate lu­ noastrâ avem 7 mecanizatori
SOMN UŞORt pal, din conducerea C.L.F. crări în cîmp, la culturile ce­ din Jlîa, că Gheorghe Sorea,
Pentru dumnealor sarcina tra­ realiere şi în mică măsură la Ion Dimperiu, Carol Costea şi
Oro 6,45. Piaţa halelor Pe­ sată de către organele superi­ grădina de legume, în viitor Ion Joldea dau dovadă de
troşani. Producătorii Individuali La ora vizitei noastre prin un cartonaş pe care cumpără* dacă sînt cartofi. „Nu avem" gumelor, zarzavaturilor, fruc­ oare de partid este facultati­ va trebui sâ ne ocupăm şî de multă pricepere şi hărnicie în
Încep să sosească, aşezînd 1n piaţa din Petroşani, marfă se torul să poatB citi ce preţ are — le răspundea acesta. In In­ telor care se vlnd astăzi ; vă? lucrările dtn zootehnie, dc muncă ne dă certitudinea că
graba Sl neorlndulală marfa, găsea în cantităţi îndestulă­ marfa pe care vrea să o cum­ teriorul jnagazinulul Insă, mal usturoi, varză acră, mere etc. mecanizarea muncilor privind sarcinile ce ne revin din pro­
în faţa uşilor halelor îmbul­ toare : cartofi, varză, rădficl- pere Gestionara, cu un ton bine de 1 000 kilograme de Aşa că nu miră pe nimeni fap­ DE CAPUL LOR pregătirea şi administrarea fu­ gramul de măsuri adoptat de
zeala e maxima Fiecare vrea noase şl altele. foarte autoritar, a ţinut să le cartofi aşteptau tsă fie puşi în tul că o căpâţjnă de varză a­ rajelor. De asemenea, tot me­ conducerea partidului si sta­
s3 fie primul la eliberarea cîn- O altă „curiozitate" a pieţei reamintească vînzâtoarelor : vînzare. Ce motive o îl avut cră cît pumnul se vinde, cu Deşi Încă e Întuneric, piaţa canizatorilor li se încredinţea­ tului vor putea fi îndeplinite
tarelor, să ocupe un loc cît din Petroşani : din 10 octom­ „De ctte ori să vă spun fetelor gestionarul Constantin Mano- 4—5 lei. iar kilogramul cu 7—8 din Deva începe să „mişte" ză sarcina sâ asigure electri­ în cele maî bune condiţii.
mai bun la tarabe. Deşi s-a brie a.c., n-a mal fost afişat să puneţi preturile la marfă?“. lache de nu a pus în vînzare lei ; usturoiul cu 20 lei kg de pe la ora 6.30. La 7,15 se ficarea proceselor de produc­
cerut în repetate rîndurî — preţul la legume, zarzavaturi şi Nu ştim de cile ori le-o fi marfa cerută de solicitanţi? ş.a.m.d. Am întrebat de ce nu scriu preţurile la zi, la 7,10 se ţie din cooperative, sâ execu­ ALEXANDRU VADAN
atlt de către cei care desfac fructe. De aceea, producătorii spus gestionara Sabina Poposcu se trec preturile acestora în deschide chioşcul alimentar şeful secţiei de mecanizare
de la C.A.P. 1 Ha
produsele cit şi de către cum­ Individuali vînd cu preţuri despre acest lucru vînzătoare- PREŢURILE LA ZI? CELE DIN mercurial? „Dacă nu-s menţi- * nr. 1 (în loc de 6,30); la 7,15 te unele lucrări de irigaţii şl
părători — ca halele să fie des­ exagerate, iar încasatoarele se lor din subordine, însă cum­ 30 SEPTEMBRIE! onate în nota nr. 7 562 — ni cel al I A.S. care desface zar­
chise la ora 6 sau ce) tîrzlu la mulţumesc doar să ia banii şi părătorii au sesizat de multă s-a răspuns — n-avem treabă zavaturi. legume şî fructe; le
6,30, administraţia pieţei nu a să elibereze chitanţe. Dintre vreme această anomalie. Are In piaţa Devei şi acum în cu ele ’... 7.20 vine maşina 31-HD-555 şi
dat curs acestei cerinţe. Drept organele de control, cele care ceva de spus conducerea C.L F. decembrie, cind iarna e gata aduce iaurt la chioşcul nr. 2,
urmare, cel care vin din alte au în răspundere buna desfă­ Hunedoara? să se instaleze în toate dreptu­ CINE URMĂREŞTE TREBURILE lactate; Ia 7,30 vine, altă ma­
judeţe cu marfă stau afară în şurare a activităţii de vînzare- rile el vînzarea se lace tot PIEŢEI IN ORELE DE V1RF? şină. 3I-HD-814, cu lapte Pagina a IIB-a
frîg, iar cumpărătorii, maî ales cumpărare In piaţă, n-am în- CARET MOTIVUL? după preţurile stabilite la 30 — La ce oră ar trebui să fiţi
care merq dimineaţa la servi­ lîlnit pe nimeni! septembrie a.c.! Nota telefoni­ Duminică dimineaţa am pe­ aici? fi întrebăm pe . însoţitorii
ciu. sini lipsiţi dn posibilitatea Magazinul C.L.F. nr. 2 este că nr. 7 562, de atunci, trans­ trecut cîteva ore bune în piaţa celor două maşini.
de a se aproviziona în primele BOALA VECHE! unitatea cea mai solicitată din misă administraţiei Dietei, sta­ Devei. Fără teama de a gre$i Raid realizat de DAN
ore ale dimineţii. municipiul Hunedoara. Aşezat bilea preţurile la roşii de vom spune că în această dimi­ VRINCEANU, G. IGNAT,
Cum am intrat In unitatea la vad comercial buh — Ja cîmp. ardei gras şi multe alte neaţă, cind piaţa este solicita­ Dialog cu
Tot ca urmare a acestui fapt. N. PANA1T
Imediat după ora 7, în linie c C.L.F. nr. 1. din municipiul intrare în piaţa oraşului — legume de sezon, care astăzi tă cel mai mult, lucrurile se
cunoaşte o mare afluenţă de
un vacarm nemaipomenit. La Hunedoara, vinzăloarele au şi sini în cel mai fericit caz bu­ desfăşoară la voia întîmplării.
eliberarea cintarelor se Intîr- •trecut la confecţionatul eti­ cumpărători. Duminică, 29 no­ lion sau murături. Dar nota a Nu urmăreşte nimeni respec­ (Continuare m pag. a ;2-o)
zie foarte mult şi vînzarea În­ chetelor de preţuri. La varză, iembrie a.c., gospodinele În­ rămas fermă, deşi nu aminteş­ tarea preturilor, a curăţeniei,
cep© tîrziu. ceapă şi mere nu se vedea nici trebau vlnzătorul de se>rvidu te nimic despre preturile le­ unităţile care deservesc