Page 92 - Drumul_socialismului_1970_12
P. 92
Şedinfa plenară Ignorînd protestele opiniei publice
a Comitetului voievodal spaniole^ şi mondiale
Şase patrioţi basci au (ost
al P.M.U.P. din Katowice
condamnaţi ia moarte ţ BANCNOTE FALSE
VARŞOVIA 28 (Agerpres). tea dezvoltării permanente a MADRID 28 (Agerpres) — BRUXELLES« 28 (Agerpres). i Autorităţile poliţie
Agenţia PAP transmite ; La noilor iniţiative creatoare, pa Ignorînd protestele opiniei pu Condamnarea la moarte de i neşti din R.F, a Germa
28 decembrie, la Katowice a triotice, care servesc creşte blice spaniole şi mondiale fa către Tribunalul militar de la niei au iniţiat o vastă
avut loc şedinţa plenară a rii avuţiei naţionale şi, prin tă de înscenarea Judiciară Burgos a celor şase patrioţi ] aeftune pentru descope
Comitetului voievodal al aceasta, îmbunătăţirii condi împotriva celor 16 patrioţi basci a fost primită „cu con l rirea unui „atelier“ care
P.M.U.P. din Katowice. -La ţiilor de muncă şi de viaţă basci, Tribunalul militar din sternare" ‘ la Bruxelles, trans ! in ultimele luni a pus
lucrările plenarei a participat ale poporului. Burgos a pronunţat luni sen mite agenţia France Presse. ) in circulaţie mari canti-
primul secretar al C. C. al In legătură strînsâ cu cla tinţa de condamnare la moar Intr-o declaraţie făcută pre \ lăţi de bancnote false.
P.M.U.P., Edward Gierek, ca sa muncitoare, a spus Edward te a şase dintre acuzaţi. îm sei, ministrul de externe bel i Potriutt unor surse au-
re, la cererea sa. a fost eli potriva altor 9 inculpaţi au gian, Pierre Harmel, a cerut 1 torizate, cantitatea de
Gierek, conducîndu-se după
berat din funcţia de prim- înţelepciunea şi experienţa fost pronunţate pedepse cu comutarea pedepsei capitale. ^ bancnote false s-ar putea
i ridica la 2 500 000 mărci
La rindul său, Harm Bui-
secretar al Comitetului voie sa, bazîndu-se pe încrederea închisoarea pe termene vari ter, secretar general al Con ' vest-germane. In cerce-
ind între 6 şi 70 de ani, totali-
vodal de partid. în legătură şl sprijinul el. partidul va re zînd peste 519 ani de deten federaţiei Internaţionale a \ ţările lor, agenţii fede-
cu alegerea sa ca prim-secre- zolva problemele economice ţiune. Un singur inculpat a Sindicatelor Libere, a trimis i rali colaborează ‘ cu
tar al CC. al P.M.U.P. la complexe şi va conduce acti fost achitat. o telegramă generalului Fran / reprezentanţii poliţiei
Avocaţii apărării s-au întru
plenara a 7-a a Comitetului vitatea de dezvoltare a bazei nit îndată după aflarea ver co în care este exprimată „o ) franceze, care au sem-
ţ nalat recenta apariţie la
roarea faţă de sentinţa pro
Central. materiale, folosind iniţiativa, dictului pentru a redacta, po nunţată la Burgos". \ Strasbourg a unor banc-
Primul secretar al CC al capacitatea şi energia poporu trivit codului Justiţiei militare Nail MacDermott, secreta i note false executate In
In foto : Principala stradă comercială din Helsinki străluceşte sub luminile tradiţionalelor
P.M.U.P. a rostit o cuviotare, lui, spre binele Poloniei popu decoraţiuni de iarnă. spaniole, observaţiile lor, pe rul general al Comisiei Inter » tr~o manieră asemănă-
în care a subliniat neceslta- lare. care le vor înainta comandan naţionale a Juriştilor, s-a de \ toare cu cele puse in
tului celei de-a 6-a regiuni clarat şocat de condamnarea i circulaţie de falsificatori
militare de la Burgos. Hotârî- Ia moarte a celor şase patrioţi la Hamburg, in septem-
rea tribunalului devine defi basci \ brie 1970.
