Page 90 - Drumul_socialismului_1970_12

f
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4969 • MARŢI 29 DECEMBRIE 1970

In î n t î m p i n a r e a FESTIVALUL DUBAŞLLOR Şantiere

_________________________________________________ _
semicentenarului partidului gospodăreşti

Din iniţiativa biroului or­ cul hterar îndrumat de prof. Acţiunea pionierească „Te i i *
ganizaţiei de bază 0f.T.O, — Liviu hucaciu. „Partidului**, slăvim ţ i te etntăm partid
cadre didactice de la Şcoala „Viitorul**, „Comunismului*, iubit**, susţinută de 40 de pi­ l l S f i i i l
generală nr. i din Hunedoa­ „Drapelul** ti ni doar citeva onier«, s-a bucurat de un Importante lucrări cu carac­
ra, s-a organizat, in colabo­ dintre poeziile care, reci­ succes deosebit. Intr-un pito­ Lucrări pentru refa­ ter edllltar-gospodâresc şl
rare cu unitatea de pionieri, tate cu lateni de elevele Ma resc cadru etnografic, evo- de înfrumuseţare. Aşa cum
manifestarea „Cintăm a ţării rla Bulz, Florlca Gotoc, Sal- cind tradiţii şi îndeletniciri cerea şi consolida­ s-a hotărît, se vor construi,
ttnără grădină“ — tachinată vina Bota, Dorica loaneş, Vio­ străvechi, au prinş viaţă, prin munca voluntar-patrio-
sărbătoririi semicentenarului leta Cazan, au făcut din re­ prin recitările şi interpretă­ tlcâ a cetăţenilor, 1 000 mp
partidului. Invitaţi la mani­ citalul de poezie un moment rile pline de lirism şi talent rea digurilor trotuare şi se vor face repa­
festare, tovarăşii Eugen A ­ patriotic cu adinei valenţe e­ ale pionierilor, cintece şi poe­ raţii pe 17 000 mp străzi la
vram, secretar al Comitetului ducative zii despre ţară şi partid, pie­ In comuna noastră, lila — lila, precum şl reparaţii şl
municipal Hunedoara ai se sugestive din folclorul care a fost cea mal greu lo­ întreţineri de drumuri pe o
P.C.R., şi Ştefan Florescu, se­ nostru nou. A fost o mani­ vită de inundaţii, a fost ela­ lungime de 38 km în satele
cretar al comitetului execu­ „Judeţul nostru festare antrenantă, cu adtnct borat un plan şi pentru re­ Bacea, Bretea Mureşanâ.
tiv al consiliului popular semnificaţii patriotice, stlr- facerea şi consolidarea digu­ Brîznic, Culeş, Dumbrăvlţa,
trtnfuj tor, momente sem nifi­ în cifre şi fapte“ mul tuturor celor de faţă : Pentru executarea acestor maş
municipal, au reliefat, in cu- nind admiraţia şi entuzias­ rilor de pe malul Mureşului Valea Lungă, Sîrbl şl Sâcâ-
caţiile ale mişcării muncito­ părinţi, profesori şi înodfă- lucrări s-a cheltuit pînă a­
reşti din ţara noastră, sub 13 detaşamente de pionieri tori, colegi. cum suma de 1 132 748 lei. TEODOR VASIU
conducerea PC.R., precum de la Şcoala generală nr. 4 S-au efectuat 14 150 trans­ primarul comunei lila
şi succesele Hunedoarei in din Deva au participat la do­ porturi şi s-au folosit timp
procesul edificării României uă manifestări cu profund Concursuri de 70 de zile două excava­ 15 000 lei economii
socialiste. ecou educativ. Pentru pionie­ toare şi patru buldozere, Iar
Concursurile „Drag pă- rii din clasele a ll-a, a //l-a cetăţenii au prestat 140 000
mtnt românesc** (recitări), şi a /V-a s-a organizat simpo­ pioniereşti ore de muncă patriotică şl la construcţia
„Codrule cu frunză tată" zionul „Lupta partidului o- au efectuat lucrări în valoa­
(muzică populară), „Am în­ gllndită în literatură“ tn ca Din iniţiativa comitetului A început parada dubaşilor hunedoreni 1 Foto : V. ONOIU re de 130 000 lei. Valoarea