In India vor avea loc alegeri nitivă imediat ce comandantul | INCENDII PUTERNICE
regiunii militare o ratifică. In
Guvernul israelian va participa ipoteza ratificării ei, numai
Duminică au izbucnit
şeful statului poate exercita BONN 28 (Agerpres). — i l tntr-o suburbie a portu-
Heinz Vetter,
dreptul de comutare a pedep
preşedintele
\ lui Hamburg, la scurte
la convorbirile privind generale înainte de termen selor capitale sau de graţiere. Federaţiei sindicatelor vest- i Intervale de timp, patru
înscenarea judiciară de la germane, D.G.B.. a trimis o
’ puternice incendii care,
Burgos se încheie cu un ver telegramă generalului Franco \ potrivit aprecierilor po-
gresul Naţional Indian speră
soluţionarea paşnică a DELHI 28 (Agerpres) — că prin organizarea alegeri joritate substanţială în Parla dict care lezează cele mai ele în care condamnă decizia Tri i liţiei locale par să fie o
Pentru prima
oară de la
bunalului din Burgos şi cere
ment, care să neutralizeze o
mentare principii de Justiţie
obţinerea independenţei, la lor anticipate, forţele care se poziţia conservatoare. Scruti şi care nu va întîrzia să sus comutarea condamnării la pera unui piroman. Fo-
începutul anului viitor, In pronunţă pentru transformări nul va avea Ioc probabil în cite indignarea opiniei publi moarte a celor şase luptători 1 cui a provocat moartea a
conflictului din Orientul Apropiat India vor avea loc alegeri progresiste vor obţine o ma februarie 1971. ce spaniole şi internaţionale. basci. \ două persoane şi răni
generale înainte de termen. . rea altor nouă. Au fost,
Decretul prezidenţial, semnat » de asemenea, Inregistra-
TEL AVIV 28 (Agerpres). bării Parlamentului. Cu acest duminică de preşedintele \ te importante pagube
Guvernul israelian a hotâ- prilej, premierul Golda Meir Venkata Gîri privind dizol funcţii legislative — a cărui AMMAN. - Numărul obser ţ materiale.
rît luni să participe din nou va face o declaraţie asupra varea Parlamentului şi devan HAGA. - Lo Utrecht j constituire a fost hotârîtâ re vatorilor militari, din cadrul
la convorbirile cu privire la atitudinii pe care reprezen sarea alegerilor, este menit, s-a deschis „Salonul de ; cent, vor face parte reprezen Comitetului Superior Arab în \ „CONVIEŢUIRE" CU
soluţionarea paşnică a con tanţii Israelului o vor adop după părerea observatorilor vacanţă 1971" in cadrul j tanţi ai partidului Baas, ai sărcinat cu supravegherea apli \ ŞERPI VENINOŞI
flictului din Orientul A p ro ta ia convorbiri. politici, să ofere guvernului căruia mari firme şi orga- : Partidului Democratic Kurd, cării acordurilor iordano-pa- Peter Kriel a abando-
piat. desfăşurate sub egida După cum se ştie, Israelul Indira Gandhl posibilitatea nizaţii de turism din in-/ j muncitori şi ţărani, personali lestiniene, va fi redus la jumă l nat, după trei nopţi de
de a obţine sancţionarea de
ambasadorului Gunnar Jar şi-a suspendat participarea )a către întregul popor a pro treaga lume prezintă un j tăţi independente, kurde şi ira tate in ianuarie 1971, se anun nesomn, încercarea de a
ring, anunţă un comunicat o convorbiri la 6 septembrie gramului său de dezvoltare e bogat material documen- j kiene, „cunosoute pentru pa ţă din cercuri apropiate Comi } bate recordul mondial