drăgit o melodie* (muzică u­ druî căruia cadre didactice şi U.T.C. şi a unităţii de pio­ totală a lucrărilor executate podului
şoară), ciştigate de elevii M. şcolari au reliefat momente nieri, la Şcoala generală nr. pînă acum se ridică la pes­
PiHvoi, D. Opriş, M. Petric, însemnate din activitatea I din Hunedoara s-a organi­ nă câ după puterile noastre dâ. Şl au fost prezenţi şl dan­ te 1 300 000 lei. Un număr de 39 de cetă­
G. Luncaşu ţi C. Enescu, ca P.C.R., ilustrindu-le cu ver­ zat concursul de desene „Eu om făcut o treaba cu folos, satorii din Ula, veniţi şl el ca Pînă în prezent s-au refă­ ţeni din aatul Luncolu de
şi montajul muzlcal-coregra- suri şi cintece. Elevii din cla­ văd lumea“, dedicat semicen­ n u coci aşa se cuvine : sâ ducem nişte buni vecini sâ cinsteas­ cut şl consolidat digurile pe Jos au prestat numai într-o
flc „5und tulnic, ziceţi stru­ sa a V-a au asistat la o ade tenarului partidului. Antre- moi departe comoara obiceiu­ că evenimentul. S-au perindat o lungime de peste 2,6 km zi 408 ore de muncă patrio­
ne**, prezentat de membrii vărată Irescă a dezvoltării nlnd peste 300 de pionieri şi rilor pârlnţilor noştri". pe scena căminului, obiceiurţ ln punctele Valea Bâtrînâ, tică la turnarea plăcii de
cercului folcloric „Plaiuri Hunedoarei tn ultimul pătrar utecişti la fazele pe clasă şi tre succesele de prestigiu, se Din partea biroului Comite­ neaoşe şi colinde prilejuite de Spital, Abatqr şl Sâcâmaş. beton la noul pod construit
hunedorene** aii făcut ca in- de veac, tn cadrul dezbaterii şcoală, concursul a desemnat numără participarea in anul tului Judeţean de partid, tova. venirea Anului nou, de o pro­ In adunările populare cetă­ peste rtul Luncol. Faţă de
tilnirea „Qlntâm a ţării ttnă­ „Judeţul Hunedoara in cifre următorii cîştigători: Petru 1962 la Festivalul de lolclor ol râşul loan Sîrbu, şeful secţiei fundă originalitate tematică ; ţenii au hotărît ca prin 30 000 lei preţ de deviz, a-
ră grădină• să se înscrie şi fapte**. Niţu fclasa a VHI-a A), loan ţârilor balcanice şi din zona de propagandâ a Comitetului au ineîntat frumuseţea Imagi­ muncă patriotică sâ plante­ ceastâ lucrare a costat nu­
printre cele mat reuşite ma­ Cimpoca (clasa a iX-a A), Mării Adrlotice, Festivalul de judeţean Hunedoara al P.C.R nilor artistice şi limba vorbită; ze anumite porţiuni ale di­ mai 15 000 lei, datorită fap­
nifestări organizate in tntim- Petru Mihu (clasa a VII-aB) fololor de pe'litoral (1967), Io a felicitat formaţia sărbătorita, ou fost admirate costumele gurilor cu salcîml Lucrările tului că Întreaga muncă de
pinarea sărbătorii din mai. Te slăvim si te şi Nicolae Scheau (clasa a spectacolul fl noi al laureaţilor orâtînd printre oiţele : „Acor- populare din diversele zone continuă. construcţie a foat prestată
¥ Vli-a A). Festivalului şi concursului de dînd o înalta preţuire mun­ fololorice hunedorene. Aplau­ de cetăţeni.
ta de Jos a avut loc o fru­ clntâm partid iubit In prezent ta aceeaşi şcoa­ fololor „Românio *69", lor cu ci; entuziaste şi pasionate pe zele spectatorilor au răsplătit Pentru înfrumuse­ şl-au adus o contribuţie deo­
Ba Şcoala generală din Va­
La construcţia acestui pod
prilejul ştafetei folclorice „Câu-
continuu talentul Interpretativ
moasă acţiune educativă în­ lă se desfăşoară faza pe cla­ tâtorll de comori", In martie care membrii acestei formaţii al artiştilor amatori. sebită cetăţenii F. Groza, S.
chinată aniversării partidu­ De curtnd, la Şcoala gene­ să a unui nou concurs de 1970, la Deva, membrii forma­ au desfâşurat-o şl o desfăşoa­ La coborirea de pe scenă, ţarea şl gospodă­ Benea lui Eoghln, T. Tot,
lui. Ea a fost prilejuită de rală nr. i din Hunedoara s-a desene cu tema „Slăvim e- ţiei ou fost distinşi de către ră pentru volorlficoreo şl pro­ loon Bornemisa ne povesteşte T Groza, V. Dan şt mulţi
un recital de poezie patrioti- desfăşurat o frumoasă şeză­ roil comunişti** a cărui fina­ Comitetul de Stat pentru Cul­ movarea celor moi autentice fapte Inedite din viaţa cetei alţii, precum şl deputatul
din creaţia poetului Ni- toare fnc/ifnafd aniversării lă va avea loc tn trimestrul tura şl Artâ cu Insigna „Eviden­ tradiţii şi obiceiuri fololorice de dubaşi. „In Almaş-Sălişte, rirea comunei Nicolae Groza, care au par­
cotam Eabiş, organizat de cer- j«m(centenaru!u( partidului. II al anului. şcolar. ţiat In munca culturalo de mo- din judeţul nostru, dorim ca şi înainte de Anul nou, colindă­ ticipat la muncă plnâ la
sâ". Numeroasele apariţii pe de acum înainte duboşll din torii se adună la o cosă - II In perioada aeptembrle terminarea podului.
micul ecran l-au fâctrt cunos­ Almaş-Sălişte sa desfăşoare o zic „conac" - unde Învaţă co­ 1970 — august 1971, Un comu­
cuţi In întreaga ţorâ. prodigioasa activitate, transmi- lindele, deoarece ele se deose­ na noastră se vor executa, ADAM BENEA
„Formaţia de du ba şl din Al­ ţînd din generaţie tn genera­ besc după gazdă sou persoa­ I aşa cum a-au stabilit ln adu­ primarul comunal
ţie tradiţii le şi obiceiurile strâ.
maş-Sălişte a adus afirmarea
Asigurarea minimului garantat, acordarea artei folclorice hunedorene, moşeşti, pentru înflorirea con­ na căreia I se adresează. Adi­ nările populare cu cetăţenii, Luncolu da Jot
că se alege repertoriul. In anul
dovedindu-xe o veritabila păs-
trâtoare şl promotoare a tra­ tinuă a artei şi culturii noas­ 1940 cînd ne-au chemat la I
tre socialiste".
Bucureşti, noi pe drum ne-om
diţiilor populare româneşti" - Intr-o atmosferă de puternic format programul şl tot pe
a spus In cuvîntul său
prof
indemnizaţiilor şi majorarea pensiilor Clemente Constandin soiutîn. entuziasm, participanţii la fes­ drum l-am repetat..,“ La cel Chemarea artei
71 de ani, şeful dubaşllor din
tivitate au adresat o telegramă
du-l pe sărbătoriţi din partea
Comitetului Judeţean pentru Comitetului Central al Partidu­ satul Almaş-Sălişte se mîndreş- La Liceul din Haţeg s-o des­ zonat, feţe de mosă, şerveţele
te cu un trecut artistic demn
lui Comunist Român, tovară­
ctilturâ şl artâ şi o Casei ju­ de invidiat, răsplătit In primă­ chis, de curînd, o expoziţie cusute cu motive naţionale sau
deţene a creaţiei populare. In şul^ NICOLAE CEAUŞESCU, vara acestui an cu medalia şcolara cu un carocter com­ cu broderii de o rară fineţe,
cooperatorilor creează un climat favorabil numele Invitaţilor Io festival, in care se spune : „Legaţi prin „Meritul Cultural" aloja I — plex, cuprlnrind luorărl de sculpturile In lemn, rellefînd
Idei cuprinse In contorsiunile
prof. Tlberlu Alexandru — şe­
toate fibrele de pâmîntul româ­
pictură, sculptură In lemn, ar­
ful sectorului muzical de la in­ nesc, purtind cu mlndrie şl cinste ce ie reflectă asupra tizanat. Adevărată vitrină a rădăcinilor şl crengilor de co­
întregii formaţii.