tar despre condiţiile asi- '
ficial. a c , sub motivul că R.A.U. ar conomică şi socială a tării. ; gurate amatorilor de că- j triotismul lor", anunţă duminică tetului din Ammán, citate de i de „convieţuire“ cu şerpi
Decizia guvernului va fi au- fi încălcat acordul de înceta Intr-o alocuţiune radiodifu • lăiorii. România participă | cotidianul irakian „Al Saouro". Agenţia France Presse. / veninoşi intr-o cuşcă (
Potrivit aceluiaşi ziar. Consiliul
pusâ marţi dezbaterii şi apro re a focului. zată. premierul Indira Gan : cu un stand, organizat sub [ Naţional or fi menit să ducă In prezent, in Iordania îo ) închisă. Claustrat ' Im-
dhi sublinia duminică faptul ? auspiciile Ministerului Tu- j află 33 de ofiţeri din R.A.U., ţ preună cu 30 de reptile
că forţele conservatoare şi i rismului. Standul a fost j Io „consolidarea unităţii naţio Libio, Kuweit, Arabia Soudită, i deosebit de primefdioa-
reacţionare din ţară au cău i vizitat în primele două zile j nale". Sudan şi Tunisia. l se, Kriel spera să poată
tat în permanenţă să boico I de peste 10 000 de per- j \ eta şi chiar dormi In
Acţiuni violente ale latifundiarilor teze măsurile democratice a | soane printre care şi se- I comisar militar american, Ja TRIPOLI. •> La Tripoli au continuat convorbirile oficiale i J de o lună, pentru a de-
compania şerpilor timp i
doptate de guvern pentru ex
dintre Moamer Gedafi, preşedintele Consiliului Comanda
recordul
1 păşi cu o zi
tinderea şl întărirea controlu j cretarul de stat al aface- • mes Lampert. mentului Revoluţiei din Libia, şi Houari Boumediene, i precedent (n materie al l
j rilor economice, Van Son. j
KUWEIT. - In capitala Ku
împotriva ţăranilor chilieni lui statului asupra economiei weitului s-au încheiat dumini preşedintele Consiliului Revoluţiei Algeriene, aflat la Tripoli, ’ sud-africanului Jack Se-
naţionale. In acest sens, ea a
amintit opoziţia forţelor de că lucrările celei de-a 6-a într-o vizită oficio«lă. In cursul convorbirii, au fost examinate 1 al, Istovit Insă, după
TOKIO, - Aproximativ 20 000
dreapta faţă de adoptarea le de locuitori ai Okinawei au conferinţe ministeriale a Orga evoluţia relaţiilor bilaterale algero-libiene, situaţia actua { numai trei zile şi
lă din Orientul Apropiat şi alte probleme de interes re
SANTIAGO DE CHILE 28 Consiliul Naţional al Con gii de naţionalizare a princi participat duminică la Tokio la nizaţiei statelor arabe expor ciproc. i trei nopţi, Kriel a ,
(Agerpres). — După cum in federaţiei naţionale a ţărani palelor bănci, crearea Comi un mare miting pentru o-şi ex tatoare de petrol (O.P.A.E.P.). r trebuit s<3 renunţe la
formează agenţiile de presă, tetului guvernamental pen prima solidoritateo cu populaţia Un comunicat anunţă că ţările TRIPOLI. — In cursul unei escale făcute Io Tripoli, în \ idee a de a-şi petrece re-
în anumite regiuni chiliene, lor din Chile a dat publici tru înfăptuirea reformei a din orhipelagul Ryukyu, ca membre ale O.P.A.F.P. - Ku drum spre Kenya, cancelarul vest-german Willy Brandt a i velionul in seducătorul