stitutul de etnografie şl folclor demnitate portul şi cintul îndeminărll, talentului şl hărni­ paci râd esc aceeaşi Înclinaţie
...Şl tn timp ce sala arhipli­
din Bucureşti - o apreciat mă­ moştenite din tată in fiu şi be­ nă a căminului cultural urmă­ ciei elevMor acestei şcoli, expo­ înspre frumos, aceeaşi chema­
creşterii producţiei agricole iestria şl talentul acestor meş­ neficiind de minunatele con­ reşte şi aplaudă la scenă des­ ziţia aduce prin lucrările de re o artei, susţinută de talent
pictură, cu tematică Inspirată
teri anonimi al centului şl fo­
şl muncă perseverentă.
diţii asigurate de către parti­
cului, oare azi se bucurâ de o- dul şl statul nostru, ne anga­ chisă echipele de dubaşi - (n mare parte din lupta parti­ ★
precierea şl stima tuturor. Cu jăm ca şi in viitor sâ facem colindători, ne gindim că de dului, din timpul grevelor mun­ Zilele trecute, artiştii ama­
crărl agrotehnice stabilite Oştlgul minim garantat şi emoţie In glas, mereu tinârul cunoscute pretutindeni neste­ fapt succesul acestei ediţii citoreşti orî din realizările ob­ tori a; comlnuluj cultural din
inaugurale a festivalului duba-
pentru flecare cultură, înce- posibilităţile practice de re­ loan Bornemlsa, Iniţiatorul şi ţinute după eliberare, un vi­ Sâlaşu de Sus ou prezentat ln
<UfOTore din pog' 1) pînd de la pregătirea terenu­ tribuire cu mult peste acest eonducâtoru) formaţiei de du- matele folclorului românesc". şilor hunedoreni, ca de altfel brant omagiu înţeleptului con­ satele de la pooleîe Retezatu­
lui şl pînA la recoltare, va ctştig vor stimula interesul başl, a mulţumit călduros tu­ Aşa cum era şi firesc, fes­ orice manifestare artistică ducător în cinslea aniversării lui - Poroş, Coroeştl, Ruşor şi
determina creşterea râspun- pentru obţinerea unocr pro­ turor celor veniţi la sârbătoa- tivalul dubaşllor o continuat cu populară, înseamnă trainica căruia o fost deschisa expozi­
perioada de prlmAvarA, varA derll fiecărui cooperator pen­ ducţii animaliere mari. deoa­ re. „Este o mare bucurie pen­ mult aşteptatul spectacol fol­ noastră legătură cu obirşla ţia. Ponor, un otroctlv program ar­
$1 toamnA toţi membrii coope­ tru realizarea şl depAşirea rece va exista posibilitatea le­ tru noi câ azi au venit aşa de cloric. Rînd pe rînd, au urcat străveche, forţa ce emană Lucrările in acuarelă, ulei, tistic dedicat aproplatellabnl*
ratori au posibilitatea sA ob- producţiilor planificate, ştiind gării veniturilor îngrijitorilor mulţi oameni sâ ne vadâ aici, pe scenă echipele de dubaşi din tradiţia acestor pomîn. desen, pictură cu nisip, ori cu versarî a semîcentenarului.por#
tîdului.
ţinA venituri lunare cu mult că cu cit vor fi mai bune re­ de efortul şl priceperea depu­ Io cosa noostrâ. Asta înseam­ pe care le-om văzut la pana- turl... fum atrag atenţia prin varieta­
peste minimul lunar garan­ zultatele muncii sale cu atît să, de nivelul producţiei tea tehnicii de lucru, prin vi- Spectacolul a cuprins un
tat, bineînţeles cu obligaţia mal mari vor fi şl cîştlgurile In acest sens în cadrul u- gurozitatea Inspiraţiei. „Grlvi- montaj literor, piesa de tea­
sA participe permanent la lu- ţa'33", „Uzinele Călan" (Mario tru „Mireasa cu maşina" şi un
pe care le poate realiza. , nitătii noastre s-a stabilit ca La rezolvarea unor treburi ale comerţului concert de muzică populara şi
crArile ce se execut A In ca­ Pentru oricine este cît se îngrijitorii să fie retribuiţi pe Băltoţeon), „Iarna în sat" (Le-
drul cooperativei. poate de clar că acest sistem baza producţiei de lapte, a tiţla Vloiconi), „Colega mea" uşoară.
Acest nou sistem de platA de platA stimulează hAmlcla, produşllor obţinuţi, precum şl şl Casă la ţară" (Rodloa Me­ In perioada care urmează
a muncii este nu numai sti­ Iniţiativa şl priceperea şl greutate a animalelor înde­ Iste necesară o contribuţie proprie mai mare rlan) sau „Portul Brăila" şî artiştii amatori din Sâlaşu de
în
a sporului de creştere
mulativ. dar tn acelaşi timp determină pe flecare coopera­ „Peisaj" (Crîstinel Bobrîncea) Sus vor duce şl mal departe, în
«1 echitabil. Participarea la plinirea indicatorilor de pro­ slnt citeva din tablourile ce se satele Ohobo.S'blşef, Riu de
tor să muncească mal bine, Mori şi a»ltele freamătul săr­
muncA, nu atunci etnd vrea să se strAdulascA să obţină ducţie este posibilă prlntr-o Am scria nu de mult de­ viri. Ni a-a confirmat bă­ sizarea directorului O.C.L. A­ remarcă prin acurateţea com­
fiecare, c! atunci c!nd o cer producţii tot ma! mori în bună îngrijire a animalelor spre modul defectuos cum nuiala că aglomerarea e „ro­ llmentara. Redăm şî acest poziţiei şi o realizării. bătoresc al intîmpinorn morii
aniversări.
nevoile producţiei şl executa­ toate sectoarele producţiei a­ şl hrănlrea lor raţională. A­ decurge vînzarea în magazi­ dul" nedorit al lipsei de In­ răspuns. „Nu din rea intenţie Numeroasele obiecte de arti-
cest lucru ne obligă să ne nul nr. 30 de pe strada K.o- teres din partea gestionaru­ se produc nereguli de aces­
rea Întregului complex de lo- gricole. gălniceanu din Deva. E vorba lui şl ajutorului său Ln or­
preocupăm cu toată răspun­ de un magazin cu autoservi­ ganizarea vînzărll şl am pre­ tea Probabil că tn duminica
respectivă casiera să fl fost
derea de creşterea producţiei re în care se mal desfăceau, zentat faptele tovarăşului Ion bolnavă. De altfel unii lucră­
Prin stabilitatea formaţiilor de de furaje pe terenurile afec­ în condiţii total Improprii, Mărgineanu, directorul O.C.L. tori ai noştri găsesc foarte
tate fermei zootehnice. Se pîine şl lapte. Cînd am cer­ Alimentara Deva uşor înţelegere la medici şl
cetat din ce cauză trebuie să „Ce să le mai fac, spunea ne lasă baltă cînd avem mal
desprinde deci cu claritate că
lucru se vor obţine veniturile crescătorilor de aştepţi aici chiar şi o oră la directorul. I-am sancţionat pe mare nevoie de el". Chiar aşa
rînd, n! s-a apus că Impre­
fiind,
amtndol. Vă arăt dosarul cu
neregulile din unele
animale depind în exclusivi­ sia de aglomerare şl dezordi­ sancţiuni. E plin". magazine ale comerţului cu
rezultate superioare tate de hărnicie şl pricepe­ ne o dă faptul că se desfac dar treaba tot rău merge. Se­ produse alimentare trebuie
Şl nl l-a arătat. Aşa era,
aici amintitele produse, spa­
puse la punct de lucrătorii
Ca urmare, sîntem
rea lor.