latifundiarii se dedau la ac tăţii o declaraţie în care chea grare, precum şi faţă de de re luptă împotriva bazelor mi weit, Libia, Arabia Soudită, declarat că „R.F. a Germaniei speră că problema Orien ' anturaj, deoarece şerpii
ţiuni violenţe împotriva ţă mă pe toţi lucrătorii pâmîn- cretul privind anularea sub litare americane. Participanţii Algeria, Quatar, Bahrein, Abu tului Apropiat va putea li rezolvată prin aplicarea rezolu ) erau tot mni ag/tafi. Cel
ranilor,- în încercarea de a tului să-şi unească rîndurile la miting ou adoptat o decla Dhabi şi Dubai — au hotarît ţiei din 22 noiembrie 1967 a Consiliului de Securitate". t mai mult se pare că l-a
instaura un climat de teroa venţiilor plătite de stat şi a raţie prin care cer lichidarea să creeze o companie orabă De asemenea, şeful guvernului vest-german a relevat în ? convins „gestul’ unei
re şi de a zădărnici transfor pentru a contracara uneltiri privilegiilor acordate maha- bazelor americane dim -Olana- de transporturi şi o societate tr-o declaraţie făcută agenţiei libiene de in formaţii ca ' „mamba" negre, care
mările progresiste pe cale de le moşierilor şl sfi se solida radjahllor. Invalidarea de că wo, evacuarea armelor chimice, de servicii petroliere. ţ la capătul jintif şalt
„este indispensobil ca relaţii'le dintre R F. a Germaniei şl
a fi înfăptuite în această ţa rizeze cu cei care luptă pen tre Curtea Supremă a decre trecerea puterii juridice în ţârî'le arabe să se dezvolte, moi ales în domeniul economic i spectaculos şi^a înfipt
ră. O situaţie deosebit de în tru împărţirea latifundiilor competenţa organelor locale BAGDAD. - Din Consiliul I adine colţii in coperta
cordată s-a creat în provincia tului privind anularea privi şl cuilturcrl". \ cărţii pe care Peter Kri-
Caut in. unde mercenari plătiţi lăsate In paragină. Confede legiilor acordate maharadja- şl demisia Imediată a înaltului Naţional irakian - organism cu i el se străduia s-o citeas- |
de moşierii locali au atacat raţia a apelat la membrii săi hllor constituie o ultimă ma ’ cd cu un aer cit mai de-
pe ţărani in timpul cind a- să acorde un sprijin deplin nifestare a acestei opoziţii. \ gafat...
ceşlia celebrau „sărbătoarea guvernului în aplicarea ra I
natalităţii". Premierul Indira Gandhi şi I „TEAMA DE ,
pidă a reformei agrare. Iarna şi-a impus rigorile Modificări considerabile în dispoziţia
Ca urmare a evenimente conducerea partidului Con 1 ÎNTUNERIC
lor, ministrul de interne chi în numeroase zone ale Europei ' Cercetătorul american
lian, Jose Toha, a organizat forţelor în Parlamentul turc ^ Georges Ungar, de la '
o consfătuire cu conducătorii Í Colegiul de medicină {
corpului de carabinieri şi cu LONDRA 28 (Agerpres). — anului. In mod paradoxal, în ? din Houston (Texas), a ,
reprezentanţii organelor judi timp ce sudul Angliei suferă ANKARA 28 (Agerpres). — le Adunării, care nu are drep \ anun;at că a izbutit să '
ciare. in urma căreia a de In ultimele zile ale lunii de frig, în nordicele insule Dispoziţia forţelor în Par tul de a vota. i izoleze în creierul unor 1
clarat că vor fi luate măsuri decembrie, iarna şi-a impus Shetland, florile de cîmp mai lamentul turc a cunoscut, în După cum se ştie, deputa i şobolani o substanţă chi- <