ţiul din magazin nefilnd pro­ sizări tot primim de la cum­ din comerţ şl nu de cineva
siguri că toţi îngrijitorii din pice pentru aceasta. Am o- părători. „In fiecare dumini­ dinafară. Nu e o întîmpla-
MAsurlle prevăzuta de re­ (n cooperativă introducerea cadrul fermei vor dapune e- blectat i aglomerări ae produc că dimineaţa — ne «crle to­ re, că ziarul trebuie să acrie
centa hotărî re a ConallluJul cîştlgulul minim garantat va forturl pentru realizarea de şl la casa autoservirii. „E din varăşul Mitică Roşcăneanu — de trei ori despre acelaşi ma­
de Miniştri şi a Consiliului fl stabilitatea oamenilor care producţii olt mal mari, ceea cauză că una dintre casiere acest magazin e deschis de gazin pentru ca lucrurile să
Uniunii Naţionale a C.A P se ocupă de creşterea animale­ ce este în folosul lor şl al tu­ nu e destul de expeditivă" — la 7 la 10, dar mai ln toate poată lua calea cea bună.
cu privire la garantarea unui lor. Pînă acum răspunderea spunea responsabilul Nicolae duminicile e de serviciu nu­ Consiliul popular al munici­
cîştig minim lunar pentru pentru producţia animalieră turor cooperatorilor. Rochln. Cum noi credeam to­ mai o casieră şl se face aglo­ piului Deva ne-a răspuns cu
munca depusA au fost primite era repartizată într-un mod tuşi că e vorba de nişte ca­ meraţie de trebuie să aştepţi citeva zile în urmă câ a luat
cu mult Interes de membrii !n care producţia slabA nu ALEXANDRU BIRAU renţe de organizare, am In­ o oră pînă ajungi Ia rînd sâ măsura de a pune provizoriu
cooperatori din Dobra. cooperator, Îngrijitor clus magazinul respectiv în­ plăteşti marfa autoservită". Ia dispoziţia comerţului un La Fabrica de conserve Haţeg, se pregăteşte un nou lot de
Un prim şi binefăcător e­ afecta direct şl nemijlocit d« onimoîe la C.A.P. tre obiectivele unul raid pe Nimic mal adevărat Şl de •paţlu pentru vînzarea lapte­ produse destinate comerţului.
fect pe care-l va avea la noi ctşttgul îngrijitorilor. Dobra tema corectei şl bunel ser­ data aceasta am prezentat se­ lui şl a pîlnll
căminul cultural
cu
cara funcţionează şt birourile
novare,
In ajutorul comisiilor locale de sistematizare llor de sistematizare. Este însă organizaţiilor de masă | cămi­ ţean care leagă DN 66 de sa­ bibliotecă, amplasat pe partea
necesar ca şl
consiliile popu­
tul Nucşoara. E) are ca dotări i
lare, cit şl comlaltle de siste­ nul cultural, magazin alimen­ clâdlrea consiliului popuLar ln
matizare să manlfeate mal tar, magazin metaLo-chlmlc, care funcţionează şl birourile opusă a pieţei, ln faţa consiliu­
Flecare aşezare rurală are rea aspectului arhitectural al apte pentru amplasarea dotări­ aăll de festivităţi. Iar In per­ multă exigenţă in aceaatâ pri­ magazin de textile, o 'librărie, organizaţiilor de masă, miliţia, lui popular, un magazin univer­
nevoie, pentru satisfacerea di­ localităţii. lor cu folosinţă colectivă. Râu spectivă un punct sanitar, ma­ vinţă şl aă vegheze la respec­ un oficiu poştal, un complex de magazin universal cu bufet, sal cu bufet şl grădină de vară
verselor cerinţe materiale şl In ceea ce priveşte modul de este câ acest lucru nu aa res­ gazin, bufet, un spaţiu degajat tarea legilor, pentru câ numai deservire, un spital, o materni­ magazin alimentar, Internatul situat pe latura lungă a pieţei.
spirituale ale locuitorilor săi, aşezare ln teritoriul localităţii, pectă, deşi Comitetul executiv pentru adunarea cetăţenilor, astfel satele noastre vor putea tate şl piaţă de alimente. Din şcolii generale Aceste dotări
de anumite dotări cu folosinţă o parte din clădirile cu ca­ al Consiliului popular judeţean Consiliu? popular a) comunei beneficia de dotările neceeare, aceste dotări urmează aă ae slnt dispuse In Jurul zonei cen­ Internatul ş! noul oficiu poştal.
colectivă. Numărul acestora, racter reprezentativ şl de uni­ a dat Indicaţii tuturor consili­ Densuş, neţlnînd seama de In­ aceetea puţind fl amplasate păstreze i clădirea consiliului trale. Tocmai de aceea, siste­ S-au prevăzut localuri noi pen­
precum şi varietatea lor ae cat (polltlco-admlnlatratlv, co­ ilor populare comunale sA fo­ teresele majore ale sistemati­ In locurile Indicate ln «chlţele popular, căminul cultural, com­ matizarea a prezentat serioase tru miliţie şl dispensarul uman.