hotărite pentru ca cei vino rigorile în numeroase zone acoperă pâmîntul, iar tempe ultima vreme, modificări con ţii şi senatorii exoluşi din \ mică care provoacă '
vaţi de atacarea ţăranilor să ale Europei. ratura se menţine la plus 5 siderabile. Se subliniază că Partidul Dreptăţii — după ce ^ „teama de întuneric". \
fie traşi la răspundere. Gu La Stockholm, temperatura grade Celsius. demisia altor trei deputaţi ai criticaseră conducerea parti
vernul, a spus ministru), va a scăzut pînâ la circa minus Partidului Dreptăţii (de gu- dului cu ocazia dezbaterii, In Substanţa, denumită |
avea grijă ca provocatorii de 6 grade Celsius, mareînd cel In nordul Italiei a nins fă vernâmînt) a redus la două luna februarie, a proiectului j „Scotophobin’ (ceea ce ,
tulburări să primească o ri mai friguros sfîrşit de de ră întrerupere 22 de ore. In voturi majoritatea de care de buget — au anunţat for \ în greacă înseamnă toc-
cembrie din 1961, în timp ce
postă energică şi să sufere zăpada a acoperit aproape în unele staţiuni de munte, dispune in Adunarea Naţiona marea unei noi grupări poli ^ mat „teamă-de-intune- \
i
ric“), urmează, In con- i
rigorile legii. treg teritoriul suedez. Ţinutu mercurul termometrelor a co- lă guvernul premierului Su tice, intitulată Partidul De ' cepţia specialistului a-
mocratic. Dispunînd de 40 de
borît la minus 23 grade Cel
In cadru) măsurilor împo rile daneze au fost şi ele cu sius, mareînd recorduri ab leyman Demirel. Acest partid \ merican, să constituie o \
triva bandelor stipendiate ale prinse de ninsoare, iar căile solute pentru respectivele lo are acum 228 deputaţi în A mandate, noul partid ocupă k treaptă importantă In ţ
locul al treilea, ca Importan
latifundiarilor, relatează zia rutiere ale ţârii sînt afectate calităţi. Cea mal puternică dunare (din cei 450), cu doi ţă, în parlament, după Parti ’ studierea aberaţiilor ac- ;
mai
mult decît majoritatea
rul „Siglo", carabinierii au puternic de polei. ninsoare a fost . înregistrată simplă (de 226 voturi) ; dar dul Dreptăţii yi Partidul Re * tivităţii cerebrale umane *
efectuat pe trei mari latifun Ninsorile şi poleiul au pro în zona lacului Maggiore, un unul dintre ei este preşedinte publican. 1 9i In controlul lor. De l
vocat şi în Marea Britanie de stratul de zăpadă a ajuns * asemenea, prin interme- ¡
dii percheziţii în scopul des
sensibile dereglări ale circu ’ diul acestei substanţe, <
coperirii şi confiscării arme laţiei rutiere (un total record la 90 centimetri. A nins ^ Georges Ungar speră să \
lor. Totodată, informează zia de 360 000 kilometri de dru într-o serie de mari o i conbibuie la descifrarea
rul, a fost ordonată aresta Uzina mecanică Holoubkov din vestul Boemiei produce ma muri afectate), feroviare si raşe, între care Milano, Ge \ ' „codului chimic“ prin ,
care diferitele „mesaje’
rea moşierilor care au orga şini de forat de diverse tipuri. In foto : Aspect dintr-o hală a aeriene, iar temperatura a nova. Torino şl Bologna A i parvin în celulele cere- 1
nizat atacuri armate contra uzinei. scăzut la valori neatinse din semenea ninsori n-au mal fost ^ brale. ‘ i
ţăranilor. 1938 în această perioadă a înregistrate în Italia din 1884.