află In raport direct cu mări­ merciale, culturale) se vor losească fondurile pentru rea- zării satului şl de perapectlva de sistematizare. plexul de deservire, spitalul, dificultăţi din cauza reliefului Dispunerea mal liberă a acestor
mea. Importanţa şt profilul ao- grupa In centrul toelal-adml- destul de accidentat şl a cursu­
cial-economlc al localităţii ce nlatrativ pe un teren bun, cu lui de apă care traversează a­ dotări creează o ambianţă re­
trebuie sâ contribuie 1a ridi­ orientare favorabili, cu aceea ceastă zonă. După elaborarea prezentativă. degajată şl totuşi
carea nivelului de deservire a uşor şl la distanţe aproximativ mal multor variante de siste­ Intimă, pe măsura satului.
populaţiei din mediul rural. egale de limitele vetrei comu­ matizare s-a ajuns, totuşi, la Din aceste exemple reiese râ
ln analiza propunerilor pen­ nei sau satului. In cazul loca­ im trebuie amplasat şi din ce este alcătuit o soluţie care prezintă avantaje
tru conturarea locului, formei lităţilor mici şl celelalte dotări de ordin funcţional. Av!ndu-se principiul care trebuie aplicat
şi volumului centrului civic al (de educaţie şt fnvăţămlnt, sa­ In vedere câ centrul este îm­ la stabilirea centrelor civice ale
comunei sau salutul, comisiile nitara etc.) vor putea fl cu­ părţit în două de plrlul Sălaşu­ satelor reşedinţă de comună
de sistematizare locale, consti­ prinse în centrul civic pentru lui şl pe malul drept trece şo­ este acela de a căuta sâ se a-
tuite pe lingă consiliile popu­ a asigura cooperarea dintre el* seaua Judeţeană, s-a propus slgure o grupare cit mal orga­
lare comunale, trebuie aă albă şl o echipare tehnlco-edllitarâ deci un parcaj pentru auto­
In vedere ca acest centru să corespunzătoare şl eficientă. centrul civic al satului turisme (parcajul pentru autobu­ nizată a dotărilor, mal elasti­
fie amplasat 1ntr-un loc cores­ In stabilirea tipului şl a mă­ ze fiind puţin lateral faţă de că şl adaptată la realităţile fie­
punzător şl sâ fie lntr-o strîn- rimii clădirilor de folosinţă ge­ piaţa centrală). Tot pe partea cărui sat şl la frumuseţile sale
să legătură compoziţională cu nerală se va ţine seamă de aceasta a pieţei există un ma­ naturale. Asemenea rezultate
cele mal caracteristice elemen­ funcţiunile şl încadrarea loca­ gazin universal construit la o
te naturale şl economice care lităţii, potrivit schiţei de siste­ cotă superioară faţă de nivelul nu se pot obţine Insă decît
formează comuna sau aatul matizare a comunei, într-una general al pieţei. Pentru a se prin studiu la faţa locului şt
(rîul, gara, şoseaua principală, din următoarele categorii i lo­ Uzarea dotărilor din zona cen­ m de dezvoltare, a făcut Inter­ Acţlunaa de alaborare a achl- maternitatea şt piaţa de ali­ organiza această denivelare s-a prin colaborarea dintre cetăţe­
C.A.P., IA.S, I.M.A.). Centrul calităţi cu condiţii bune d* trali şl sâ nu ocupe terenuri­ venţii pentru diminuarea deta­ ţalor de «iatematicare şl a de­ mente. Ca dotări noi a-a pre­ propua un taluz tnterbat care nii satelor, proiectanţi, comi­
civic al comunei trebuie aă fie dezvoltare | localităţi care din le libere cu alte construcţii şt se liului, sollcttînd renunţarea re­ taliilor da organizare a zonelor văzut un oficiu poştal, un res­
alcătuit din cele mol Importan­ diferite motive vor trebui re­ constată totuşi cazuri de ocupa­ zervării de amplasamente pen­ centrale ala comunelor şl sa­ taurant şl un magazin univer­ ara la partea superioară un siile locale de sistematizare şl
te clâdirl administrative şl xo- grupate treptat şl în vatra că­ ră a acestor terenuri cu alte tru dotările din etapa de per­ telor este fn plină desfăşurare sal. trotuar ; acest trotuar permite consiliile populare. Numai
clal-culturale — clâdlreo con­ rora nu se vs mal face nici un clădiri Aşa de exemplu, în sa­ spectivi şl aducerea şcolii la Pînă In prezent au fost elabo­ Zona centrali a localităţii accesul pietonilor la magazin prin efor.tnri comune vom pu­
siliului popular, magazinul să­ fel de dotare cu caracter per­ tul Orăştloara de Jos, deş! s-a aliniamentul arterei, produclnd rate şl aprobate schiţele de Pul se desfăşoară pe trei tera­ şl ln curţile locuinţelor Indi­ tea asigura o dezvoltare ar­
tesc. căminul cultural, poşta, manent. cunoscut că a fost elaborat un se. In terasa superioară este monioasă a tuturor localităţilor
cooperativa, dispensarul uman In cadrul comunei se va a­ detaliu de centru care prevede astfel greutăţi In realizarea sistematizare pentru 25 de co­ situat spitalul, pe terasa mij­ viduale (accesul carosabil se rurale, in deplinâ concoidanţâ
şi veterinar, casa de naşteri etc. corda prioritate reşedinţei a- realizarea in primă etapă a proiectului. mune. locie dotările menţionate mai face printr-o stradă laterală)
Amplasarea celorlalte clădiri cestela atlt ca etapă de reali­ unul complex al cooperativei încălcarea normelor şl ne- Cum va arăta centrul civic sus, Iar pe terasa de jos piaţa iar din faţa taluzulul pfnâ la cu necesităţile soclal-economice
publice — şcoala, căminul dc zare cit şl ca grad de echipa­ de consum, Consiliul popular respectarea schiţelor şl a pla­ al comunelor? Vom descrie as­ de alimente. Zona centrală este şosea a fost prevăzută o zonă prezente şi de berspeclivâ ale
copii. grâdlnRa. baia, spălătoria, re Aceasta, se justifică prin comunal Berlu a autorizat to­ satuhil românesc.
atelierele meşteşugăreşti etc. mărimea populaţiei, profilul so­ tuşi refacerea unei locuinţe, nurilor de sistematizare se da- pectul pe care-l vor primi două mărginită de ptrtul Rlu Băr­ verde de agrement.
trebule sâ fie fâculâ In mod cial-economic şl Importanţa sa Impiedicind prin aceasta reali­ toresc şl faptului câ salariaţii localităţi : Pul şl Sâlaşu de bat, peste care trec două po­ Pe malul 9ttng s-au prevăzut
corespunzător, ţinind seama de în raport cu celelalte localităţi zarea dotărilor propuse pentru care trebuie sâ vegheze la Sus. Schiţa de sistematizare a duri ş! este traversată lateral dotările centrului civic dispuse Arh. ION CONSTANTINESCU
funcţiunea acestora şi necesită­ componente clapa următoare In salul Peş- respectarea strictă a disciplinei comunei Pul prevede pentru de DN 66. organizat In jurul unui degnja- arhitect şei al judeţului
ţile de deservire a populaţie» Comisiile locale de sistemati­ leana, deşi s-a elaborat un
De asemenea, nu trebuie uitat zare au deci datoria să veghe­ detaliu al cenlrului civic care în construcţii nu au acţionat la zona centrală a satului de re­ Satul reşedinţă de comună ment centra) Aceste dotări Arh MARCEL VASILESCU
faptul câ aceste clădiri trebuie ze asupra neocupârii terenuri­ prevedea conslrulrea 1n prima timp şl ln mod hotârR pentru şedinţă următoarele dotări : Sâlaşu de Sus are zona cen­ slnt •. localul existent al consi­ şeful colectivului de
sâ contribuie şl la Imbunâlâţl- lor libere din zona centrală etapă a unei şcoli şl a unei curmarea încălcării prlnclpl- clădirea consiliului popular ln trală situată pe diurnul jude­ liului popular propus spre re­
sislematiiare de la I.P.J.H.