\ O NOUA ÎNCERCARE
i DE LANSARE A UNUI 1
O constatare care se im menţionează, printre altele, burilor reciproce polono- teritoriul căreia se constru „numai participînd activ la J SATELIT JAPONEZ
pune acum, la încheierea a- contactele încheiate în anul vest-germane a depăşit ci iesc acestea. diviziunea internaţională a i Institutul pentru şti- 1
nuluî 1970, este că procesul 1970 la Essen privind livra fra de un miliard mărci- Nu trebuie însă uitat că muncii, la circuitul mondial ? ihţe aeronautice şi spa- \
ascendent şi dinamic de dez rea de gaze naturale de că Un salt important a tos; în calea suflului înnoitor a) de valori materiale şi spi \ ţiale al Universităţii To-
voltare a relaţiilor econo tre U.RSS. în R.F. a Ger înregistrat şi în ceea ce pri extinderii colaborării inter rituale putem asigura pro \ kio a anunfat că in luna 1
mice cuprinde întreaga lu maniei şi achiziţionarea de veşte schimburile de măr naţionale se mai pun însă. gresul propriei noastre ţări i februarie anul viitor va I
me. Extinderea şi diversifi către U.RSS. a unor ţevi furi dintre U.RS.S. şi Fran in mod artificial, bariere şi, totodată, ne putem adu * face o a doua încercare i
carea legăturilor economice de mare diametru. „Numai ţa „care, în ultimii cinci restrictive dictate de politi ce contribuţia la cauza pă \ de lansare a unui sate-
între toate statele lumii con valoarea acestor livrări de ani, au crescut de 2,6 ori, ca unor organisme închise, cii în întreaga lume". As i lit experimental al pă *
stituie o cale principală, un păşeşte întreaga sumă a iar acordul economic şi co de genul Pieţei comune. Or, tăzi, România apare ca un * mint ului cu ajutorul ro- |
element fundamental al a schimburilor de mărfuri în mercial pe perioada 1970— accelerarea progresului ge partener activ în relaţiile e ţ chetei japoneze de tipul
propierii între popoare, al tre U.RSS şi RF. a Ger 1974 prevede o dublare a neral depinde de o colabo conomice cu toate zonele i „Mu 4s-2". I
asigurării climatului de des maniei pe întregul an 1969" acestor schimburi" („Sovet- rare activă, reciproc avan lumii, fie că e vorba de Eu Programul prevede \
tindere internaţională, de a- — subliniază acelaşi ziar. E- skaia Rossia"). Referindu-se tajoasă. de aşezarea relaţii ropa. fie de ţările în curs de ' nouă lansări de probă, j
sîgurare a păcii în lume. vocînd relaţiile polono-vest- la relaţiile sovieto-Japoneze. lor economice pe baza res- dezvoltare. De pildă, schim \ ce se vor face intre li>
Volumul global al comer burile comerciale cu ţările ţ ianuarie şi 12 februarie, I
ţului international s-a tri „lumii a treia" au crescut
plat în ultimii 15 ani. Ex în perioada anilor 1960— t de la bazele spaţiale i
Uchinoura şi Tanegashi-
t
perţii menţionează că aceas 1969 de 4,6 ori. Acest pro \ ma. I '
tă dinamică pare cu atît ces este o consecinţă a dez
mai semnificativă cu cît, în Colaborarea economica-un be voltării şi diversificării eco ţ După cum se ştie, (
prezent, ea devansează di nomiei româneşti, a faptu i prima încercare, din
namica producţiei materiale. lui că aceasta oferă o gamă septembrie a.c. de lan- |
Să spicuim cîteva date din din ce în ce mai largă de ) sare a unui satelit ase- i
agenda cea mai recentă a mărfuri, inclusiv maşini şi \ mănător a eşuat, întru ’
ţări cu sisteme soelal-politi- neficiu a! fiecăruia şi al tutuioi
colaborării economice între utilaje de mare tehnicitate, . cît cea de-a patra treap- \ i
demonstrînd creşterea
po
fă a rachetei nu a fuñe-
ce diferite, menţionînd că o tenţialului economic al Ro \ ţionat. ^
abordare nu neapărat ex mâniei socialiste.
haustivă. dar şi pe larg a Dezvoltarea unor rapor REZERVELE DE AUR \
acestui domeniu, ar necesi turi de bună înţelegere, ex ' ALE S.U.A. ^
ta spaţii imense. germane, publicaţia varşo- ziarul „Pravda" scria că pectului deplin al principii tinderea relaţiilor comer
Referindu-se la relaţiile vianâ „Perspektywy- relevă „circuitul de mărfuri între lor independenţei şi suvera ciale (România efectuează i Rezervele de aur ole \
economice şi comerciale so- că R.F.G. se plasează în rîn- cele două ţări a crescut din nităţii naţionale. egalităţii schimburi comerciale cu pe S.U.A. au înregistrat în < \
vieto - vest-germane. ziarul dul celor mai importanţi par 1958 pînâ în 1969 de 16,5 în drepturi. neamestecului ste 100 de ţâri), colaborarea \ luna noiembrie o scăde- i
„lzvestin" scria că „deşi a teneri ai Poloniei din gru ori. atingînd valoarea de 559 în treburile interne. largă în domeniul economic, i re de 17 milioane de '
Punînd în centrul activi
trecut foarte puţin timp de pul ţărilor capitaliste dez milioane ruble". Totodată, tăţii sale economice pe plan lehnico-ştiinţific, precum şi ^ dolari, iar totalul rezer- i
In semnarea Tratatului între voltate. Noul acord pe ter în acest domeniu al colabo în alte domenii, intensifica
U.RSS şi R F.G.. dorinţa men lung, semnat în octom rării economice Est-Vest se extern intensificarea şl per rea contactelor pe plan bi SUEDIA. Atenţie automobilişti, ochiul secret al poliţiei veghea . velor de schimb s-a re \
cărţilor, exprimată în pream brie 1970. pe perioada 1970 mai remarcă extinderea for fecţionarea continuă a cola lateral şi multilateral alcă zâ I Pentru prevenirea accide'n telor de circulaţie in continuă dus cu 229 milioane do- ^
bulul tratatului de a dezvol —1974, constituie o bună melor complexe, cum ar ii borării cu toate statele so tuiesc. în concepţia ţârii creştere, maşini speciale ale poliţiei rutiere, conduse de poli ’ lari, a anunţat trezore- ţ
ta colaborarea între ele. îşi bază în vederea creşterii vo crearea societăţilor econo cialiste, România acţionează noastre. însăşi esenţa poli ţiştî în haine civile, înregistrea za cu precizie de secundă ora \ ria americană. In comu- i
găserie expresia reală în lumului schimburilor de mice mixte. Intr-un aseme şi în direcţia dezvoltării le ticii de destindere, de crea abaterii de la legile circulaţiei.
1
extinderea contactelor de mărfuri si îmbogăţirii for nea caz, o condiţie esenţia găturilor comerciale şi de re a unui climat favorabil In foto : Un automobil trece pe coridorul pentru pietoni după \ meat se subliniază că . I
□ faceri dintre organizaţiile melor de ’colaborare econo lă în vederea promovării li cooperare cu toate ţările, in ce semaforul indică culoarea ro şie. Automobilul poliţiei inregis- ^ scăderile se datorează u- ’
de comerţ exterior sovietice mică La rîndul său. „Glos nei cooperări reciproc avan diferent de orînduirea lor rezolvării problemelor ma trează ora şi secunda comiterii greşelîi, precum şi numărul se- y nor „tranzacţii“, fără a »
şi firmele vest-germane. în Pracy" menţionează că pen tajoase este ca proprietatea social-politică. De la,tribuna jore ale vieţii internaţionale. cundelor scurse de la schimbarea culoriî semaforului, viteza maşi- i se preciza natura aces- \
sporirea numărului tranzac tru prima oară în cursul a asupra obiectivelor realizate Naţiunilor Unite, tovarăşul AUREL DUMITRESCU niî etc. In total la Stockholm exîstă la ora actuală 6 asemenea | tora. ţ
ţiilor comerciale". Ziarul nului trecut, valoarea schîrrv în comun să revină ţârii pe Nicolae Ceauşescu arăta că maşini. In foto sus ve vad apa ratele de inregîstrare.
Redacţia şl admiri lirada xlaruld t Data. rtr. Dr. Petm C roia nr. 35. Te lefeane t 12317 fi 11563. Tlporxil i întreprinde rea poligrafică Deva. 4406S